Electoralele trec, iar propaganda rămâne
Timp de un trimestru, mai multe entităţi media s-au aflat sub lupa Centrului de Jurnalism Independent (CJI), fiind monitorizat modul în care aceste instituţii produc şi difuzează materiale informaţionale. Rezultatele investigaţiilor sunt incluse într-un raport de monitorizare. Acestea nu sunt deloc încurajatoare şi arată spre lacune serioase în procesul de informare a publicului larg.
„Am monitorizat 12 instituţii mass-media în perioada noiembrie 2015-ianuarie 2016 şi scopul acestei monitorizări a fost de a identifica anumite situaţii, anumite probleme în reflectarea diverselor evenimente din R. Moldova, de a le analiza şi, totodată, de a veni cu sugestii şi recomandări pentru jurnalişti, ca ulterior să nu se mai repete aceste situaţii”, a menţionat directoarea CJI, Nadine Gogu, în cadrul conferinţei de presă de prezentare a raportului de marţi, 23 februarie.
Totodată, Gogu a subliniat faptul că cercetarea a fost una bazată pe calitate şi că este vorba despre o analiză de conţinut a principalelor buletine informative de la anumite posturi TV, precum şi faptul că au fost analizate şi materiale din mediile online, dar şi din presa scrisă.
Date suficiente pentru studiul manipulării
„A fost o perioadă destul de activă. Ştim cu toţii că, în decembrie, au avut loc mai multe tentative de nominalizare a candidaţilor pentru funcţia de premier. În ianuarie, a fost votat şi învestit guvernul, respectiv, am avut multă materie brută pe baza căreia au fost elaborate mai multe studii de caz. Acestea relevă cum anumite media recurg la diverse tehnici de manipulare a informaţiei”, a relatat directoarea CJI, adăugând că tendinţele înregistrate anterior în campania electorală, când mai multe media au recurs la manipulare şi au fost folosite ca instrument de propagandă pentru anumiţi concurenţi electorali, s-au păstrat.
„Observăm că electorala a trecut, dar elementele de propagandă rămân. Anumite instituţii media recurg la acestea când vor să promoveze nişte interese, nişte mesaje, când vor să influenţeze opinia publică”, a mai spus Gogu.
În raport este specificat faptul că datele monitorizării au arătat prezenţa unor practici de manipulare informaţională şi prezentare neechilibrată a subiectelor de interes public. Intrumentele utilizate în acest sens au fost negarea sau tăinuirea faptelor, camuflajul, exacerbarea faptelor, interpretarea sau comentarea eronată, citarea inexactă, etichetarea, titluri/imagini, efecte video şi audio.
Cine şi cum a încercat să manipuleze
Studiul arată că instituţiile care încearcă cel mai des să manipuleze opinia publică sunt: RTR Moldova, Publika, Prime şi sputnik.md. Totodată, s-a făcut referire la site-ul novostipmr.com, care mediatizează ştiri utilizând o singură sursă de informare.
Astfel, în urma monitorizării, au fost înregistrate cazuri în care instituţiile media operau în mod selectiv şi nu prezentau toate detaliile relevante ale unui fapt, oferind o imagine favorabilă unor subiecţi. Ca urmare, publicul recepta informaţii subiective. La o asemenea tehnică au recurs RTR Moldova şi Sputnik.md în cazul reflectării vizitei la Bruxelles a preşedintelui Parlamentului, sau Prime, la prezentarea informaţiei de background referitoare la Vlad Plahotniuc, propus de parlamentari la funcţia de prim-ministru.
La camuflaj au recurs cei de la sputnik.md, iar la procedeul de accentuare nejustificată a unor fapte şi exagerare a sentimentelor cu scopul de a promova anumite mesaje sau a discredita persoane sau grupuri au recurs Publika TV (în special, la relatarea despre manifestarea de susţinere a candidatului Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru), la procedeul de interpretare şi comentare a faptelor – sputnik.md şi RTR.
Citarea inexactă şi interpretarea mesajului surselor este folosită, în anumite cazuri, de Publika TV. Etichetarea a fost utilizată cel mai frecvent de Jurnal TV, cu referire la candidatul la funcţia de premier Vlad Plahotniuc, dar şi de Prime TV şi Publika TV, în privinţa omului de afaceri Viorel Ţopa, proprietar al Jurnal TV, se arată în raport.
Totodată, unele instituţii de presă au selectat imagini foto şi video cu scopul de a accentua o anumită faţetă a faptelor şi evenimentelor: sputnik.md, Prime, concluzionează acelaşi raport.
„Media monitorizate, cele care produc conţinut în limba rusă, au prezentat evenimentele din Rusia, Ucraina şi Siria într-o lumină exclusiv favorabilă Federaţiei Ruse prin selectarea şi construcţia subiectelor, formularea textelor, combinarea imaginilor, prin titluri, fără să asigure o informare completă şi echidistantă”, a adăugat experta media Viorica Zaharia în cadrul conferinţei de presă.
Mingea este pe terenul CCA
Referitor la ştirile externe, experţii au recomandat redacţiilor care preiau noutăţile despre evenimentele internaţionale să se informeze din surse cât mai multe şi cât mai credibile, iar la final, aceştia au recomandat instituţiilor media să se ghideze, exclusiv, în activităţile lor de Codul deontologic, să respecte normele de construcţie a ştirilor, să reflecte corect şi echidistant faptele, subiectele să fie selectate în funcţie de interesul public şi nu de interese politice sau de altă natură ale proprietarilor trusturilor de presă.
„Jurnaliştii ar trebui să abandoneze practicile de prezentare unilaterală a faptelor, de exagerare sau de orientare a faptelor, de favorizare a unor surse, dacă acestea nu sunt incluse în emisiuni sau rubrici de opinie”, a conchis Zaharia.
Întrebaţi despre impactul acestui raport, experţii au menţionat că va fi distribuit instituţiilor media, în special celor vizate în contextul studiului. Totodată, va fi expediat Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), având astfel o probă în plus că anumite media de la noi manipulează şi urmând să reacţioneze.
„Considerăm că au fost suficiente cazuri care să demonstreze că anumite instituţii, anumiţi radiodifuzori din R. Moldova manipulează informaţia, fac abateri de la anumite prevederi ale Codului Audiovizualului cu privire la informarea corectă, imparţială. Mingea este pe terenul CCA, care urmează să ia anumite decizii. Probabil, vor face o şedinţă, sperăm noi. Raportul este parte a unei campanii mai ample, care se axează şi pe anumite acţiuni de educaţie mediatică menite să dezvolte gândirea critică a consumatorilor de media. Noi, la CJI, vom lansa în curând site-ul critica.md, colegii de la API, ATI vor organiza diferite evenimente, vor fi produse emisiuni TV. Sunt mai multe acţiuni menite să amplifice efectul scontat. Unde-s doi puterea creşte. E bine să venim cu ceva împreună, ca să asigurăm un impact mai mare. Sperăm că, în urma acestor acţiuni, consumatorii de media vor începe a gândi critic şi vor avea mai mult discernământ atunci când vizionează anumite programe TV, ca să se informeze corect, să ştie că unele posturi informează, altele – dezinformează. Să facă distincţie clară între informare şi dezinformare, pentru că nu toţi au Facultatea de Jurnalism în spate şi nu toţi pot să-şi dea seama atunci când sunt manipulaţi”, a conchis Nadine Gogu.
