Promovarea membrilor CSM: între interese şi discriminare
Ministerul Justiţiei propune Parlamentului modificări legislative prin care membrii Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi promovaţi pe perioada exercitării mandatului, dar şi timp de şase luni după expirare. Între timp, trei membri ai Consiliului s-au înscris în concursurile organizate de instituţie pentru ocuparea funcţiilor vacante de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau la Curtea Supremă de Justiţie. Reprezentanţii Consiliului afirmă că „propunerea Ministerului nu va fi benefică pentru CSM” şi că aceasta discriminează judecătorii care au fost votaţi în calitate de membri ai instituţiei.
Recent, trei membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-au făcut publică intenţia de a fi promovaţi la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Concursurile pentru funcţiile vacante au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei CSM de marţi, 10 iulie. Din lipsă de cvorum, şedinţa a fost amânată, subiectele urmând a fi examinate peste o săptămână. Cei trei membri ai CSM care aspiră la promovare sunt Dorel Musteaţă, Petru Moraru şi Anatolie Galben.
Musteaţă: „Legea nu interzice şi eu am depus cerere”
Dorel Musteaţă este judecător din 2005, când a fost numit în funcţie la Judecătoria Anenii-Noi. În 2011 ajunge preşedinte al Judecătoriei, iar în 2014 devine membru al CSM. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţia de şef de instanţă, iar în septembrie 2016, colegii săi din CSM decid numirea sa, prin transfer, la Judecătoria Chişinău, începând cu 1 ianuarie 2017. Peste doar un an şi jumătate, fără să fi activat vreodată de facto la Judecătoria Chişinău, Dorel Musteaţă a fost înaintat de judecătorii acestei instanţe la funcţia de membru al CSM, iar acum, acesta îşi propune candidatura la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător la CSJ. Membrul CSM îi are drept contracandidaţi pe Iurie Cotruţă şi Liubov Brânză, ambii judecători la CA Chişinău, Musteaţă fiind singurul dintre cei trei candidaţi care a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanţelor calificativul „excelent”.
„În primul rând, legea nu interzice. În al doilea rând, despre mine s-a spus anterior că m-am promovat. Eu nu ştiu ce experţi au părerea asta, dar nu înţeleg cum m-am promovat de la instanţa din Anenii-Noi la cea din Chişinău, care e de acelaşi grad, acelaşi salariu. Promovare înseamnă atunci când eşti numit în funcţie administrativă sau la o instanţă de alt nivel, mai înalt. Atunci nu a fost nicio promovare. Ce fel de promovare dacă am devenit membru al CSM fiind preşedinte de instanţă? Totodată, când am ajuns membru al CSM, mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte. Am fost corect faţă de colegi”, precizează Dorel Musteaţă. „Cât despre acest concurs, asemenea lucruri au fost şi în trecut. Nu-i o problemă. Au fost colegi care nu au întrunit numărul de voturi, alţii fiind promovaţi. Legea nu interzice şi eu am depus cerere. Vă spun şi părerea mea personală. Am fost ales membru al CSM pentru patru ani şi, ulterior, pentru un alt mandat de patru ani. În acest răstimp, colegii mei îşi fac carieră, iar eu, reiese că, peste opt ani, urmează să revin acolo de unde am pornit. Se pare că funcţia de membru al CSM îmi face impedimente în cariera profesională”, zice membrul CSM.
Alţi doi membri ai CSM vor să fie promovaţi
Petru Moraru, un alt membru al CSM, ales din partea judecătorilor instanţei supreme, vrea să devină vicepreşedinte al CSJ şi preşedinte al Colegiului Penal. Moraru e judecător din 2003. El a activat la Judecătoria Cahul timp de 11 ani, până în 2014, când a fost promovat la CSJ. În anii 2010-2014, Moraru a fost preşedinte al Judecătoriei Cahul. Acesta a ajuns în CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din octombrie 2017. Moraru are în
calitate de contracandidaţi un alt fost mebru al CSM, Anatolie Ţurcan. Mandatul de membru al CSM a lui Ţurcan a expirat în noiembrie 2017. Nadejda Toma și Liliana Catan sunt ceilalți doi judecător care s-au înscris în competiţia pentru funcţia de vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului Penal. Catan are şi cel mai mare punctaj dintre cei patru candidaţi, 124 de puncte dintr-un maxim posibil de 125, punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Toţi cei patru judecători au primit calificativul „excelent” din partea Colegiului de Evaluare.
Anatolie Galben, şi el membru al CSM de la sfârşit de 2017, votat de judecătorii din prima instanţă, aspiră la un fotoliu de magistrat la CA Chişinău. Galben este magistrat din 2004, fiind angajat la Judecătoria Ialoveni şi promovat ulterior la Judecătoria Râşcani din Chişinău, de unde a fost delegat în CSM. Anatolie Galben are 15 contracandidaţi, şapte dintre ei fiind de la Judecătoria Chişinău, iar opt, de la judecătoriile din raioane. Dintre participanţii la concurs, Galben are unul din cele mai mari punctaje, primind calificativul „foarte bine” din partea Colegiului de Evaluare şi 40 de puncte dintr-un maxim de 50 posibile din partea Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Singurul judecător din concurs care a obţinut calificativul „excelent” este Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni. Petru Moraru şi Anatolie Galben nu au răspuns la apelurile ZdG pentru a comenta situaţia în care sunt implicați.
Preşedintele CSM şi un fost membru au ajuns, anterior, la CSJ
Concursurile organizate de CSM în care şi-au anunţat participarea şi trei membri ai CSM, cei care, de fapt, decid cine ar fi câştigătorii, nu sunt o premieră pentru R. Moldova. În ultimii ani, şi alţi membri ai CSM au candidat, iar ulterior, unii dintre ei au fost promovaţi de către colegii lor din CSM în funcţiile râvnite. De exemplu, Victor Micu, preşedintele CSM, care a obţinut al doilea mandat de membru al CSM în urma Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, fiind votat de 345 de colegi, a ajuns judecător la CSJ în iulie 2017, perioadă în care deţinea funcţia de preşedinte al CSM. Atunci, Parlamentul a acceptat propunerea CSM, care, anterior, îl desemnase pe Micu câştigător al concursului de suplinire a funcţiei de judecător la CSJ, competiţie la care au mai participat judecătorii Viorica Puică şi Mihail Diaconu.
Şi Anatolie Ţurcan, alt membru din fosta componenţă a CSM, a fost promovat în perioada mandatului. Ţurcan, membru al CSM în perioada 2009-2017, a fost promovat de CSM, de la CA Chişinău la CSJ, în ianuarie 2015, candidatura sa fiind aprobată de Parlament peste un an şi jumătate. Ţurcan şi-a început activitatea la CSJ după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Anterior, ex-judecătorul Nichifor Corochii, fost membru şi preşedinte interimar al CSM în 2012-2013, a ajuns de la Judecătoria Edineţ la CA Chişinău, fiind promovat de foştii săi colegi la scurt timp după ce i-a expirat mandatul de membru al CSM. Evaluarea lui Corochii de către Colegiile din subordinea CSM a avut loc în perioada în care acesta era preşedinte interimar al CSM. Chiar dacă procedura a fost contestată, CSJ a decis că nu au existat abateri de la legislaţie.
MJ propune interzicerea promovărilor membrilor CSM. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM”
În acest context, la început de iunie, în Parlamentul R. Moldova a fost înregistrată o iniţiativă legislativă de modificare a mai multor legi din domeniul justiţiei. Printre modificările propuse de Ministerul Justiţiei (MJ) se regăseşte şi aspectul care vizează promovarea membrilor CSM pe perioada exercitării mandatului. Astfel, MJ propune ca „participarea la concursul pentru promovarea într-o instanţă superioară, transferarea la o instanţă judecătorească de acelaşi nivel a membrilor CSM din rândul judecătorilor, precum şi a judecătorilor detaşaţi la Institutul Naţional al Justiţiei şi Secretariatul CSM, se interzice pe perioada exercitării mandatului şi timp de şase luni după încetarea calităţii de membru sau, după caz, expirarea termenului pentru care a fost detaşat”. Propunerile care au fost transmise de Guvern pentru aprobare „în mod prioritar” se examinează de Legislativ în prima lectură. Conform notei informative a MJ, modificările propuse ar facilita „asigurarea obiectivităţii deciziilor CSM, a competivităţii în procedurile de promovare sau transferare a judecătorilor, precum şi excluderea interesului personal”.
Victor Micu, preşedintele CSM, nu este de acord cu modificările propuse. „Propunerea nu va fi benefică pentru CSM. Da, e clar că membrul CSM nu trebuie să abuzeze de funcţie, dar atunci când sunt funcţii vacante, se face concurs şi nu înseamnă că dacă el este membru CSM, automat câştigă concursul. Membrul CSM este acelaşi judecător şi trebuie să beneficieze de dreptul la promovare”, susţine şeful CSM. „Prin această modificare, în funcţia de membru al CSM nu va dori să vină nimeni, iar dacă va dori cineva, vor fi persoane, aşa…. „Slab pregătite”? Da, cam aşa”, crede Micu, fiind sigur că membrii CSM sunt echidistanţi atunci când în concursuri participă colegii lor. „Chiar când am fost promovat eu, am fost la Colegiul de Selecţie şi nu mi s-a pus niciun punct în plus. Special am spus să fie foarte obiectivi. Atunci am avut cel mai mare punctaj dintre participanţii la concurs. Nu au fost cazuri când un judecător să fi fost discriminat în favoarea unui membru al CSM”, susţine Victor Micu.
„Modificările prin care se interzice membrilor CSM să fie promovaţi îmi îngrădesc dreptul la o carieră profesională. Dacă ştiam că sunt interdicţiile astea, nu aş fi depus cerere pentru a candida la funcţia de membru al CSM. Cred că aceste modificări discriminează membrii CSM. În privinţa noastră, această lege, dacă va fi adoptată, este anticonstituţională. Colegii mei, care au început activitatea concomitent cu mine, au ajuns deja la CA şi depun cereri pentru a ajunge la CSJ. Reiese că eu, peste opt ani, trebuie să revin la acelaşi salariu din prima instanţă. Care-i sensul? Fiecare sergent visează să devină general. Pe viitor, dacă legea va fi adoptată, să vedeţi cine va candida la funcţia de membru în următorul CSM. Nicio persoană care deţine funcţie administrativă nu va depune, nicio persoană”, zice un alt membru al CSM, Dorel Musteaţă.
Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, este de părere că aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM. „Din perspectiva evitării conflictelor de interese ar fi bine ca o astfel de iniţiativă să fie promovată. Bineînţeles, atunci când un judecător este membru al CSM, nu ar fi bine să existe impedimente în cariera sa profesională, dar, în principiu, a fi membru al CSM presupune o înaltă ţinută morală şi atunci, poate ar trebui ca ei să accepte acest sacrificiu. La un moment dat alegi. Aceste modificări ar trebui să vizeze următoarea componenţă a CSM, pentru ca oamenii care candidează să ştie că există această limitare. Ar fi incorect ca modificările să vizeze şi actuala componenţă a CSM”, spune experta.
