Acces interzis în cartierul lui Ţuţu

Deputatul Constantin Ţuţu urmează, în curând, să se mute în casă nouă, într-un imobil care se construieşte la marginea Chişinăului, pe un teren pe care alesul poporului l-a procurat de la un personaj judecat pentru contrabandă cu ţigări şi căutat de autorităţile din România într-un dosar deschis pentru înşelăciune.

Casa lui Ţuţu, la fel ca şi celelalte imobile din regiune, este păzită de o agenţie de pază privată, iar drumul spre ea este interzis pentru cei care nu au proprietăţi în acel cartier.

„Cei care vor să vină în ospeţie sună şi anunţă persoana la care vin, pentru a li se permite accesul”, ne-a anunţat unul din paznicii cartierului, modalitatea prin care poţi ajunge în vizită la viitoarea casă a deputatului sau la cele ale vecinilor săi.

Constantin Ţuţu, deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM) din noiembrie 2014, a cumpărat terenul cu o suprafaţă de 7,5 ari în luna iulie 2017.

Imediat a început lucrările pentru construcţia unei case de locuit. Peste un an, în luna iunie 2018, imobilul era deja ridicat, acum fiind efectuate lucrări de finalizare.

Conform datelor înregistrate deja în registrul bunurilor imobile, casa are o suprafaţă de 302,5 m.p. şi se află, oficial, sub jurisdicţia or. Codru, o suburbie a mun. Chişinău.

În realitate, casa deputatului este separată de oraşul Chişinău doar de str. Grenoble.

Vânzătorul terenului, consăteanul lui Țuțu cercetat penal pentru contrabandă

Constantin Ţuţu a cumpărat locul pentru construcţia casei sale de la familia Vladimir şi Veronica Mardar. Vladimir Mardar este consătean cu Ţuţu, fiind născut, la fel ca şi deputatul, în comuna Băcioi, o altă suburbie a capitalei.

Spre deosebire de Ţuţu, care a ajuns deputat în Parlament, consăteanul său Vladimir Mardar a avut un alt traseu „profesional”. În perioada 2009-2014, acesta a fost judecat pentru contrabandă, fiind învinuit de procurori că „intenţionând să obţină un profit în rezultatul trecerii bunurilor prin contrabandă peste frontiera vamală a R. Moldova, a organizat şi transportat peste frontiera vamală a R. Moldova cu România ţigări, prin ascunderea acestora în locuri special adaptate, cât şi folosind fraudulos documentele vamale, declarându-le neautentic în documentele respective”.

Procurorii l-au acuzat că, „urmându-şi intenţia, s-a înţeles cu un grup de persoane, cetăţeni români…, referitor la faptul că el, cât şi împreună cu alte persoane, va organiza procurarea, ascunderea ţigărilor în mijloacele de transport şi transportarea acestora în România, unde persoanele respective urmau să preia partidele de ţigări şi să organizeze realizarea acestora în continuare. Venitul obţinut în rezultatul acestor fapte urma să fie împărţit între ei”.

Conform datelor acumulate de procurori şi care se regăsesc într-o hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie, Mardar a fost prins în timp ce ar fi livrat ţigări în 2 rânduri pe parcursul anului 2008 în valoare de 4,5 milioane de lei.

Vladimir Mardar a fost însă declarat nevinovat de către judecătorii din R. Moldova, care au ajuns la concluzia că acuzarea a motivat învinuirea sa „doar pe nişte presupuneri, care nu s-au confirmat prin nicio probă obiectivă sau subiectivă, utilă, veridică şi care ar corobora cu alte probe”.

Numele lui Vladimir Mardar, care deţine şi el un imobil în vecinătatea casei lui Constantin Ţuţu, a apărut în mai multe rânduri în presa din România în contextul unor informaţii legate de contrabanda cu ţigări, spunându-se despre acesta că ar fi fost „unul dintre pionii de bază ai reţelei interlopului Vasile Rodideal”, originar din R. Moldova, dar condamnat penal în România la 18 ani de puşcărie pentru mai multe infracţiuni, inclusiv tentantivă de asasinat. Rodideal a reuşit însă să se ascundă de organele de drept, fiind şi astăzi anunţat în căutare internaţională. Mardar este și acum căutat de autoritățile române.

Un paznic a intervenit şi a cerut să părăsim zona

Cartierul în care urmează să locuiască deputatul Constantin Ţuţu este îngrădit cu un gard metalic, iar accesul este restricţionat de o poartă şi o cabină de pază, care nu permit celor care nu deţin proprietăţi în zonă să intre pe acest teritoriu.

Gardul delimitează o zonă de parc de cartierul rezidenţial. Conform datelor de la Cadastru, a fost îngrădit şi un teren public, inclusiv un drum de acces.

Reporterii ZdG nu au reuşit să se apropie de casa lui Constantin Ţuţu pentru că un paznic a intervenit şi le-a cerut să părăsească zona.

„Cei care vor să vină în ospeţie sună şi anunţă persoana la care vin, pentru a li se permite accesul”, ne-a explicat unul din paznici modalitatea prin care poţi ajunge în vizită la viitoarea casă a deputatului Ţuţu şi la cele ale vecinilor săi.

În ultimele săptămâni, ZdG a încercat în mai multe rânduri să discute cu deputatul Constantin Ţuţu. Alesul poporului nu a răspuns la întrebări, care i-au fost trimise inclusiv în scris. Jurnaliştii de la Crime Moldova au scris anterior că deputatul Constantin Ţuţu a fost coleg de clasă cu Alexandru Tătăroi, fratele lui Vladimir Mardar (cel de la care a cumpărat terenul) fost Tătăroi, care şi-a schimbat numele de familie după căsătorie.

Arhitectul or. Codru despre îngrădirea unui spaţiu public: „Uitaţi-vă peste gard, că se vede casa”

Gheorghe Stegărescu, arhitectul şef al or. Codru, a avut explicaţii confuze referitoare la îngrădirea terenului public din cartierul unde urmează să locuiască deputatul Constantin Ţuţu.

Iniţial, acesta ne-a zis că drumul nu ar fi îngrădit. „Eu de câte ori am trecut pe acolo, chiar şi cu maşina, am trecut liber. Poarta încă este acolo? Ştiu că urma să fie demontată”.

Cât despre gardul care delimitează zona de parc de drumul public şi casele de locuit, arhitectul a încercat iniţial să ne convingă că nu ar exista nicio problemă.

„Să vă spun de gard. Acolo, alături, este un parc, unde se odihnesc oamenii. Gardul desparte parcul de partea unde sunt case de locuit. Acolo a fost pus un gard vremelnic, uşor demontabil, pentru a delimita zona de odihnă de zona de locuit a oamenilor, care se numeşte zonă liniştită, acolo unde nu trebuie să intre nimeni în perioada orelor când ei sunt la lucru. Drumul este de acces către casele de locuit. Totodată, în parc se odihnesc copii, se plimbă oameni cu câini, era pericol pentru copiii care intrau pe drumul acela public de care dvs ziceţi ca să nu se întâmple lucruri neprevăzute. Dar dvs de ce să intraţi acolo? Da, e un drum public, dar el, fie el deputat, fie el ministru sau Dumnezeu, el are dreptul să locuiască liniştit acolo. Dacă aveţi careva analize, uitaţi-vă peste gard, că se vede casa. Numaidecât să intraţi în grădină la dânsul?”, ne-a reproşat arhitectul şef.

Apoi, acesta a admis însă că, „ei nu au dreptul dvs să vă interzică să mergeţi pe acel drum, pe jos. Eu am intrat acolo şi cu maşina şi vă garantez că ei nu mă ştiu. Eu am intrat acolo şi cu unele organe de stat şi nu au fost probleme. Acolo nu o singură dată a fost scandal că au intrat oameni beţi pe teritoriu. Acolo, oamenii au copaci. Au fost smulşi anterior acolo şi nişte copaci. Eu nu vreau să spun că acolo sunt nişte oameni care au posibilităţi să-şi cumpere un copac mai exotic acolo. Au dispărut nişte copaci şi gardul a fost măsura de protecţie a locatarilor. Gardul trebuieşte localităţii. Ştiu că poarta urma să fie demontată. Poate au pus-o înapoi. Noi asta am solicitat de la ei. Zilele viitoare voi merge la faţa locului ca să verific. Nu cred că vă încurcă ei aşa de tare”, a conchis Gheorghe Stegărescu.