Experții explică, Poliția investighează. Noi foi volante ale lui Șor, cu falsuri la teme sociale, tipărite ilegal sub paravanul „publicitate politică”

Noi foi volante, de această dată pe teme sociale, sunt distribuite în mai multe localități din R. Moldova. Acestea conțin informații despre așa-zise beneficii sociale ale Uniunii Economice Euroasiatice (UEE) și pretinse dezavantaje ale aderării R. Moldova la Uniunea Europeană (UE). Mesajele, tipărite de un agent economic conectat la Ilan Șor și prezentate drept „publicitate politică”, sunt manipulatoare, relatează stopfals.md.

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, afirmă că tipărirea lor este ilegală, iar Poliția investighează circumstanțele răspândirii afișelor.

Foile volante conțin două casete. În prima, intitulată „UEE casă pentru moldoveni”, sunt indicate patru „argumente” în favoarea apropierii R. Moldova de UEE și anume: „programe de sprijin pentru tinerii specialiști”, „dezvoltare și inovare, ascensiune socială”, „rată scăzută a șomajului” și „garanții sociale pentru angajați”.

În cea de-a doua casetă, numită „Unde dispar moldovenii”, sunt menționate cinci „argumente” în defavoarea apropierii R. Moldova de UE: „scăderea populației apte de muncă”, „amenințare la adresa stabilității economice a țării”, „exodul creierelor. Cei mai buni oameni din țară vor pleca”, „creșterea dependenței de ajutorul extern sub formă de credite” și „flux de migranți din cauza lipsei de resurse de forță de muncă”.

Stopfals.md a constatat că foile volante au fost distribuite atât în Chișinău, cât și în satul Râșcova din raionul Criuleni. Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General al Poliție (IGP), Diana Fetco, a declarat că Poliția investighează circumstanțele răspândirii afișelor, fiind depistate mai multe cazuri de distribuire a foilor volante la Bălți și în UTA Găgăuzia.

Falsuri și speculații despre „scăderea populației apte de muncă”, „exodul creierelor” și „flux de migranți”

În foile volante este indicat că apropierea R. Moldova de UE înseamnă „scăderea populației apte de muncă”, „exodul creierelor” și „flux de migranți din cauza lipsei de resurse de forță de muncă”. Afirmațiile sunt combătute de experții consultați de Stopfals.md.

„Scăderea populației R. Moldova a început în jurul anului 2000. Este un studiu al Academiei de Științe din 2016 care arată că rata declinului de la începutul anilor 2000 este exact aceeași ca în prezent. Deci, scăderea populației este un proces natural. Rata declinului se menține pentru că a fost liberalizat regimul de vize, astfel încât oamenii să nu plece peste hotare prin păduri și alte mijloace ilegale. Cert este că cea mai bună șansă pentru ca R. Moldova să se dezvolte este să facă parte din comunitatea europeană, acolo unde sunt oamenii noștri, care la un moment dat, absolut liber, ar putea să se întoarcă acasă”, spune analistul Igor Boțan, director executiv al Asociației ADEPT.

Și expertul economic, Viorel Chivriga, susține că afirmația este speculativă: „De fapt, în statele membre ale Uniunii Eurasiatice se înregistrează o scădere vizibilă a persoanelor tinere. Trendul descendent al populației tinere este cu mult mai mare după declanșarea războiului de către Rusia în Ucraina. Conform publicațiilor statistice ale CSI, în 2015, în Rusia populația tânără rezidentă era de 28.742.000 persoane, iar în 2022 de 22.680.000 persoane, în scădere cu 6.002.000 persoane. În Armenia, în anul 2015 erau 721.700 persoane, iar în 2022 erau 540.000 persoane. În Belarus erau 1.835.000 persoane în 2015 și 1.430.000 persoane în 2022. Conform datelor statistice, în perioada 2015-2022, populația R. Moldova a fost în descreștere de la 2.846.000 persoane la 2.565.000 persoane, în mare măsură din cauza reducerii natalității, a numărului persoanelor tinere și persoanelor cu vârstă cuprinsă între 45-59 ani. Totuși, în statele membre UEE se înregistrează o scădere mai vizibilă a persoanelor tinere”.

Experții remarcă faptul că și afirmația precum că apropierea de UE înseamnă „exodul creierelor” este speculativă. „Nu cred că cineva dintre moldoveni ar pleda pentru un model similar Coreei de Nord pentru a limita circulația liberă a persoanelor”, spune Viorel Chivriga.

„Exodul creierelor va avea loc întotdeauna, în condițiile în care există centre de atracție cum ar fi SUA sau UE. Cei care vor să interzică exodul creierelor trebuie să interzică regimul liberalizat de vize, altminteri nu poți opri acest exod. Odată cu aderarea la UE, R. Moldova va fi susținută prin alocarea a și mai multor fonduri, iar asta înseamnă că vor crește șansele ca în țară să fie create locuri de muncă bine plătite, astfel cetățenii vor alege să nu plece din țară”, a spus Igor Boțan.

Potrivit lui, este înșelătoare și afirmația că apropierea de UE înseamnă „flux de migranți din cauza lipsei de resurse de forță de muncă”. „În Rusia sunt în jur de 10 milioane de migranți. Vladimir Putin recunoaște asta. Deci, acesta este un proces economic și nu trebuie să se speculeze pe seama lui. Dacă spui că în R. Moldova vor veni migranți în calitate de forță de muncă, înseamnă că guvernarea trebuie să reglementeze acest proces – cine vine, cu ce scopuri. Dacă vin migranți calificați din Marea Britanie, atunci bun venit, dacă vin din Pakistan, atunci hai să vedem cum facem. În Rusia sunt 10 milioane de migranți și lor le-au fost puse anumite condiții – trebuie să știi limba rusă, să cunoști istoria Rusiei și altele”, susține Igor Boțan.

Falsuri despre „amenințări la adresa stabilității economice a țării” și „dependența de ajutor extern” a UE

Un alt argument fals din foile volante este că apropierea de UE înseamnă „amenințare la adresa stabilității economice a țării”, spun experții. „Este o minciună ordinară. Cu toții înțelegem că este o sperietoare lansată de forțele afiliate lui Șor care promovează apropierea de UEE. De fapt, anume Uniunea Europeană înseamnă sustenabilitate economică”, spune analistul Igor Boțan.

Iar expertul Viorel Chivriga amintește că „din partea statelor UE nu am sesizat nicio amenințare la adresa stabilității economice a R. Moldova”. „Există date care atestă interferențe pozitive cu UE, în domeniul economic. Mai ales, după semnarea Acordului de Asociere. De exemplu, în anul 2023, cota exporturilor moldovenești spre UE a constituit 65.37%, în timp ce spre statele UEE – 7,04%, inclusiv Federația Rusă – 3,56%, Belarus – 2,08%, Kazahstan – 1,02%, Kârgâzstan – 0,24%, Armenia – 0,16%. Din partea UEE au existat mai multe amenințări la adresa stabilității economice a Moldovei: șantajul energetic, blocarea exporturilor moldovenești de băuturi alcoolice, interzicerea produselor vegetale și animale pe piața Rusiei”, afirmă analistul.

Experții constată că e falsă și afirmația că apropierea de UE înseamnă „creșterea dependenței de ajutorul extern sub formă de credite”. „Finanțarea externă este esențială pentru investițiile pe care le face statul în diferite domenii. Datoria externă a R. Moldova este la un nivel general acceptabil, de 60-70% din ponderea Produsului Intern Brut (PIB). În Japonia, a doua cea mai mare economie a lumii, datoria este de aproape 100% din PIB. În SUA datoria este de peste 100% din PIB. Deci, statele așa se dezvoltă, trăiesc din credite. Pe de altă parte, investițiile sociale de miliarde ale lui Șor din ce surse sunt? Adică creditele ne vor face dependenți și trebuiesc întoarse, dar Șor dă bani pe degeaba? El ar trebui să ne spună de unde ia banii, or, el încearcă să ne corupă”, spune analistul Igor Boțan.

Conform datelor oficiale consultate de sursa citată, începând cu anul 2021 Uniunea Europeană a pus la dispoziția Republicii Moldova sprijin financiar de peste 2,2 miliarde de euro, printre altele, prin asistență macrofinanciară, sprijin bugetar, asistență bilaterală prin programele de acțiune anuale, ajutor umanitar, sprijin pentru răspunsul la crize, precum și proiecte cu instituții financiare internaționale garantate de UE. Mai mult de jumătate din acești bani reprezintă asistență nerambursabilă.

Pentru 2024, Uniunea Europeană preconizează să ofere R. Moldova asistență în valoare de 157,5 milioane de euro, dintre care 122,5 milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară, iar restul 35 milioane de euro drept sprijin bugetar.

Speculații despre „programe de sprijin”, „ascensiune socială” și „șomaj scăzut” în UEE

Analistul Igor Boțan s-a referit și la afirmațiile din foile volante precum că Uniunea Eurasiatică oferă „programe de sprijin pentru tinerii specialiști” și „dezvoltare, inovare și ascensiune economică”.

„Niște minciuni și speculații. Armenia, spre exemplu, fuge din UEE, iar țările Asiei Centrale își construiesc un program special privind renașterea Asiei Centrale. Din 2014 până în 2022, adică până la începerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, numărul cetățenilor moldoveni care lucrau în Rusia a scăzut de 8 ori, de la 600 de mii la 77 de mii. Care sunt avantajele să fii alături de Rusia?”, întreabă retoric director executiv al Asociației ADEPT.

Expertul consideră înșelătoare și afirmația despre „garanții sociale pentru angajați” în UEE. „Pentru a înțelege că acest „argument” este speculativ este suficient să vedem care este valoarea pensiei medii în Rusia. Ea este aproape egală cu cea din R. Moldova. Dacă comparăm salariile medii și pensiile medii din țările UEE și țările UE vom vedea că la acest capitol UEE este net inferioară”, a spus Igor Boțan.

O altă afirmație speculativă din afișe se referă la rata șomajului. Igor Boțan admite că este adevărată afirmația că în UEE rata șomajului este scăzută, dar precizează că în Rusia, principală țară din UEE, asta se întâmplă deoarece „o parte a populației este încadrată în armată, iar alta a fugit din țară”.

„Rata șomajului în Rusia este scăzută pentru că mai mult de jumătate de milion de oameni sunt antrenați în războiul declanșat în Ucraina. Alți un milion de tineri capabili și apți de muncă au fugit din țară”, a spus expertul.

Tipar realizat de o firmă afiliată lui Șor

În căsuța tehnică a afișelor cu afirmații false este indicat un tiraj de 21 000 de exemplare, iar mesajele sunt definite drept „publicitate politică”. Tot acolo, Societatea comercială Ecolemn Lux SRL este trecută în calitate de comanditar, iar Bluestone SRL drept companie care a tipărit foile volante. Cele două firme sunt implicate în tipărirea altor foi volante cu conținut fals și manipulator despre electricitate, despre care stopfals.md a scris anterior. 

Bluestone SRL este administrată de Ciprian Gabura, care deține și 25% din acțiunile companiei. Acesta figurează în calitate de administrator și deține 100% din acțiunile companiei Global Print Grup SRL, implicată în tipărirea altor foi volante care dezinformau cu privire la infrastructura UE și tarifele la resursele energetice.

Firmele Bluestone SRL și Global Print Grup SRL apar într-o hotărâre a CEC din octombrie 2023, din care aflăm că prima a importat în R. Moldova, în calitate de „material publicitar pentru diferite necesități”, produse textile, cum ar fi tricouri și chipiuri comandate de Șansă, un partid din componența blocului politic Victorie, condus de oligarhul fugar Ilan Șor.

A doua firmă a aplicat pe materiale inscripția „Ș-Șansă pentru Moldova”. Produsele au fost identificate în urma unor percheziții efectuate în dosarul finanțării ilegale a fostului partid Șor. Firma Global Print Grup SRL a fost cea care a tipărit, în primăvara anului 2024, aproape un milion de ziare lunar, în care „echipa lui Ilan Șor” își etala „reușitele”, după cum a demonstrat Ziarul de Gardă.

Foi volante ilegale, tipărite sub paravanul „publicității politice”

Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, a declarat pentru stopfals.md că tipărirea acestor foi volante este ilegală, iar CEC vede aceste acțiuni drept parte a campaniei de dezinformare a alegătorilor despre referendumul constituțional din 20 octombrie privind aderarea R. Moldova la UE.

„Tipărirea acestor foi volante este ilegală. În căsuța tehnică este indicat că foile volante sunt tipărite de un agent economic, însă agenții economici nu pot face publicitate politică. Sunt încălcări cu privire la publicitate, pentru că autor al publicității politice poate fi doar un partid politic. Poliția trebuie să examineze aceste cazuri prin prisma Codului Contravențional. CEC nu se poate autosesiza, întrucât instituția asigură controlul partidelor, nu a agenților economici. CEC însă vede tipărirea acestor materiale ca parte a campaniei de dezinformare a alegătorilor despre referendumul din 20 octombrie”, a spus Pavel Postică.

UE, ținta unei campanii de dezinformare orchestrată de Șor

Stopfals.md a descoperit în luna august că alte foi volante care dezinformau cu privire la infrastructura UE și tarifele la resursele energetice au fost distribuite în mun. Chișinău. Tot în aceeași perioadă, portalul a descoperit foi volante cu falsuri și speculații la tema energiei, distribuite în mun. Bălți. În spatele ambelor cazuri stă oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare cu executare pentru implicarea în „frauda bancară”, și care se ascunde de justiția moldovenească în Federația Rusă.

Tot Ilan Șor, așa cum a semnalat stopfals.md, are un rol important în acțiunile concertate de dezinformare sub umbrela Stop EU Moldova, menite să denigreze UE și valorile acesteia, în contextul referendumului constituțional din 20 octombrie. Șor însuși este un promotor activ al falsurilor, fiind vizat în mai multe articole marca stopfals.md.