După trei ani și jumătate, procurorii au găsit casa „ascunsă” a judecătorului Sternioală
La trei ani și jumătate după ce ZdG a scris că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală, locuiește într-un imobil de lux, nedeclarat, înregistrat pe numele părinților săi pensionari, organele de drept au inițiat o cauză penală.
Procurorii au stabilit că judecătorul a fost cel care a procurat imobilul având o procură de la tatăl său, decedat între timp, iar banii folosiți în această tranzacție ar proveni din surse ilegale. Aceștia au mai descoperit că, în ultimii ani, familia Sternioală a raportat venituri oficiale în valoare de 7,08 milioane de lei, dar, concomitent, a achiziționat mai multe bunuri de lux, valoarea estimativă a cărora depășește suma de 13,8 milioane de lei. Potrivit procurorilor, investigația s-ar putea extinde.
„În cadrul urmăririi penale, este supusă verificărilor întreaga perioadă de activitate a dlui Sternioală în cadrul instituțiilor publice. Se verifică toate bunurile, toate achizițiile, toate cheltuielile familiei”, susține procurorul Roman Statnîi.
2 iunie 2016. Acum trei ani și jumătate, ZdG dezvăluia că Oleg Sternioală, judecătorul promovat suspect cu doi ani mai devreme de la Judecătoria Buiucani direct la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), trăieşte într-un imobil de lux, care valorează peste 7 milioane de lei la preţ de piaţă. Casa nu se regăsea în declaraţiile de avere și interese ale magistratului, fiind înregistrată pe numele părinţilor săi, pensionari, care au trăit toată viaţa la Floreşti. Mama judecătorului, care, după decesul soţului, Parfenie Sternioală, a devenit singura proprietară a impozantului edificiu, era profesoară de română la liceul din localitatea natală. Tatăl, Parfenie Sternioală, a fost procuror, avocat și jurist la companii locale
Ce a urmat după articolul din ZdG: Acțiunile judecătorului și reacția procurorilor
În decembrie 2016, la șase luni după publicarea informației despre casa judecătorului Sternioală în ZdG, conform informaţiilor de la Cadastru, magistratul, prin certificat de moştenitor, după decesul tatălui său, obţine 1/6 din imobil, pe care-l împarte, conform actelor, cu sora și cu mama sa, care rămâne cu ½ din casă. Totodată, în martie 2017, pentru prima dată, Oleg Sternioală și-a trecut în declarația de avere cota parte din imobilul în care locuia încă din 2013.
17 octombrie 2019. La o distanță de aproape trei ani și jumătate de la dezvăluirile din ZdG, organele de drept au atras atenția la averea magistratului. Potrivit informațiilor deținute de ZdG, dosarul penal pe numele lui Sternioală a avut la bază raportul de autosesizare al procurorului Procuraturii Anticorupție, Victoria Furtună, din care, „de comun cu materialele controlului premergător, rezultă bănuiala privind comiterea de către judecătorul CSJ, Oleg Sternioală, a infracțiunii prevăzute de art. 243 Cod Penal, spălarea de bani”, se spune în documente aferente dosarului penal.
6,7 milioane de lei, diferența dintre veniturile și achizițiile familiei Sternioală
Potrivit constatărilor tehnico-științifice și analizei operaționale efectuate de angajații Centrului Național Anticorupție (CNA) în perioada supusă cercetărilor, Oleg Sternioală, în comun cu membrii familiei sale, au realizat venituri de 7,08 milioane de lei, dar, concomitent, au achiziționat mai multe bunuri de lux, valoarea estimativă a cărora depășește suma de 13,8 milioane de lei. Astfel, s-a constatat o diferență substanțială între veniturile obținute și cheltuielile efectuate de aceștia de aproximativ 6,7 milioane de lei, ceea ce constituie 1101 salarii medii prognozate pentru 2018, calculau procurorii.
La scurt timp, Dumitru Robu, procurorul general interimar, a adresat un demers Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat cererea privind reținerea, aducerea silită, percheziția și arestarea judecătorului. Astfel, luni, patru noiembrie 2019, procurorii Anticorupție și ofițerii CNA au desfășurat percheziții la domiciliu și la CSJ – locul de muncă al judecătorului. Ulterior, magistratul a fost reținut pentru 72 de ore. Peste două zile, însă, Sternioală a fost eliberat, după ce judecătoarea Cristina Cheptea a respins demersul procurorilor de a elibera pe numele acestuia un mandat de arestare pentru 30 de zile.
Proces penal și solicitarea inițierii unei anchete disciplinare în cazul refuzului de a-l aresta pe Sternioală
Refuzul judecătoarei Cristina Cheptea de a elibera un mandat de arestare pe numele lui Sternioală a ajuns, ulterior, să fie investigat de procurorii anticorupție, care au inițiat, la 13 noiembrie 2019, un proces penal, „în baza bănuielii rezonabile despre comiterea unor fapte ilegale de către judecătoarea Cristina Cheptea, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la emiterea deciziei în cazul examinării demersului privind aplicarea măsurii preventive în privința cetățeanului Oleg Sternioală”.
Astfel, pentru cercetarea tuturor circumstanțelor, au fost emise ordonanțe privind ridicarea de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a înregistrărilor video efectuate de camerele de luat vederi la primul etaj al instituției pe parcursul zilei de 6 noiembrie, precum și a informației despre trecerea prin zona turnichetei de către întregul personal al instituției în zona de amplasare a birourilor judecătorilor de la al doilea etaj, începând cu ora 14.00 și terminând cu ora 23.59.
Doar că, Ghenadie Pavliuc, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău i-a spus procurorului Victor Cazacu că nu va permite efectuarea ridicărilor, invocând diverse temeiuri, printre care și faptul că înregistrările video ar putea, eventual, conține informații ce conțin date cu caracter personal. În aceste condiții, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a venit cu un demers către CSM, solicitând inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a magistratului Ghenadie Pavliuc pentru că ar fi îngrădit drepturile procurorului. În demers se spune că neexecutarea ordonanțelor procurorului în termeni restrânși se va solda cu pierderea informației solicitate, „fapt ce va genera imposibilitatea aflării adevărului pe caz”.
Circumstanțele procurării casei de lux: prin procură, cu mijloace ilegale?
Judecătorul Oleg Sternioală a fost pus sub învinuire la 6 noiembrie 2019. Conform informațiilor obținute de ZdG, una dintre principalele acuzații aduse magistratului e legată de achiziționarea casei de locuit din or. Codru, mun. Chișinău. Acuzatorii de stat au constatat că, Oleg Sternioală, în iulie 2013, atunci când părinții săi au cumpărat oficial casa de milioane în care locuiește magistratul, ar fi urmărit scopul deghizării provenienței ilicite a mijloacelor bănești destinate achiziționării imobilului, precum și tăinuirea proprietății reale asupra bunului.
Astfel, acesta a organizat întocmirea de către un notar public din Florești a unei procuri generale, care-i oferea dreptul, inclusiv, de a cumpăra, în numele lui Parfenie Sternioală, la prețuri și condiții stabilite de Oleg Sternioală, orice bunuri, dar și să le administreze. A doua zi, în baza procurii, a semnat, în calitate de reprezentant, contractul de vânzare/cumpărare a casei de locuit. De facto, în perioada iulie 2013 – prezent, Oleg Sternioală a dobândit, deținut și utilizat bunul imobil procurat prin mijloace ilegale, acuză procurorii.
În declarația de avere și interese personale pentru 2018, judecătorul Oleg Sternioală și soția sa, Elena Sternioală, care a obținut, după căsătoria cu magistratul, licență de notar, dețin și un automobil înregistrat pe altă persoană: o Skoda Superb fabricată în 2018. Familia Sternioală are și alt automobil, deținut în proprietate din 2013: Kia Sportage. Oleg Sternioală este judecător din 2001. Din 2014 activează la CSJ, fiind promovat de către CSM, deşi la concurs acumulase un punctaj sub cel al altor judecători.
Instanța e de partea judecătorului
Istoria dosarului lui Sternioală nu se oprește aici. La 12 noiembrie 2019, un complet de judecători de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, Vladislav Clima, Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc, cunoscuți opiniei publice după ce, în 2018, au anulat rezultatele alegerilor locale din Chișinău, au admis cererea depusă de Oleg Sternioală și au dispus suspendarea executării hotărârii CSM privind eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința sa.
Sternioală cerea anularea hotărârii CSM și suspendarea executării ei. Judecătorul a invocat, iar colegii săi, Clima, Malîi și Palanciuc, au acceptat faptul că ședința CSM din patru noiembrie 2019, în care a fost dat acordul pentru anchetarea sa penală, ar fi fost ilegală, după ce, la 27 septembrie 2019, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor a votat pentru demiterea din funcție a actualilor membri ai CSM. Cazul urmează să fie examinat pe 4 decembrie de către CSJ.
Procuror: „Banii… nu aveau de unde să provină din surse legale”
Roman Statnîi, unul dintre procurorii din grupul care gestionează cauza penală în care este vizat judecătorul Oleg Sternioală precizează că, urmărirea penală continuă, pentru că încheierea CA Chișinău prin care a fost suspendată hotărârea CSM nu se referă la pornirea urmăririi penale în această cauză. „Există probe, potrivit cărora, s-a constatat că banii utilizați pentru procurarea acestei case nu aveau cum să provină din surse legale. Acum, în cadrul urmăririi penale, este supusă verificărilor întreaga perioadă de activitate a dlui Sternioală în cadrul instituțiilor publice. Se verifică toate bunurile, toate achizițiile, toate cheltuielile familiei”, susține procurorul Statnîi.
Ion Sârbu, unul dintre avocații judecătorului Sternioală, a menționat că nu poate face comentarii „până la finalizarea dosarului”, în timp ce Iurie Tabarcea , un alt apărător care-l reprezintă pe Sterniolală nu a răspuns la apelurile și la mesajul ZdG. Pe parcursul ultimelor zile, Oleg Sternioală a avut telefonul mobil deconectat.
