Falsuri despre refugiații ucraineni: de la dezinformare la ură interetnică
De la începutul invaziei nejustificate a Federației Ruse în Ucraina, în spațiul public circulă mesaje false și instigatoare la ură împotriva refugiaților din Ucraina aflați în Republica Moldova. În mod special, se promovează ideea că refugiații ar fi susținuți de autoritățile moldovenești cu indemnizații de mii de lei, achitate din bugetul de stat, fără să fie nevoie să lucreze.
Hanna Chepil, refugiată din Ucraina, s-a stabilit în municipiul Cahul. Ea este una dintre cei 14 ofițeri de prietenie – un mecanism testat cu sprijinul Uniunii Europene și al PNUD – care îi ajută pe refugiați să se integreze în comunitățile-gazdă din Moldova. Atunci când a aflat că, prin intermediul inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică” (M4EG) erau căutați voluntari ONU, și-a pregătit dosarul și l-a depus la concurs. Acum, Hanna își ajută conaționalii cu informații referitoare la piața muncii, la înscrierea copiilor ucraineni la grădinițe și școli și îi îndrumă oferindu-le soluții pentru problemele cu care se confruntă zi de zi. Ea spune că nu a stat să aștepte indemnizații, ci a căutat să se angajeze și era sigură că este posibil să se realizeze dacă face totul pentru asta.
Protagonista noastră, ca și alți conaționali, a fost subiectul mesajelor de dezinformare care vizau refugiații din Ucraina. Și asta, deoarece de la începutul războiului, pe rețelele sociale apar diverse informații, de multe ori eronate, referitoare ajutorul social pe care îl primesc refugiații din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. De exemplu, s-a anunțat că adulții ar beneficia, din bugetul Moldovei, de indemnizații lunare de 7000 de lei, iar copiii – de 6000 de lei, în timp ce populația locală nu s-ar bucura de astfel de privilegii.
Sursa foto: PNUD Moldova
Banii destinați susținerii refugiaților provin din sursele partenerilor de dezvoltare și din donații
Falsurile despre refugiații din Ucraina sau speculațiile referitoare la ajutoarele financiare primite de ei sunt frecvente. Se sugerează, de asemenea, că refugiații nu ar vrea să muncească. De exemplu, potrivit portalului Stopfals.md, într-o postare pe rețelele sociale, Oleg Savva, fost deputat socialist, și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că „din bugetul de stat al Republicii Moldova pentru refugiații ucraineni au fost alocate 2,27 miliarde de lei”.
În realitate, cea mai mare parte a banilor pentru refugiați provine din sursele partenerilor de dezvoltare și din alte surse nebugetare. „Ministerul Muncii și Protecției Sociale are două programe în derulare de sprijin pentru refugiați, finanțate de partenerii internaționali. Este vorba de Programul Alimentar Mondial, care oferă suport familiilor care găzduiesc refugiați. Ajutorul financiar are valoarea de 3900 de lei pentru familiile care găzduiesc între una și patru persoane refugiate și 4800 de lei atunci când sunt găzduite cinci sau mai multe persoane. Totodată, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) oferă lunar fiecărui refugiat o indemnizație de 2200 de lei. Alte forme de ajutor posibil să mai ofere ONG-urile, dar cel puțin la nivel național nu cunoaștem despre alte forme de suport lunar pentru refugiați”, a comunicat Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru Stopfals.md.
Tot mai mulți refugiați ucraineni angajați în câmpul muncii
Datele Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR) arată că, de la începutul războiului și până în luna august 2024, în Republica Moldova se află peste 126 de mii de cetățeni ucraineni refugiați. La începutul verii curente, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, 1420 de cetățeni ucraineni s-au angajat în câmpul muncii, cei mai mulți fiind înregistrați în municipiile Chișinău și Bălți, și în UTA Găgăuzia. Ei lucrează ca programatori, ingineri, medici, educatori, manageri în diverse domenii, etc.
Este foarte important ca cetățenii să conștientizeze că prevenirea mesajelor false despre refugiați va ajuta la promovarea toleranței și la asigurarea ca discuțiile și politicile privind refugiații să fie bazate pe fapte și nu pe frică sau prejudecăți.
Marina Mogâldea, juristă, Chișinău
Acest material este realizat de Transparency International Moldova, cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women. Opiniile aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Organizației Națiunilor Unite, inclusiv al PNUD sau al statelor membre ale ONU.
