Noul Cod al Audiovizualului între „antipropagandă” și libertate de exprimare
Noile modificări ale Codului Audiovizualului, votate în prima lectură de Parlament, care prevăd ca televiziunile să aibă transmisiuni de produs autohton de 8 ore pe tot parcursul zilei, iar 80% din produsul total să fie transmis în limba de stat, au generat reacţii adverse în spaţiul public. ONG-urile de media sunt de părere că acestea vor institui monopolul pe piaţa mediatică, Asociaţia Jurnaliştilor de Limba Rusă susţine că ele constituie un gest neprietenesc la adresa Federaţiei Ruse, iar Uniunea Europeană a semnalat că interzicerea retransmisiei canalelor străine şi cerinţele excesive privind difuzarea producţiei locale proprii vor reduce semnificativ piaţa audiovizualului din R. Moldova.
Prevederile noului Cod al Audiovizualului
Proiectul noului Cod al Audiovizualului a fost votat în primă lectură pe 1 iulie, după mai bine de un an de la depunerea iniţiativei legislative în Parlament. Proiectul prevede obligativitatea radiodifuzorilor de a avea 8 ore de produs autohton sau propriu; reformarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin schimbarea denumirii acestuia în Consiliul Audiovizualului şi reducerea numărului de membri de la nouă la cinci; divizarea Companiei „Teleradio-Moldova” în două entităţi separate – Moldova 1 şi Radio Moldova; stabilirea unei „taxe pentru serviciul public de radiodifuziune şi de televiziune”.
Totodată, actualul Consiliu de Observatori urmează să-şi schimbe denumirea în Consiliul de Supraveghere, format din 9 membri, care ar trebui să fie personalităţi publice cu calificări profesionale în diverse domenii.
Potrivit noilor modificări, se va permite difuzarea programelor informative şi emisiunilor politico-analitice produse în statele membre ale UE, în SUA şi în ţările care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Asta ar însemna interzicerea retransmisiei canalelor din Federaţia Rusă, deoarece aceasta nu a ratificat Convenţia respectivă. Criticat de deputaţi comunişti şi socialişti, proiectul urmează a fi supus amendamentelor, pentru a reactualiza conţinutul şi a o aduce în concordanţă cu standardele europene.
Amendamentele „antipropagandă” şi oamenii lui Plahotniuc
Între timp, la 7 iulie 2016, Parlamentul a votat deja, tot în primă lectură, două proiecte de lege, amendamente la votarea în lectura a doua a noului cod.
Prima iniţiativă, propusă de liberali, obligă radiodifuzorii şi distribuitorii de servicii să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ şi analitic în proporţie de 100%, dintre care 80% vor fi în limba română, şi interzice difuzarea programelor informative şi analitice produse în ţările care nu au ratificat Convenţia Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră. Liberalii mai cer amenzi de la 30.000 de lei până la 50.000 de lei, suspendarea licenţei de emisie pentru o perioadă de 30 de zile sau retragerea licenţei, în cazul nerespectării prevederilor de către radiodifuzori.
Cea de-a doua iniţiativă a fost propusă de deputaţii democraţi şi liberal-democraţi, cei din urmă însă şi-au retras semnăturile de pe document la începutul dezbaterilor în Parlament. Aceasta prevede majorarea duratei prime time-ului de seară, de la 18:00 până la 24:00, şi interzice difuzarea programelor militare, analitice sau politice din statele care nu au semnat Convenţia Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră. Autorii proiectului mai cer televiziunilor să extindă produsul autohton în orele de maximă audienţă de la 4 la 6 ore, în contextul în care acestea trebuie să aibă transmisiuni de produs autohton de 8 ore pe întreg parcursul zilei. Şi în acest caz, radiodifuzorii care nu vor respecta prevederile riscă amenzi, restricţii pentru plasarea publicităţii sau retragerea licenţei, prin intermediul instanţei de judecată.
Deşi deputatul democrat Sergiu Sârbu, unul dintre autorii proiectului de lege nr. 218, a declarat că iniţiativa a fost avizată de OSCE, ONG-urile au stabilit că acesta ar fi trişat, pentru că reprezentanta OSCE pentru libertatea media, Dunja Mijatovic, a criticat amendamentele drept „o încălcare a standardelor internaţionale privind libertatea de expresie”. Mijatovic şi-a exprimat speranţa că amendamentele vor fi revăzute până la votarea în lectura a doua, pentru a nu „limita libertatea de expresie şi libera circulaţie a informaţiilor”.
Precizăm că, în 2015, jurnaliştii de la newsmaker au stabilit că elaborarea noului Cod al Audiovizualului este făcută de comun acord cu posturile de televiziune controlate de democratul Vladimir Plahotniuc şi casa de publicitate care îi aparţine. Jurnaliştii au făcut publică scrisoarea de lucru ce viza noile schimbări şi consultări în domeniu, pe care deputatul democrat Sergiu Sârbu a transmis-o nu doar colegilor din PD şi PLDM, dar şi lui Petru Jelihovschi, şeful de la General Media Group (GMG), care controlează posturile TV Prime, Publika, Canal 2 şi altele, precum şi lui Dorin Pavelescu de la Casa Media, agenţie de publicitate monopolistă, controlată de Plahotniuc.
Ameninţările Moscovei, protestul başcanului şi limba rusă
Cele două proiecte au generat reacţii negative. Iulia Semionova, preşedinta Asociaţiei Jurnaliştilor de Limbă Rusă din R. Moldova, a comunicat, printr-o declaraţie a organizaţiei, că modificările adoptate reprezintă un gest neprietenesc faţă de Federaţia Rusă, care, prin vizita vicepremierului Dmitri Rogozin, s-a arătat deschisă cooperării şi restabilirii bunelor relaţii cu R. Moldova. „Au interzis retransmiterea programelor informative din ţările care nu au semnat Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră, însă nu este clar de ce SUA, care, de asemenea, nu au semnat această Convenţie, pot retransmite emisiunile lor pe teritoriul ţării. Clar că totul e îndreptat împotriva Rusiei, mai ales în perioada în care sunt făcuţi paşi concreţi în vederea îmbunătăţirii relaţiilor”, susţine Iulia Semionova.
Cât priveşte ponderea producţiei în limba română de 80%, Semionova consideră că „este vorba despre încălcarea flagrantă a Constituţiei, a Legii privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova şi a statutului minorităţilor naţionale”. Poziţie greu de înţeles în situaţia în care etnicii ruşi, potrivit datelor Recensământului din 2004, constituie doar 9,39% din populaţia ţării, fiind mai puţini decât etnicii ucraineni, iar limba rusă este vorbită doar de 15, 99% din populaţia ţării.
Ulterior şi Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse (MEFR) a calificat acest pas drept „neprietenos” şi a avertizat că „Moscova va monitoriza atent evoluţia iniţiativei”, deoarece, „modificările propuse la Codul Audiovizualului îşi propun limitarea activităţii presei ruse, în contextul în care rusa este limbă de comunicare interetnică în R. Moldova”.
Avertismentul Moscovei a avut rezonanţă imediată la Comrat, unde başcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a comunicat că autorităţile locale nu vor respecta decizia Parlamentului, iar posturile de televiziune ruseşti vor continua să fie difuzate pe teritoriul autonomiei găgăuze.
Experţii fac apel la libertatea de exprimare
Freedom House – organizaţia independentă care sprijină schimbarea democratică, monitorizează starea de libertate din întreaga lume – solicită Parlamentului să revadă proiectul de lege şi să-l privească cu un ochi mult mai critic, în contextul valorilor şi principiilor europene la care tinde R. Moldova. „Interzicerea emisiunilor sau retransmiterea contentului străin printr-o legislaţie restrictivă va submina libertatea presei”, a declarat Robert Herman, vicepreşedintele pentru Iniţiative Multilaterale şi Programe de Asistenţă de Urgenţă.
Ion Bunduchi, director executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), afirmă că autorităţile par să fi exagerat atunci când au propus interzicerea totală a difuzării unor emisiuni şi programe străine, dar o reglementare mai strictă în acest sens e necesară, deoarece nu toţi consumatorii de media au o educaţie suficientă ca să filtreze propaganda, devenind victime ale manipulării: „Ucrainenii au mers pe interzicerea retransmiterii canalelor ruseşti. Cel puţin, ucrainenii au zis că nu au obţinut rezultatul la care s-au aşteptat. S-ar putea întâmpla că prin a interzice ceva ai putea să generezi un interes mai mare pentru acest ceva ce se interzice. Atunci efectul se va lăsa aşteptat. Pe de altă parte, ceva trebuie făcut cu propaganda curată, dar nu ştiu dacă-i cea mai bună cale de interzis ori de tăiat, poate că sunt necesare alte mecanisme.”
Dezbaterile referitoare la iniţiativa democraţilor, desfăşurate la 14 iulie, au fost anunţate abia în ajun, pe site-ul legislativului, fapt care a explicat prezenţa redusă a experţilor media şi a societăţii civile. În acest sens, Nadine Gogu şi-a exprimat suspiciunea că aceste consultări s-au făcut doar pentru bifă, pentru a mima transparenţa.
La acest moment, în R. Moldova sunt 68 de televiziuni, iar 2/3 din posturile audiovizuale străine difuzate pe teritoriul ţării sunt din Federaţia Rusă.
