A fi sau a nu fi candidat la prezidențiale? Detalii despre persoanele publice care au răspuns afirmativ la această întrebare până la începutul perioadei electorale

A fi sau a nu fi candidat la prezidențiale? Până la startul perioadei electorale, 15 persoane publice au răspuns afirmativ la această întrebare.

Ziarul de Gardă vă prezintă lista actualizată la data de 2 august a celor care au promis să lupte pentru fotoliul de președinte… și nu doar, ci și „pentru pace, neutralitate și binele țării”.

Din 1 august, în R. Moldova, a început perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și a referendumului republican constituțional din această toamnă. Ziarul de Gardă a analizat profilurile tuturor candidaților care și-au anunțat intenția de candida la funcția de președinte până la data de 2 august, imediat după începutul perioadei electorale.

Renato Usatîi, candidat al Partidului Nostru

Prima tentativă de implicare a lui Usatîi în politică a fost în 2014, atunci când a lansat o serie de declarații controversate. El declara că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera R. Moldova cu România și că va „închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke”, tot atunci candidând pe listele partidului „Patria-Rodina” la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, care însă a fost exclus din campania electorală. 

Un an mai târziu, la alegerile locale din 14 iunie 2015, Usatîi a candidat din partea Partidului Nostru, la președinția căruia a venit în același an, pentru funcția de primar al mun. Bălți, obținând fotoliul din primul tur, cu peste 70% din voturi.

În 2016, urmare a dosarelor penale pornite pe numele său, Usatîi s-a „refugiat” în F. Rusă. Trei ani mai târziu, a revenit, fiind reținut de poliție în vama Sculeni, când a intrat în R. Moldova din România. A fost escortat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), pe motiv că existau două mandate de arestare pe numele său, în aceeași zi însă a fost eliberat, urmând să fie cercetat în libertate. 

Usatîi a revenit în Republica Moldova abia după ce, în iunie 2019, democrații au pierdut puterea, iar liderul lor, Vladimir Plahotniuc, a fugit peste hotare. În toamna aceluiași an, Renato Usatîi a candidat din nou pentru funcția de primar al mun. Bălți și, la fel ca în 2015, a câștigat detașat din primul tur.

Usatîi a candidat și la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, clasându-se pe a treia poziție, după ce a obținut în primul tur de scrutin 16,9% din voturi. 

În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, Renato Usatîi a candidat pe lista partidului său la funcția de deputat. Partidul Nostru însă a obținut un scor sub pragul de 5%, nereușind astfel să intre în parlament. Usatîi s-a declarat dezamăgit de rezultatul obţinut la Bălţi, unde formaţiunea lui s-a clasat abia pe locul trei la alegerile parlamentare, anunțând că renunță la funcția de primar și se retrage din politică. La începutul anului 2023, Usatîi a anunțat că revine în politică. 

La 22 noiembrie 2023, Renato Usatîi a anunțat că va candida la funcția de președinte al țării în cadrul scrutinului din 20 octombrie 2024. 

În declarația de avere pentru anul 2023, președintele Partidului Nostru a indicat o donație de 2 milioane de euro din partea unui prieten care ar fi decedat între timp. 

„Eu o să candidez, suntem un partid de centru, avem votanți” – așa își argumentează Usatîi intenția de a candida. 

Maia Sandu, candidată a Partidului Acțiune și Solidaritate

În calitate de ministră a Educației, Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM – cu acest partid s-a asociat din 2012 până în vara anului 2015.

În iulie 2015, candidatura Maiei Sandu a fost propusă de PLDM pentru funcția de premier,  însă liderii PD și PL, formațiuni care făceau parte din „Alianța pentru Integrare Europeană III”, au refuzat să analizeze această opțiune. 

Declarându-se dezamăgită de clasa politică, Maia Sandu a creat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). În octombrie 2016 a fost desemnată candidată comună a Blocului „ACUM” la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. În turul II a fost sprijinită de peste 766 de mii de cetățeni.

În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu a ajuns în Parlament, însă la scurt timp, la 8 iunie 2019, a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a R. Moldova cu voturile unei alianțe formate din PAS și Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), alianță care a dus la pierderea puterii de către oligarhul Vladimir Plahotniuc. La 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură cu voturile socialiștilor. 

În cadrul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, Maia Sandu a candidat  din partea PAS, obținând în al doilea tur de scrutin peste 943 de mii de voturi, adică 57,7%, devenind președinta R. Moldova.

„Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene” –  așa își argumentează actuala președintă a R. Moldova, Maia Sandu, intenția de a candida pentru al doilea mandat.

Tudor Ulianovschi, candidat independent

În perioada 2005-2014, Ulianovschi a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Ulterior, în 2014, Tudor Ulianovschi a devenit viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, responsabil inclusiv pentru diplomația economică, relațiile economice internaționale și relațiile bilaterale, deținând funcția până în 2016, pe perioada Guvernelor Filat, Leancă, Gaburici și Streleț. 

În 2016, Ulianovschi devine Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein, cu reședința la Geneva, funcție pe care o deține până în 2017.

Din ianuarie 2018 până la demisia Guvernului Filip în vara lui 2019, Ulianovschi a deținut funcția de Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

Tudor Ulianovschi este fiul judecătorului Xenofon Ulianovschi, care a deţinut în perioada  2008-2016 funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel (CA) Chişinău. În 2008, Xenofon Ulianovschi, fiind judecător, i-a donat fiului său, aflat atunci la început de carieră, un apartament de 70 de metri pătrați în sectorul Botanica din Chişinău, iar judecătorul şi soţia lui au trecut cu traiul într-o locuinţă de 140 de metri pătrați din sectorul Buiucani. Fratele magistratului Xenofon Ulianovschi, Gheorghe Ulianovschi, a fost şi el judecător şi preşedinte al CA Comrat. După ce a demisionat din sistem, s-a făcut avocat.

„Simt nevoia de o altfel de guvernare, de o schimbare a actualei guvernări, de o adevărată alternativă pro-europeană, care nu se concentrează pe dezbinare, dar care se concentrează pe mobilizarea societății. Am luat decizia de a candida la funcția de președinte al R. Moldova” –  așa își argumentează Ulianovschi intenția de a deveni președinte.

Andrei Năstase, candidat Independent

Până în 2015, Năstase a activat ca avocat, neavând tangențe cu domeniul politic. Din 2015 a condus Platforma civică „Demnitate și Adevăr”, pe care a înregistrat-o ulterior în calitate de partid politic. În 2016 și-a înaintat candidatura la funcția de președinte al Republicii Moldova, dar a renunțat în favoarea Maiei Sandu.

A candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău în cadrul alegerilor locale anticipate din 2018, reușind să-l depășească pe Ion Ceban, socialist la acel moment, însă instanța de judecată, prin Rodica Berdilo, nu a validat rezultatele scrutinului, după ce a constatat că un filmuleț video postat de Năstase pe Facebook în ziua alegerilor a fost în măsură să influențeze opțiunea alegătorilor.

A candidat și în cadrul scrutinului parlamentar desfășurat în februarie 2019 din partea Blocului electoral „ACUM”. Câteva luni mai târziu însă, a renunțat la funcția de deputat în favoarea celei de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne în cadrul Guvernului condus de Maia Sandu.

La alegerile locale generale din octombrie 2019, Năstase a candidat din nou la șefia Primăriei mun. Chișinău și a ajuns în turul doi alături de Ion Ceban. De această dată însă, Năstase a pierdut în fața lui Ceban, obținând 47,61%. A devenit consilier municipal.

La alegerile prezidențiale din toamna lui 2020, Andrei Năstase a fost candidatul Platformei Demnitate și Adevăr la funcția de președinte al Republicii Moldova, obținând în primul tur de scrutin 3,26% din voturi.

În 2022, Năstase a fost dat afară din Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPPDA) și acuzat de ruinarea formațiunii. Dinu Plîngău, cel ales ulterior în funcția de președinte al PPPDA, le solicită procurorilor să pornească un dosar penal cu privire la pretinsele acte de corupție care li se impută foștilor colegi din Consiliul Municipal Chișinău. 

„Nu aș mai fi ieșit în spațiul public dacă în Republica Moldova lucrurile ar fi mers bine” – așa își argumentează Năstase intenția de a candida. 

Vlad Filat, candidat al Partidului Liberal Democrat din Moldova

În 2005, Vlad Filat a devenit deputat după ce a candidat pe lista Blocului electoral „Moldova Democrată”, în calitate de reprezentant al Partidului Democrat din Moldova (PDM). În 2007, acesta pleacă din PDM și fondează Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), al cărui președinte devine.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2009, Filat câștigă un nou mandat de deputat, fiind ales pe listele PLDM. La scurt timp, renunță la funcția de deputat în favoarea celei de prim-ministru, funcție din care este demis după trei ani și șase luni. 

În 2014, Filat câștigă al treilea mandat de deputat, însă în 2015, la cererea procurorul general Corneliu Gurin, acestuia îi este ridicată imunitatea, fiind bănuit că, exercitând funcţia de prim-ministru, ar fi primit de la afaceristul Ilan Șor mijloace financiare şi bunuri în sumă de 250 de milioane de dolari în schimbul diferitor servicii. Filat a fost plasat în arest. În iunie 2016 a fost declarat vinovat, fiind condamnat la 9 ani de închisoare, amendă de 60 de mii de lei și  privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii publice pe un termen de 5 ani. Deși a fost contestată, sentința a fost menținută și de instanțele superioare. Pe 3 decembrie 2019, el a fost eliberat în baza articolului 91 din Codul penal al Republicii Moldova – liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen.

În august 2020, Vladimir Filat a fost reales în funcția de președinte al partidului pe care l-a fondat în 2007. În aprilie 2021 însă, la ședința Consiliului Național Politic al partidului, Filat își prezintă demisia și pleacă de la cârma formațiunii. În iulie 2023, Filat revine în funcția de președinte al PLDM. 

În aprilie 2024, într-un alt dosar penal, în care este învinuit de spălare de bani, Filat a fost achitat de magistrații judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. 

„O perioadă eu am fost izolat, acum lucrurile sunt ajunse în situația în care nu se mai poate de stat deoparte, de discutat steril, emotiv, de discutat geopolitică și mai puțin situațiile cu care oamenii se confruntă zi de zi” – așa își argumentează Filat intenția de a candida. 

Ion Chicu, candidat al Partidului Consolidării și Dezvoltării Moldovei

În 2005, în timpul guvernării comuniste, Ion Chicu a fost numit director al Direcției generale reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului.

Tot în 2005, a devenit consilier al prim-viceprim-ministrei Zinaida Greceanîi, funcție pe care a deținut-o doar patru luni, pentru că a fost desemnat viceministru al Finanțelor. În 2008,  revine alături de Zinaida Greceanîi, când aceasta devine prim-ministră, Chicu fiindu-i consilier pe probleme economice și politică externă până în septembrie 2009, când comuniștii pierd puterea.

Revine la Ministerul Finanțelor la începutul anului 2018, fiind promovat de Partidul Democrat din Moldova. Inițial, ocupă poziția de secretar general de stat, iar la sfârșitul aceluiași an este numit ministru. Pleacă din funcție în iunie 2019, atunci când PDM pierde puterea, aceasta fiind preluată de Blocul „ACUM”.

După ce Guvernul condus de Maia Sandu a căzut, Ion Chicu a fost înaintat de Dodon la funcția de prim-ministru și învestit în funcție cu votul acelorași deputați socialiști și democrați.

După înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale, cu o zi înaintea învestirii în funcție a Maiei Sandu, Ion Chicu și-a anunțat demisia din fruntea Guvernului.

În martie 2021, alături de foștii miniștri Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi, creează Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei. 

La alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, partidul condus de Chicu a obținut un scor de 0,43%.

„Mergem pe opțiunea de a avea candidat propriu, pentru că aceasta ne oferă posibilitatea de a vorbi cu oamenii, de a utiliza resursele media și ne oferă posibilitatea să ne prezentăm viziunile noastre, inclusiv pentru alegerile parlamentare” – așa își argumentează Chicu intenția de a candida la prezidențiale. 

Alexandr Stoianoglo, candidat independent

După ce a activat în calitate de procuror mai mulți ani, în 2007, Alexandr Stoianoglo își deschide propriului birou de avocați. Doi ani mai târziu, devine deputat pe lista Partidului Democrat din Moldova (PDM), fiind concomitent și vicepreședinte al Parlamentului. După alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010, Alexandr Stoianoglo își păstrează mandatul de deputat din partea PDM.

În 2015 a luptat, alături de Irina Vlah, ex-bașcana Găgăuziei, pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. S-a clasat pe locul șase, obținând un scor sub 5%.

În 2019 a fost  desemnat învingător al concursului pentru funcția de procuror general de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și numit în funcție, prin decret prezidențial, de Igor Dodon. 

În octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Alexandr Stoianoglo este reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații.

Ulterior, Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general, iar doi ani mai târziu, în septembrie 2023, a fost demis.

Până în acest moment, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a fost vizat în șase cauze penale după ce și-a încheiat prematur mandatul. În februarie 2024, Stoianoglo a fost achitat în dosarul pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Unele dosare sunt în instanță, iar altele – la faza de urmărire penală. 

„Decizia mea a fost influențată de mai mulți factori: injustiția în Moldova crește, abuzul demonstrativ, batjocura față de oameni. Legile sunt călcate în picioare, ordinea constituțională este atacată” – așa își argumentează Stoianoglo intenția de a candida la prezidențiale. 

Alexandru Arseni, candidat independent

În anii 1990, Alexandru Arseni a fost șef-adjunct al Direcției evidență și repartizare a spațiului locativ a Primăriei Chișinău, după care a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.  De asemenea, Arseni a fost semnatar al Declarației de Independență.

Între 1999 și 2003 a fost consilier în CMC. Între 2009 și 2013 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Din martie 1994 predă la Facultatea de Drept a USM.

În 2021, Arseni a candidat la funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea CSM.  

„Vreau să reprezint interesele poporului și să unesc societatea” – astfel își argumentează Arseni intenția de a candida. 

Irina Vlah, candidată independentă

Irina Vlah a activat în calitate de juristă la Inspectoratul Fiscal din orașul Ceadîr-Lunga până în 2003. Ulterior, timp de doi ani, a deținut funcția de şefă a Direcţiei Juridice din cadrul Comitetului executiv al Găgăuziei. În 2005, Vlah a ajuns pe scena politică din R. Moldova, devenind deputată pe lista Partidului Comuniștilor. Zece ani mai târziu, în 2015, a fost aleasă bașcană a autonomiei găgăuze, fiind susținută de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, funcție pe care a deținut-o timp de două mandate, până în 2023. 

Aflată la finele celui de-al doilea mandat de bașcană a autonomiei găgăuze, nefiind eligibilă pentru al treilea mandat, Irina Vlah anunța la mijlocul lunii iulie 2023, în cadrul emisiunii „Moldova LIVE” de la postul Exclusiv TV, finanțat de socialiști, că planifică să se lanseze cu un proiect în politica națională la început de toamnă, fără a preciza însă dacă este vorba despre un partid sau altă inițiativă.  

La mijlocul lunii noiembrie, Vlah a făcut anunțul privind crearea Asociației Obștești „Platforma Moldova” – „o platformă care trebuie să ne unească”.

În timp ce-și pregătea proiectul de relansare în politica națională, menținând o retorică pro-europeană, Vlah continua cu regularitate să zboare la Moscova. După invazia Rusiei în Ucraina, cursa directă Chișinău – Moscova a fost anulată, iar Vlah ajungea în Federația Rusă prin Istanbul (Turcia) sau Erevan (Armenia). 

Potrivit unor informații analizate de Ziarul de Gardă, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, Irina Vlah a fost în Federația Rusă de mai multe ori via Istanbul sau Erevan. Totuși, chiar dacă este foarte activă pe rețelele de socializare, aceasta a făcut publică doar una dintre vizitele efectuate în țara lui Putin. Aceasta avea loc spre finele mandatului său, în perioada 16-19 mai 2023, când Vlah participa la al XIV-lea Forum Economic Internațional „Rusia – Lumea Islamică: KazanForum”, de unde a publicat mai multe fotografii. Atunci,Irina Vlah a ajuns în Federația Rusă  zburând prin Istanbul.

Irina Vlah a primit în martie 2024 ordinul Bisericii Ortodoxe Ruse, semnat în 2018 chiar de Patriarhul Kiril, cel care susține deschis războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Deși datează încă de acum șase ani, el i-a fost înmânat abia acum, la 3 martie, de către Înaltpreasfințitul  Anatolie, arhiepiscopul de Cahul și Comrat. 

Acest ordin bisericesc însă nu este singurul semnat de Patriarhul Kiril pe care îl deține „pro-europeana” Irina Vlah.

Tot în 2018, Irina Vlah a fost distinsă cu medalia jubiliară a Bisericii Ortodoxe Ruse „La cea de-a 100-a aniversare a restaurării Patriarhiei în Biserica Ortodoxă Rusă”, aprobată prin ordinul Patriarhului Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii.

„Împreună cu colegii am luat unica decizie pe care o puteam lua. Anunț oficial că voi candida la funcția de președinte al R. Moldova în calitate de candidat independent. Programul meu electoral se va axa strict pe problemele concrete ale oamenilor și pe soluții pentru ele. Cunosc aceste probleme, deoarece permanent sunt alături de cetățenii noștri” – astfel își argumentează Irina Vlah intenția de a candida. 

Natalia Morari, candidată independentă

Natalia Morari a apărut în spațiul public în anul 2007, ca urmare a publicării mai multor articole despre banii partidului de guvernământ din F. Rusă. În 2008 a plecat din Rusia și nu a mai fost lăsată să intre înapoi.

Morari s-a aflat în mijlocul acțiunilor din 2009, numite și „Revoluția Twitter”.

Natalia Morari a lucrat o vreme la posturile Publika TV, TV7, iar mai târziu, a înființat TV8. În septembrie 2021, Natalia Morari a făcut public anunțul despre relația sa cu Veaceslav Platon, menționând că ia o pauză de emisie și că iese temporar din Consiliul de Administrație al televiziunii TV8. 

Canalul TV8 anunța că a fost informat „de existența conflictului de interese” și că „emisiunea de autor «Politica Nataliei Morari» a fost retrasă definitiv din grila postului”. „La fel, Natalia Morari a fost revocată imediat din structurile de administrare”, menționa în declarația sa administrația TV8.

Pe 18 octombrie, Asociația Obștească „Media Alternativă”, deținătoarea licenței de emisie a postului TV8, a anunțat despre faptul că a fost acționată în judecată de către fosta membră a Asociației, Natalia Morari. 

În mai 2022, Morari a anunțat că va reveni pe micile ecrane cu o nouă emisiune la postul de  televiziune N4. Pe 22 decembrie, jurnalista a anunțat că renunță la colaborarea cu N4. 

Din martie 2023, Morari are propriul canal de YouTube, unde își desfășoară activitatea. 

„Nu am urmărit o carieră politică, dar înțelegerea faptului că actualii candidați nu vor aduce schimbări m-a determinat să acționez” – astfel își argumentează Natalia Morari intenția. 

Vasile Tarlev, candidat independent

În mai 1995, Vasile Tarlev a fost ales președinte al Consiliului de Administrație și director general al S.A. „Bucuria”. În această funcție a activat până în anul 2001.

La 19 aprilie 2001, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova, la 6 martie 2005 a fost ales deputat în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

La 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară Prim-ministru al Republicii Moldova. Desemnarea sa pentru a doua oară ca premier a fost justificată prin necesitatea asigurării continuității guvernării Republicii Moldova.

În timpul ședinței Guvernului din 19 martie 2008, la care a participat și președintele Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru, împreună cu cea a întregului cabinet, pentru a permite schimbarea guvernului.

Pe 29 septembrie 2008, Tarlev a fost ales ca lider al partidului politic „Uniunea Centristă din Moldova”. La alegerile parlamentare din aprilie 2009, formațiunea sa a acumulat 2,75% din voturi și nu a trecut pragul electoral. După alegeri, Vasile Tarlev și Dumitru Braghiș, liderul Partidului Social Democrat, au anunțat că la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009 vor participa pe o listă comună, iar după alegeri vor forma un partid social-democrat unic.

La 19 noiembrie 2009, Tarlev a anunțat că părăsește Uniunea Centristă din Moldova și se retrage din politică.

Pe 15 septembrie 2012, el a fost ales în calitate de copreședinte al Partidului „Renaștere”.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Tarlev a candidat la funcția de deputat pe lista Partidului „Renaștere” de pe prima poziție în listă, însă formațiunea a acumulat doar 0,26% din sufragii și nu a trecut pragul electoral.

Fostul prim-ministru Vasile Tarlev a revenit în politică la începutul anului 2024, fiind ales președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune creată în baza Partidului „Bugeacul Nostru”. 

„În aceste timpuri grele pentru patria noastră, Moldova, la rugămintea și îndemnul multor compatrioți, am decis să accept invitația de a participa mai activ în viața politică și economică a țării” – așa își argumentează Vasile Tarlev intenția de a candida. 

Victoria Furtună, candidată independentă

Victoria Furtună a activat, până în 2008, în cadrul procuraturii sectorului Botanica din Chișinău. În 2016, la scurt timp după venirea lui Viorel Morari la șefia Procuraturii Anticorupție (PA), Furtună devine acuzatoare de stat în cadrul PA.

Fosta acuzatoare de stat a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar, ulterior, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al municipiului Chişinău.

Ziarul de Gardă a scris anterior că dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. În anul 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

În martie 2024, Furtună a demisionat cu scandal de la PA, acuzând presiuni din partea unor instituții publice. Atunci, ea a declarat că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Aparatul Președintelui ar fi lucrat în tandem și ar fi folosit informațiile denaturate pentru a refuza numirea și promovarea unor astfel de judecători.

La scurt timp după aceasta, în aprilie 2024, Victoria Furtună a înființat asociația „Vox Populi, Vox Dei”, prin care și-a propus „să monitorizeze și să scoată la iveală cazurile mari de corupție”. În mai multe localități din țară, inclusiv în capitală, au fost instalate bannere care promovează inițiativa Victoriei Furtună. 

„Ni s-a promis prosperitate, am primit sărăcie, șomaj și corupție. Ni s-a promis libertate, trăim de facto sub cenzură. Iar dacă vorbești de pace sau tradiții, valori, ești declarat trădător de patrie. Se pare că acum avem nevoie de foarte puțin. Să știm că mâine nu va fi mai rău”, așa își argumentează Furtună intenția de a candida la funcția de președinte al R. Moldova.

Ștefan Savițchi, candidat Independent

Ștefan Savițchi este vicepreședintele partidului politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE).  În 2024, Savițchi a câștigat al treilea mandat de consilier raional în satul Samalia, din partea partidului ALDE. 

„Este timpul să oprim haosul și distrugerea prin care trece Moldova sub actuala guvernare”, așa își argumentează Savițchi intenția de a candida la funcția de președinte al R. Moldova.

Valeriu Pleșca, candidatul Partidului Social Democrat European din Moldova (PSDE)

Valeriu Pleșca s-a lansat în politică în 1997, odată cu fondarea Mișcării social-politice „Forța Nouă”, fiind ales președinte al formațiunii. 

A devenit deputat în 1998, fiind reales în funcție în 2001. În anul 2003, Valeriu Pleșca, în calitate de lider al formațiunii politice „Forța Nouă”, a fost printre liderii de partide care au format un bloc parlamentar cu Partidul Comuniștilor. 

În decembrie 2004, prin decretul prezidențial semnat de Vladimir Voronin,  Pleșca a fost  numit în funcția de ministru al Apărării în R. Moldova în Guvernul Tarlev. Ulterior, în 2005, Valeriu Pleșca obține din nou funcția de ministru al Apărării în noul Guvern, condus tot de Vasile Tarlev. În 2007 și-a încetat activitatea lal minister. 

În 2010 a participat în calitate de candidat independent la alegerile parlamentare, acumulând 2.036 de voturi, adică 0,12%. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, a candidat din nou ca independent, acumulând 991 de voturi valabil exprimate, adică 0,06%.

În iunie 2011, ZdG a scris că, deși nu lucra, politicianul avea oficial un venit lunar de cel puţin 25 de mii de lei exclusiv din donaţii, depozite bancare de aproape un milion de lei, o casă de locuit cu pământ aferent în municipiul Chişinău, un automobil Mercedes Benz şi se plimba prin Chişinău cu un camion militar „URAL” împrumutat.

„Politica nu-mi este străină, am suficientă experiență și expertiză și alături de echipa puternică și oamenii de calitate din PSDE, sunt sigur că vom reuși să schimbăm lucrurile în bine”, așa își argumentează Pleșca intenția de a candida la prezidențialele din 2024. 

Vasile Bolea, candidatul Blocului Politic „Victorie”, afiliat lui Ilan Șor

Vasile Bolea a devenit deputat în Parlament în 2014, când a fost ales pe listele Partidului Socialiștilor. Ulterior, a obținut și alte două mandate de parlamentar la scrutinul parlamentar din 2019, pe listele PSRM, și la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 – pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

În mai 2023, a părăsit PSRM și aderat la Partidul „Renaștere”, după ce anterior presa scrisese despre el ca, împreună cu un alt coleg, a zburat la Tel Aviv, Israel, unde locuia atunci Ilan Șor.

Vasile Bolea a fost candidatul Partidului „Renaștere” la funcția de primar al Chișinăului în alegerile locale din 2023.

În cadrul uneia dintre ședințele Parlamentului, Vasile Bolea s-a prezentat într-un tricou pe care scrie „PUTIN TEAM” (echipa lui Putin, n. red.).