Limba română în regiunea transnistreană – în dosarele CEDO
La 25 ianuarie 2012 ora 09.15 au avut loc audieri în fața Marei Camere, în cauza Catan şi alţii c. Moldova şi Rusia (cererea nr. 43370/04) depusă la 25 octombrie 2004.
Ulterior cauza a fost comasată cu altele două, Căldare și alții c. Moldova și Rusia (cererea nr. 8252/05) depusă la 20 decembrie 2004 și Cercavschi și alții c. Moldova și Rusia (cererea nr. 18454/06) depusă la 4 aprilie 2006.
În fapt, reclamanții sunt elevii a trei instituții de învățământ din regiunea transnistreană cu predare în limba română, părinții acestora unii fiind și profesori, și reprezentanți ai corpului didactic. Este vorba despre Liceul Teoretic „Evrica” din or. Rîbnița, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din or. Tighina şi Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare” din or. Grigoriopol.
La 18 august 1994 administrația de la Tiraspol a interzis folosirea grafiei latine în şcoli şi au început închiderea tuturor şcolilor care foloseau grafia latină.
Reclamanții susțin că au fost hărţuiţi de către regimul ilegal din stânga Nistrului, deoarece au ales să utilizeze alfabetul latin. Copiii au fost obligaţi să studieze într-o limbă artificial creată, numită moldovenească cu grafie chirilică. Mai mult decât atât, ei au fost obligaţi să urmeze un curriculum local, inspirat de către administrația ilegală din teoria și metodele sovietice, bazate pe lipsa unor valori moderne precum drepturile omului, toleranța și non-discriminarea. Iar acest lucru a constituit o încălcare a dreptului lor la educaţie şi învăţământ, în conformitate cu propriile convingeri.
În fața CtEDO aceștia pretind încălcarea art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie și a art. 14 – Interzicerea discriminării și art. 2 al Protocolului 1 al Convenției – Dreptul la Educație.
La 9 iunie 2009 a avut loc o audiere publică, iar la 15 iunie 2010 cauza a fost declarată parţial admisibilă.
La 14 decembrie 2010 s-a decis desesizarea în favoarea Marii Camere.
Din partea Guvernului Republicii Moldova la audieri a participat V. Grosu, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fiind asistat de L. Apostol.
Din partea Guvernului Federaţiei Ruse la audieri a participat: G. Matyushkin, Agentul Guvernamental al Federaţiei Ruse fiind asistat de: O. Sirotkina, I. Korieva, A. Dzutseva, N. Fomin, M. Molodtsova, V. Utkina, A. Makhnev.
Reclamanţii au fost reprezentaţi de către A. Postica, I. Manole, și P. Postica, avocaţi, jurişti la Asociaţia “Promo-LEX ”, fiind asistaţi de către P. Hughes, H. Duffy juriști la INTERIGHTS, şi reclamantul T. Turkan din or. Bender.
În discursul său în fața Înaltei Curți, avocatul Alexandru Postica, a menționat că administrația separatistă a încălcat sistematic drepturile fundamentale ale reclamanților la viața privată, dreptul la educație și dreptul de a nu fi discriminați, iar interferența în exercitarea acestor drepturi este o gravă încălcare, care nu poate fi admisă într-o societate care se consideră a fi democratică. Măsurile represive ale administraţiei din stânga Nistrului au fost în mod direct şi, evident, legate de etnia şi limba reclamanţilor. Obligaţia de a studia în limba moldovenească cu grafie chirilică poate fi explicat doar prin dorinţa autorităţilor separatiste de a descuraja diversitatea lingvistică şi culturală.
În adresarea sa către Curte Pádraig Hughes, jurist de la INTERIGHTS, a subliniat faptul că încălcarea drepturilor reclamanților a avut loc pe fundalul sprijinului politic, militar și economic acordat de către Federația Rusă, administrației de la Tiraspol, iar ca urmare a acestui sprijin administrația și-a putut menține și întări poziția pe acest teritoriu. Referindu-se la întrebarea legată de jurisdicţia Republicii Moldova, juristul susține că, chiar dacă, Moldova nu exercită un control efectiv asupra teritoriului din stânga Nistrului, acest lucru nu o scuteşte de obligaţiile sale faţă de rezidenţii din teritoriul său naţional.
CtEDO urmează să își pronunțe hotărârea ulterior.
Comunicat Promo-Lex
