Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?
Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.
Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.
Popov: „Eu nu o văd ca pe o retrogradare”
Sursele ZdG susţin că, la scurt timp după ce a fost creată, secţia condusă acum de Ruslan Popov nu avea niciun angajat, iar debarcarea lui Popov de la şefia Oficiului Ciocana ar putea avea legătură cu dosarele în care au fost vizaţi, în ultimul an, procurori din subordinea sa. În august 2017, Ivan Filimon a fost procurorul care l-a trimis în arest pe Andrei Braguţa, decedat ulterior în penitenciar, iar în ianuarie 2018, doi procurori ai Oficiului Ciocana, Roman Clim şi Evghenii Tifoi, au fost prinşi cu mită. Circulă, însă, şi ipoteza că Popov ar fi fost detaşat de la conducerea Oficiului Ciocana, pentru că ar fi refuzat să îndeplinească anumite indicaţii.
Ruslan Popov a negat aceste ipoteze. „Am venit la PG la propunerea procurorului general, fiind un segment din activitate care nu era acoperit şi dânsul a gândit că aş fi persoana potrivită care să mă ocup de segmentul ăsta. Pentru mine, nicidecum această funcţie nu poate să fie o retrogradare. Fiecare vede în felul său. Eu nu o văd ca pe o retrogradare”, susţine Popov, într-o intervenţie pentru ZdG. „Absolut toate actele normative care se elaborează şi se adoptă în procuratură sunt lucrate de procurorii secţiei vizate. Absolut toate actele normative vizate, proiectele de legi, de hotărâri de Guvern, toate lucrările care au loc în cadrul diferitor grupuri de lucru, la Ministerul Justiţiei, în alte instituţii publice, se vor face cu participarea procurorilor acestei secţii”, explică Popov, menţionând că, în cadrul secţiei, activează cinci persoane. „Evident, secţia are angajaţi. Sunt trei procurori, un consultant şi un lucrător tehnic”.
Procurorul general: „Eu această soluţie mi-am asumat-o”
Cum a ajuns Ion Munteanu de la Procuratura Anticorupţie – şef interimar al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău? Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova susţine că „a fost opţiunea procurorului general. Eu pe toţi procurorii îi cunosc. A fost opţiunea mea. E o soluţie de moment care urmează să satisfacă cerinţa instituţiei până la suplinirea funcţiei. Soluţia s-a bazat pe profesionalism, încrederea în persoane, încrederea în capacităţile profesionale, dar şi pe integritate. Eu această soluţie mi-am asumat-o”.
Despre revocarea lui Ruslan Popov din funcţia deţinută, procurorul general a precizat că totul s-a produs benevol. „Nu poate fi vorba de o retrogradare. Sunt numiri de moment care urmează să acopere nişte necesităţi instituţionale de moment. După ce vor fi demarate concursurile, funcţiile vor fi ocupate conform rezultatelor concursurilor. Sigur că dl Popov, benevol, a venit în noua funcţie, altfel nici nu se putea. Secţia a fost creată prin ordinul procurorului general, iar această soluţie a fost acceptată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Absolut nu au legătură dosarele penale (în care au fost implicaţi procurori de la Ciocana, n.r.) şi dl Popov. Dlui nu a fost vizat în aceste investigaţii. Dl Popov are o mare practică în controlul şi conducerea urmăririi penale”, a punctat Eduard Harunjen.
Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de fiecare dată în ultimii patru ani
Ion Munteanu, noul procuror şef-interimar al Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, care nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a putea discuta la subiectul numirii sale în funcţie, este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.
Conform magistrat.md, de la revenirea în funcţie, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general „aplicarea măsurilor de încurajare în privinţa sa cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III”. În 2017, „cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „exprimarea mulţumirii”.
În 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, „luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii””. Tot în 2015, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Ion Munteanu cu „Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II”.
Donaţiile de milioane primite de noul şef al Oficiului Ciocana în 2017
ZdG a scris anterior că procurorul Ion Munteanu, care a gestionat în ultimul an şi jumătate dosarul licitaţiilor trucate în grădiniţele din Chişinău, a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii impunătoare: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi, Valentin Braşovschi fiind fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia.
Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în comuna Stăuceni, mun. Chişinău. Ea are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în anii 2012-2013, fiind finalizată în octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p. fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari. Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost, pur şi simplu, donaţii pentru copii. Pur şi simplu, părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zicea Ion Munteanu, solicitat de ZdG.
În 2013, Popov a fost suspendat din funcţie
Ruslan Popov activează în organele Procuraturii încă din 1997, când şi-a început activitatea ca anchetator în Procuratura Leova. Consacrarea însă a cunoscut-o mai târziu. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar ulterior a devenit şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie.
La scurt timp după ce a devenit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, ZdG a scris că acesta locuia într-un imobil cu două niveluri din Mileştii Mici, în apropiere de Chişinău. Ulterior, s-a constatat că Popov nu a indicat casa în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate, iar în octombrie 2013, pe numele său a fost deschis un dosar penal. În aceeaşi perioadă, Popov a fost suspendat din funcţie şi s-a retras din cursa pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, competiţie în care s-a înscris iniţial. După ce concursul s-a încheiat, dosarul lui Ruslan Popov a fost însă clasat, acesta revenind în funcţie.
CV-ul şi averea lui Ruslan Popov
În octombrie 2014, Popov a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău, iar în decembrie 2016, după reformarea Procuraturii, a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului-şef al municipiului Chişinău, şef al oficiului Ciocana.
ZdG a scris anterior că anul 2017 a fost pentru Ruslan Popov unul plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică desfăşurată la mai multe instituţii din ţară. Soţia acestuia, Iulia Popov, este avocată, după ce, în 2016, a plecat din organele procuraturii.
Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.
