10 ani de la „frauda bancară”. Detalii despre examinarea dosarului în care sunt vizați oamenii cu cele mai importante funcții în sistemul bancar din perioada furtului miliardului
La 10 ani de la frauda bancară, dosarul penal în care sunt vizați foști șefi ai celor trei bănci implicate, foști șefi ai Băncii Naționale, dar și Vladimir Plahotniuc, liderul „organizației criminale”, se află încă la etapa audierii martorilor acuzării.
Cu toate acestea, procurorul general Ion Munteanu susține că, deși „termenul de 10 ani nu este mic”, în ultimii trei ani s-ar atesta un progres în examinarea și elucidarea circumstanțelor care au cauzat furtul miliardului.
Pe parcursul lunii septembrie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a continuat audierea martorilor acuzării în dosarul „Frauda bancară”, episodul în care sunt vizați cei mai importanți oameni din sistemul bancar din perioada furtului miliardului. Ziarul de Gardă a asistat la două ședințe de judecată în acest dosar, cele în care au fost audiați doi dintre martorii acuzării: Silvia Lizanciuc, care era șefă interimară a departamentului „Operațiuni de piață” în cadrul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și Adrian Țurcanu, care activa neoficial la una dintre companiile lui Platon.
„Era evident faptul că la Banca Socială, Unibank și Banca de Economii se întâmpla ceva suspect”
Silvia Lizanciuc, ex-șefă interimară a departamentului „Operațiuni de piață” în cadrul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a declarat că urmărea „zilnic activitatea sistemului bancar. Am pus conducerea la curent despre faptul ca Banca Socială, Unibank și Banca de Economii utilizau mijloacele foarte intens la cumpărarea valutei, din contul lor plecând lei. Am atenționat conducerea în fiecare dimineață.”
Lizanciuc a declarat pentru ZdG că „raportul (prezentat în fiecare dimineață conducerii BNM, n.r.) este privind excesul de lichiditate în sistemul bancar, inclusiv pentru fiecare bancă: situația contului corespondent al băncii, cum pleacă și intră mijloacele financiare, de unde pleacă, de unde intră. Și era evident faptul că la Banca Socială, Unibank și Banca de Economii se întâmpla ceva suspect. Existau niște stegulețe roșii despre care se știa, nu am fost eu prima care am vorbit despre ele, dar intenționat nu s-a acordat nicio atenție”, a remarcat fosta angajată a BNM.
În instanță, Lizanciuc a declarat că scrisoarea de oferire a tranșei de 3 miliarde a fost înregistrată înaintea contractului de creditare cu 5 miliarde acordat Băncii de Economii. Totuși, fosta funcționară susține că „nu a fost nimic dubios. E ceva administrativ, o greșeală de întârziere. Nu am primit indicație ilegală de a înregistra mai târziu.”
Ex-șefa interimară a departamentului „Operațiuni de piață” din cadrul BNM susține că „în acordarea creditelor de urgență nu a fost nicio ilegalitate. Referitor la scrisorile de garanție emise de către guvern, nu pot spune nimic. Creditul a fost garantat de către stat prin scrisoare de garanție.” Lizanciuc a mai adăugat că „întrebarea era de urgență, decizia trebuia luată de urgență. Erau rânduri la bancă, panică.”
Drăguțanu pasează vina statului
Întrebat de Ziarul de Gardă de ce conducerea BNM nu a reacționat la multiplele rapoarte privind situația critică de la cele trei bănci, Dorin Drăguțanu, guvernatorul BNM din perioada fraudei bancare, a menționat că „noi știam despre situație, bineînțeles. Am încercat să luăm măsuri.” Drăguțanu argumentează însă nereușita prin lipsa de reacție promptă din partea statului: „Până când nu am avut garanția (din partea statului, n.r.), nu am putut interveni.” Drăguțanu mai adaugă că „pe parcursul anului 2014, BNM a comunicat informația (privind situația critică din cadrul băncilor, n.r.) celorlalte organe.”
„Conflictul dintre Platon și Plahotniuc urma să fie aplanat ca urmare a tranzacției inverse”
În 24 septembrie, la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, un nou martor al acuzării a fost audiat. Adrian Țurcanu, care activa neoficial la una dintre companiile lui Platon, susține că, deși Platon deținea 38%, nu era lăsat să administreze banca.
„Relațiile cu Plahotniuc erau ostile, pentru că i s-a vândut un activ, dar nu era lăsat să-l administreze, astfel, s-a realizat tranzacția inversă – Platon a vândut tot ce cumpărase”, a mai declarat martorul.
Întrebat ce avea de câștigat Platon în urma tranzacției inverse, Țurcanu a menționat: „Liniște sufletească și pace. Deținea active pe care nu le putea gestiona. Oamenii care lucrau pentru el aveau probleme fără sfârșit: rețineri, aresturi, sechestre pe conturi. Conflictul dintre Platon și Plahotniuc urma să fie aplanat ca urmare a tranzacției inverse.”
Cum o cauză penală cu doi învinuiți a ajuns să aibă opt
Oamenii ce dețineau cele mai importante funcții în sistemul bancar din R. Moldova în perioada fraudei bancare au ajuns să fie judecați în același dosar după o serie de conexări care au avut loc pe parcursul ultimilor ani.
Inițial, în instanță, în martie 2021, a fost trimis dosarul în privința foștilor șefi ai Băncii de Economii a Moldovei (BEM), Viorel Bîrcă, ex-președinte interimar și Ion Ropot, fost administrator special al Băncii. Cei doi au fost învinuiți de escrocherie și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Bîrcă și Ropot, potrivit procurorilor, au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”, facilitând astfel furtul miliardului.
La scurt timp, în mai 2021, la cererea procurorilor, la acest dosar a fost alipită o altă cauză penală, în care erau vizați fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba. Și în această cauză penală, cei vizați sunt învinuiți de escrocherie.
Tot la solicitarea acuzatorilor de stat, aproape doi ani mai târziu, la 16 martie 2023, la această cauză a fost conexată și cea în care erau vizați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, învinuiți în același dosar, „Frauda bancară”, pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Cauza penală în privința foștilor șefi ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost expediată în instanță separat, la 22 septembrie 2022, cei doi fiind acuzați de complicitate la escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari.
În vara anului 2023, și cauza penală în privința ex-viceguvernatoarei BNM, Emma Tăbîrță, învinuită de spălarea banilor în proporții deosebit de mari, a fost conexată cu acest dosar. Inițiativa, și de această dată, a aparținut procurorilor.
La începutul anului 2024, la cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă a fost alipită și cauza în care este vizat Vladimir Plahotniuc în calitate de „lider al grupului criminal organizat”. De această dată însă, conexarea s-a produs la inițiativa avocatului inculpatului, care a fost criticată de către procurori.
Impedimente în cercetarea fraudei bancare
Contactat de Ziarul de Gardă, procurorul general Ion Munteanu a subliniat că, deși sunt mai multe impedimente în cercetarea dosarului „Frauda bancară”, în ultimii trei ani a fost înregistrat un progres.
„Cea mai mare provocare cu care ne-am confruntat în examinarea acestei cauze penale este răspunsul tardiv la cererile de comisii rogatorii și obținerea informațiilor de peste hotare. Acest aspect a început a fi depășit relativ cu succes în ultimii trei ani, când am avut deschiderea partenerilor de peste hotare mult mai evidentă. Cu siguranță, deficiența de resurse umane își lasă amprenta în eficiența investigării, însă noi încercăm să facem față acestei probleme, deși acum este mai complicat odată cu începerea procesului de vetting. De asemenea, este complicat faptul că Centrul Național Anticorupție a fost separat complet de Procuratura Anticorupție (PA), iar astăzi sarcina revine doar PA”, precizează Munteanu.
„Eu nu pot să zic că acest termen de 10 ani este mic. Este un termen mare, la general vorbind. Dar dacă analizăm motivele obiective, termenul poate fi explicat. Vreau să spun: caracterul de investigație a devenit mult mai eficient, reieșind din faptul că în ultimii ani am reușit să stabilim contacte cu parteneri cu care nu am mai comunicat până acum, am reușit să punem sechestru pe bunuri aflate în jurisdicții străine – acesta este un progres”, a adăugat procurorul general.
„Frauda bancară” este un nume generic oferit acțiunilor din 2012-2014, în urma cărora din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank a fost transferată o sumă de circa 13,3 miliarde de lei moldovenești, sumă echivalentă pe atunci cu 12% din Produsul Intern Brut anual al țării.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, până în septembrie 2024, în dosarul intitulat generic „Frauda bancară”, aflat la faza de urmărire penală, au fost conexate 72 de cauze, iar 62 de persoane au statut de învinuit. Inculpaților le sunt înaintate acuzații în săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale (infracțiuni care se prescriu în anul 2029), escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale și crearea și conducerea unei organizații criminale (infracțiuni care se prescriu în anul 2034).
„Acest material a fost realizat grație suportului poporului american, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Asociației „Media-Guard” și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.”
