Exodul continuă, remitenţele scad
O îndrumare pentru redresarea crizei curente este urmată de o agendă pe termen mediu, care stipulează măsurile posibile pe termen lung în aspect de politici pentru promovarea şi sprijinirea unei dezvoltări durabile – acesta este conţinutul Notelor de Politici prezentate de instituţiile străine pentru Guvernul R.Moldova.
Experienţa şi provocările principale recente:
1.Exportul forţei de muncă şi remitenţele rezultante au ajuns să domine viaţa economică şi socială a cetăţenilor din Moldova. Remitenţele din munca lucrătorilor migranţi au sporit venitul disponibil şi au catalizat o majorare rapidă a consumului final şi a cheltuielilor de construcţie. În anul 2008 lucrătorii din Moldova au remis acasă circa 1,9 miliarde de dolari SUA (31 la sută din PIB).2.Între anii 2006 şi 2008 au fost semnalate indicii încurajatoare cum că modelul precedent al creşterii determinate de consum s-a extins, alţi determinanţi ai creşterii exercitând un rol din ce în ce mai sesizabil. Formarea capitatului fix s-a majorat de la doar puţin peste 15 la sută din PIB în anul 2000 până la valoarea estimativă de 34 la sută din PIB către anul 2008. Similar, investiţiile străine directe (ISD) s-au majorat subit de la 3 la sută din PIB în anii 2003-2004 până la 11 la sută din PIB în anul 2008.
3.Totuşi, criza economică globală a obnubilat considerabil perspectiva imediată a Republicii Moldova. Suplimentar, din cauza crizei economice globale, economia regiunii transnistrene s-a prăbuşit. Deşi economia Moldovei a fost imună la şocurile precedente, acestea nu se compară ca anvergură cu actuala criză, partenerii economici ai Republicii Moldova confruntându-se cu o recesiune economică considerabilă. Exporturile şi fluxurile de remitenţe sunt grav afectate de recesiunea regională. Cererea scăzută pentru exporturi şi o diminuare a remitenţelor, la rândul lor, vor exercita un impact direct asupra economiei interne. Odată cu diminuarea oportunităţilor de migraţiuni şi dovezile ce indică accelerarea revenirii în Moldova a populaţiei sale de migranţi, vor exista presiuni asupra pieţei interne a forţei de muncă.
4.În contextul celor expuse, Republica Moldova se confruntă cu următorele provocări principale:
Este probabilă augmentarea sărăciei. Conform estimărilor recente, impactul social probabil al diminuării remitenţelor în Republica Moldova este foarte puternic în comparaţie cu alte ţări ale regiunii şi ar putea conduce la o crestere substanțială a nivelului sărăciei.
Criza globală va complica politicile fiscale din Moldova. Pierderea venitului fiscal şi presiunile suplimentare asupra cheltuielilor vor rezulta probabil în apariţia unui deficit fiscal considerabil în finanţare în lunile rămase ale anului. Deşi o finanţare suplimentară ar putea ajuta la remedierea acestui deficit, există probabilitatea necesităţii ajustării politicilor fiscale şi monetare şi accelerării reformelor structurale.
În ultimele şase luni climatul de afaceri din Moldova a suferit un declin subit, sectorul privat confruntându-se cu tot mai multe vulnerabilităţi. Se constată tendinţe de scădere a numărului de comenzi de export.
Reacția de răspuns pe termen scurt la criză
1.Restabilirea echilibrului fiscal în vederea asigurării unei utilizări eficiente și echitabile a veniturilor fiscale.
2.Asigurarea stabilității sectorului financiar din Moldova prin evaluarea sistematică a sistemului bancar de către BNM și evidențierea instrumentelor cheie de intervenție.
3.Protecția populației pauperizate din Moldova pe durata crizei prin direcționarea sistemului de asistență socială, protecția celor săraci de reduceri bugetare și crearea locurilor de muncă.
