Alegeri locale 2023: statistici și concluzii. Experți: „Lucrurile nu arată cel mai bine pentru parcursul european”

„Eu cred că partidul de guvernare trebuie să înțeleagă că fără o cooperare largă pe flancul pro-european, ei nu au cum să păstreze o guvernare pro-europeană după alegerile prezidențiale și parlamentare viitoare”, crede analistul politic Anatol Țăranu, după ce a analizat rezultatele alegerilor locale. 

„Lucrurile nu arată cel mai bine pentru parcursul european. Da, nu a votat diaspora, dar nu putem conta doar pe mobilizarea lor, pentru că sunt multe voci dezamăgite și în diasporă. Partidul de guvernare spune că și-a îmbunătățit scorul electoral, că noi suntem partidul cel mai puternic, dar, dacă facem calculele politice, partidele pro-europene sunt în minoritate”, constată Ion Tăbârță, un alt analist politic. 

În urma alegerilor locale, cele mai multe mandate de primari și consilieri le-a obținut PAS, urmat de PSRM. Cele două formațiuni au împreună jumătate din primarii aleși în urma scrutinului din acest an. O analiză a ZdG arată că în majoritatea orașelor din țară, primarii care erau în funcție înaintea alegerilor din 5 și 19 noiembrie și-au păstrat mandatele. 

Experți, despre rezultatele alegerilor locale

Ion Tăbârță, analist politic: „A fost o campanie electorală controversată, dacă ne amintim că era o campanie de alegeri locale și nu prezidențiale sau parlamentare. În această campanie ar fi trebuit să predomine subiectele cu caracter administrativ, subiecte privind gestionarea localităților, însă nu a fost așa. Au predominat subiecte cu caracter geopolitic, e suficient să ne uităm la mesajul partidului de guvernare – Moldova Europeană – un slogan cu caracter geopolitic.

Aceste alegeri au fost percepute ca un start al alegerilor prezidențiale și parlamentare, dacă vom avea sau nu un parcurs european. Or, din acest punct de vedere, lucrurile nu arată cel mai bine pentru parcursul european. Da, nu a votat diaspora, dar nu putem conta doar pe mobilizarea lor, pentru că sunt multe voci dezamăgite și în diasporă.

Partidul de guvernare spune că și-a îmbunătățit scorul electoral, că noi suntem partidul cel mai puternic, dar, dacă facem calculele politice, partidele pro-europene sunt în minoritate. 

Ceea ce este important, este să vedem votul politic, adică reprezentanții căror partide sunt în consiliile locale, raionale, municipale. Ca principiu, se votează așa cum se votează la parlamentare. Este o victorie pentru contabilitatea de partid a PAS-ului, însă este o înfrângere pentru parcursul european al țării. PAS trebuie să înțeleagă că parcursul nu se limitează la un singur partid. Dacă am transpune aceste alegeri la viitorul scrutin parlamentar, atunci la guvernare ar veni forțele geopolitice pro-ruse și exponenții oligarhici. 

Rezultatul este unul așteptat, mai puțin în cazul PSRM, despre care se credea că a murit, dar am observat că ni s-a creat această impresie. La fel și partidului domnului Chicu, a acumulat destul de mult, cum s-a întâmplat și cu PLDM, deși în cazul lor, au avut structuri serioase și consolidate în teritoriu. 

Partidele de dreapta sunt o surpriză neplăcută. Niciun partid de dreapta nu contează, nu are o susținere masivă în electorat. Noi nu prea am avut guvernări monocolore, acesta este al treilea caz când un partid conduce de unul singur, în rest, am avut guvernări de coaliție. Acum nu mai au această susținere masivă și este puțin probabil că o vor avea. PAS trebuie să se gândească cu cine va face coaliție după 2025 și dacă este în stare să facă cu cineva coaliție, pentru că PAS a neglijat alte partide. Ei nu au realizat așteptările oamenilor, deși în continuare au susținere din partea electoratului pro-european. 

Concluzionând, cred că este o egalitate – PAS-ul nu mai este învingător, dar nici învins. Tot așa sunt și partidele de stânga, ele nu sunt învinse, dar nici învingătoare. PAS trebuie să iasă din mahmureala de după sărbătoarea triumfului din 2021.”

Anatol Țăranu, analist politic: „Această campanie nu a avut un discurs politic foarte pronunțat, cu toate că componenta politică a fost prezentă, mai ales la Chișinău și Bălți. Această campanie a arătat că s-a schimbat peisajul politic comparativ cu 2021. Partidul de guvernământ și-a păstrat rolul de lider, dar acest rol a fost șubrezit de un rezultat mai jos decât cel înregistrat la alegerile parlamentare. Se produce o erodare a imaginii partidului și a susținerii partidului. Pe flancul pro-european nu au apărut forțe foarte bine puse la punct  care ar putea să preia electoratul care pleacă de la PAS. Asta creează anumite probleme pentru viitoarele alegeri, când se va decide cursul de dezvoltare al R. Moldova.

Partidele de stânga care la nivel de mesaje se declară pro-europene și-au consolidat pozițiile, cel puțin în orașele mari. PSDE a reușit să-și păstreze structurile în teritoriu, ceea ce i-a ajutat să înregistreze un rezultat bun la aceste alegeri. Platforma DA și CUB-ul au luat mai puțin decât mă așteptam. Un rezultat neașteptat de bun a înregistrat PLDM-ul. Acolo unde votul politic conta, acolo PAS a pierdut. Au luat multe comune – un element de optimism. Totuși, la nivel de comune, votul politic este mai puțin pronunțat.

Eu cred că partidul de guvernare trebuie să înțeleagă că fără o cooperare largă pe flancul pro-european, ei nu au cum să păstreze o guvernare după alegerile prezidențiale și parlamentare viitoare. PAS ar putea lua în calcul o potențială cooperare cu partidele care au luat un rezultat considerabil în aceste alegeri, este vorba despre Platforma DA, PLDM, PSDE, CUB, chiar dacă cu oricare dintre ele ar exista momente care să îngreuneze cooperarea. PAS-ul nu are încotro, slăbiciunea se manifestă în pierderea alegerilor, pentru că dacă nu se face acest lucru, înseamnă că va fi o slăbiciune instituționalizată care se va formulariza la nivel de rezultate. Trebuie să se gândească cum să câștige alegerile”.  

Nordul, împărțit de socialiști și oamenii lui Usatîi

La Briceni, Oleg Jitari, candidatul PSRM, a obținut 60% din voturi și a devenit primar al orașului din primul tur de scrutin. La Ocnița, socialistul Victor Artamaniuc a câștigat Primăria orașului după ce a acumulat 50,61% din sufragii, tot în primul tur. 

La Edineț, Constantin Cojocari, ce a reprezentat Partidul Liga Orașelor și Comunelor (LOC),  și-a păstrat fotoliul de primar după ce l-a învins în turul doi de scrutin pe socialistul Oleg Sanduleac. Cojocari a obținut 51,64% din voturi, cu 157 de voturi mai mult decât contracandidatul său. 

În orașul Dondușeni, fotoliul de primar a fost obținut de un alt socialist, Ion Zloi, care a acumulat 59,86% din numărul de voturi valabil exprimate. La Rîșcani, Victor Bogatico, care a reprezentat Partidul Nostru, și-a păstrat fotoliul de primar după turul doi de scrutin în care l-a învins pe socialistul Vasile Secrieru. La Drochia, un alt oraș din nordul țării, vecin cu Rîșcani, a câștigat candidata Partidului Nostru, Nina Cereteu. Aceasta, la fel ca și soțul său, Victor Bogatico, și-a păstrat mandatul de primară. 

La Soroca, Lilia Pilipețchi de la PSRM a obținut peste 71% din voturi încă în primul tur și a rămas primărița orașului. Tot din primul tur a câștigat un nou mandat de primară la Glodeni Stela Onuțu, candidata Partidului Nostru, votată de 54,71% din alegătorii cu drept de vot. Și la Bălți, al doilea oraș ca mărime din țară după Chișinău, fotoliul de primar a fost adjudecat de un reprezentant al Partidului Nostru. Alegerile au fost câștigate după turul doi de scrutin de Alexandr Petkov, care a obținut aproape 60% din voturi, cu peste 5 mii mai multe decât reprezentantul PSRM Maxim Moroșan. 

Prima și singura primărie din nordul țării adjudecată de un reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, este cea de la Sîngerei, acolo unde fotoliul de primar al orașului a fost câștigat de Arcadie Covaliov, care a obținut 76,72% din numărul de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin, astfel că și-a păstrat funcția. 

La Florești, primăria a fost adjudecată de socialistul Iurie Gangan, cu 59% din voturi după turul doi de scrutin. Primăria orașului Șoldănești a fost câștigată tot de un reprezentant al PSRM, Vadim Groza, votat în turul doi de peste 61% din alegători. Alexandr Severin, candidatul Partidului Nostru, a devenit primar al orașului Fălești, obținând 72,07% în primul tur de scrutin. 

Independenți și reprezentanți ai partidelor declarate pro-europene – în centrul țării

Candidatul independent Vitalie Vrabie a câștigat alegerile pentru șefia Primăriei mun. Ungheni  cu peste 57% din voturi. În turul doi de scrutin el l-a învins pe Dionisie Ternovschi, care a candidat din partea PAS. 

În orașul Telenești, fotoliul de primar a fost câștigat din primul tur de actualul primar, Vadim Lelic, care a reprezentat PLDM. Și la Rezina, actualul primar, Simion Tatarov, care a reprezentat în campanie Partidul Schimbării, a obținut un nou mandat, tot din primul tur.

Alegerile din municipiul Orhei au fost câștigate de Tatiana Cociu, candidată din partea Partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, susținută de Ilan Șor. Ea a luat 62,54% din voturi în primul tur de scrutin. 

La Călărași, primar a devenit Victor Ambroci din partea PAS. El l-a învins în turul doi de scrutin pe Nicolae Rozembac, reprezentantul Partidului pentru Dezvoltarea și Consolidarea Moldovei (PDCM). Și în orașul Nisporeni a câștigat un reprezentant al PAS. Negel Dan l-a învins la o diferență de doar 24 de voturi pe Vasile Bîtca, cel care a candidat din partea Partidului Social Democrat European (PSDE) – 50,3% vs 49,7%.

La Strășeni, alegerile au fost adjudecate după primul tur de scrutin de candidata independentă Valentina Casian, care a primit 83,47% din voturi în primul tur. Astfel, aceasta și-a asigurat al patrulea mandat consecutiv de primară. 

Mihail Sclifos de la PSRM a devenit primar al orașului Criuleni, obținând 71,21% din sufragii în primul tur. 

În Chișinău, capitala R. Moldova, alegerile au fost câștigate de actualul primar, Ion Ceban, reprezentantul Mișcării Alternativa Națională (MAN). 

La Ialoveni, primar a rămas Sergiu Armașu, care a reprezentat în campanie PAS, iar la Hîncești, orașul a rămas sub conducerea lui Alexandru Botnari de la PDCM, cel care a recâștigat mandatul din primul tur de scrutin. 

Sudul țării – adjudecat de socialiști, reprezentanți ai Partidului Nostru și candidați independenți

În Leova, primar a rămas Alexandru Bujoreanu, reprezentant al partidului Liga Orașelor și Comunelor (LOC), iar la Cimișlia, fotoliul de primar a fost câștigat de candidatul PAS, Sergiu Andronachi.

Alexandr Mațarin, candidatul PSRM la Primăria Anenii Noi, a ieșit învingător cu 78,36% din voturi după primul tur de scrutin. 

Anatolie Donțu de la Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) a primit 76,30% din voturi, obținând al doilea mandat de primar al orașului Căușeni. Ulterior, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Căușeni a invalidat însă mandatul, iar cazul urmează să fie tranșat de instanțele de judecată. 

Vladislav Cociu de la Partidul LOC a câștigat alegerile în orașul Ștefan Vodă, cu 70,01% din sufragii încă din primul tur. La Basarabeasca, nou primar a devenit socialistul Piotr Pușcari, care l-a învins pe actualul primar, Valentin Cimpoeș, în turul doi de scrutin. 

Roman Ciubaciuc, care s-a înscris în cursa electorală din partea Partidului Nostru, a fost ales pentru al patrulea mandat de primar al orașului Cantemir. Acesta a obținut 65,28% și l-a învins pe candidatul PAS. 

La Cahul, fotoliul de primar a fost câștigat de candidatul independent Nicolae Dandiș, după ce a obținut majoritatea voturilor în primul tur de scrutin. 

Candidatul independent Veaceslav Lupov, care a reprezentat anterior fostul Partid „Șor”, a rămas primar al orașului Taraclia, după ce a obținut 89,32% din voturi în primul tur de scrutin. 

În Comrat, primar a rămas Serghei Anastasov, ales cu 58,52% în turul doi de scrutin, în detrimentul lui Nicolai Dudoglo, susținut de Ilan Șor. 

PAS și PSRM – cei mai mulți primari și consilieri aleși. Jumătate dintre primari reprezintă cele două formațiuni politice

În cadrul alegerilor locale generale desfășurate la 5 noiembrie și ulterior, la 19 noiembrie 2023 (turul II), au fost aleși 895 de primari din cele 898 de funcții eligibile. În localitatea Aluatu, raionul Taraclia va fi organizat turul doi al alegerilor repetate, iar în satele Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală (CEC) a dispus organizarea alegerilor parțiale pe 3 martie 2024. 

Deși CEC nu a publicat o statistică finală, din datele publicate pe site-ul alegeri.md reiese că cele mai multe mandate de primari le-a obținut PAS. 291 de candidați pe listele partidului de guvernare au câștigat alegerile. Într-un comunicat de presă, formațiunea susține însă că are 310 primari, fiind incluși aici și cei care au candidat independent, dar au fost susținuți de partid. „Vă mulțumim tuturor pentru că ați ieșit la vot și v-ați spus cuvântul în alegerea oamenilor care vor conduce localitățile noastre. Datorită încrederii dumneavoastră, 310 primari PAS – Echipa Europa au câștigat după cele 2 tururi de scrutin. Primarii noștri vor munci pentru dezvoltarea satelor și orașelor, așa cum ne-am angajat, și pentru ca Moldova să devină europeană, localitate cu localitate”, se menționează în comunicatul PAS. Formațiunea precizează că în urma alegerilor locale are 357 de consilieri raionali și peste 3000 de consilieri locali. PAS însă nu a remarcat faptul că nu a reușit să câștige fotoliul de primar în niciunul dintre cele 11 municipii din țară. 

PSRM a raportat că are după alegerile locale din noiembrie 144 de primari în toată țara. „Mulțumim fiecărui susținător, candidat, tuturor activiștilor de partid care au muncit cu dedicație în perioada alegerilor. Constatăm cu bucurie că eforturile consolidate ale echipei și obiectivele noastre au fost apreciate de alegători: Astfel, în rezultatul scrutinului, 144 de primării din întreaga țară vor fi conduse de socialiști. Reprezentanții PSRM au devenit primari în 16 orașe – Anenii Noi, Criuleni, Soroca, Dondușeni, Ocnița, Briceni, Vulcănești, Basarabeasca, Șoldănești, Florești, Lipcani, Costești, Cupcini, Tvardița, Vadul lui Vodă, Coșnița, dintre care 10 sunt centre raionale. PSRM a demonstrat că este principala alternativă pentru actuala guvernare”, se menționează într-un comunicat al PSRM. 

Datele preliminare ale alegerilor locale arată că peste o sută de candidați independenți au devenit primari, iar PSDE este singura formațiune, în afară de PAS și PSRM, cu peste o sută de primari aleși.

Conform datelor preliminare publicate pe site-ul alegeri.md, cei 1 086 de consilieri raionali și municipali aleși la 5 noiembrie 2023 reprezintă 21 de formațiuni politice și 16 consilieri  independenți. Cele mai multe mandate în consiliile locale de nivelul II le-au obținut PAS și PSRM. 

Asociația ADEPT menționează că din 34 de consilii raionale și municipale, în șapte va exista o majoritate absolută creată de o singură formațiune politică. PAS va deține majoritatea în patru consilii locale (Călărași, Criuleni, Ialoveni și Strășeni), PSRM – în trei (Briceni, Dondușeni și Ocnița). Conform datelor publicate de CEC, PAS a obținut cel mai mare număr de consilieri în 19 din cele 32 de raioane din țară, dar în majoritatea nu va putea guverna singur, fiind nevoie de coaliții.