DOC. Oficial. Patria este EXCLUSĂ şi de CSJ

CSJ a respins acum câteva minute recursul celor de la Patria. Astfel, formaţiunea lui Usatîi nu va participa la alegerile din 30 noiembrie 2014. Hotărârea a fost publicată pe site-ul instituţiei.

Vedeţi mai jos hotărârea motivată:

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:

Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima

Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru

examinând cererea de recurs depusă de Partidul Politic „Patria”,
la cererea Comisiei Electorale Centrale privind anularea înregistrării
concurentului electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani,
precum și la contestația înaintată de Partidul Politic „Patria” împotriva Hotărîrii
Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014,
împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, prin
care contestația înaintată de Partidul Politic „Patria” a fost respinsă, cu
admiterea cererii Comisiei Electorale Centrale,
c o n s t a t ă:
La 26 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală s-a adresat cu cerere
Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat anularea înregistrării concurentului
electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea în beneficiul statului a sumelor
de bani primite de concurentul electoral în cadrul campaniei electorale pentru
alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.
La 27 noiembrie 2014, Partidul Politic „Patria” a înaintat contestație
împotriva Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie
2014 (f.d. 47-50).
În motivarea contestației, reprezentantul Partidului Politic „Patria” a indicat
că Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014 este
neîntemeiată și pasibilă anulării, deoarece Comisia, la adoptarea respectivei
hotărîri, a reieșit din informația prezentată de Inspectoratul General de Poliție.
Potrivit informației date, concurentul electoral Partidul Politic „Patria” a
utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie
2014 mijloace financiare din străinătate.
În consecință, prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26
noiembrie 2014 s-a decis de a cere Curții de Apel Chișinău anularea hotărîrii
Comisiei Electorale Centrale nr. 2749 din 13 octombrie 2014 cu privire la
înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii 2
Moldova din partea Partidului Politic „Patria”, a simbolului electoral și
confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală
Centrală și a persoanei responsabile de finanțe.
De asemenea, prin aceeași hotărîre a Comisiei Electorale Centrale nr. 3069
din 26 noiembrie 2014 s-a decis de a cere Curții de Apel Chișinău să dispună
încasarea în beneficiul statului a sumelor de bani primite de concurentul
electoral în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30
noiembrie 2014.
Reprezentantul Partidului Politic „Patria” consideră că hotărîrea anterior
menționată nu conține probe elocvente care să confirme faptul utilizării
mijloacelor financiare din străinătate.
Afirmă reprezentantul partidului că o hotărîre adoptată fără probe
suficiente nu poate fi considerată legală.
A indicat și faptul că, Comisia Electorală Centrală a încălcat flagrant
procedura de examinare a sesizării și dreptul de apărare a concurentului
electoral.
Trimiterea, în sesizarea Inspectoratului General de Poliție, înregistrată cu
numărul CEC-7/10006 din 26 noiembrie 2014, la intentarea unor cauze penale
în privința unor candidați de pe lista Partidului Politic „Patria” nu poate servi
drept temei de excludere a respectivului partid din cursa electorală, pe motiv că
urmărirea penală pe cauzele date nu a fost finalizată, nefiind emis nici un act
judecătoresc.
Consideră, reprezentantul Partidului Politic „Patria”, că informația la care
se referă Comisia Electorală Centrală nu poate servi ca probă în cazul respectiv.
Solicită, reprezentantul Partidului Politic „Patria”, anularea Hotărîrii
Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, contestația
înaintată de Partidul Politic „Patria” privind anularea hotărîrii Comisiei
Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014 a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
Cererea Comisiei Electorale Centrale privind anularea înregistrării
concurentului electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani a
fost admisă.
A fost dispusă anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic
„Patria”, efectuată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2749 din 13
octombrie 2014, cu modificările ulterioare.
Mijloacele financiare din străinătate, în sumă de 8158506 lei, utilizate
intenționat de concurentul electoral, Partidul Politic „Patria”, pentru finanțarea
alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, au fost confiscate și trecute ca
venit la bugetul de stat.
La 28 noiembrie 2014, reprezentantul Partidului Politic „Patria” inițial a
depus recurs nemotivat, cu prezentarea în aceeași zi a cererii de recurs motivate,
împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea hotărîrii Curții de Apel din 27 noiembrie 2014, cu pronunțarea unei noi
hotărîri prin care să fie admisă contestația Partidului Politic „Patria”. Prin 3
cererea de recurs, recurentul a solicitat examinarea cererii cu prezența
participanților la proces.
În conformitate cu art. 68 alin. (6) din Codul Electoral, împotriva hotărîrii
instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la
pronunţare.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme
de Justiţie constată că recursul declarat de reprezentantul Partidului Politic
„Patria” este depus în termen.
Recurentul, Partidul Politic „Patria”, în motivarea recursului a indicat că
instanţa de judecată nu a dat o apreciere juridică a celor invocate în contestația
înaintată, nemotivîndu-și soluția adoptată. A menționat că instanța a făcut
referință și s-a pronunțat asupra unei hotărîri a Comisiei Electorale Centrale,
care nu a fost discutată și adoptată conform prevederilor legii.
De asemenea, a afirmat că hotărîrea adoptată de Comisia Electorală
Centrală nr. 3069 din 26 noiembrie 2014 este una neîntemeiată, neargumentată
și poartă un caracter general, iar Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat
normele de drept material care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.
Concomitent, reprezentantul Partidului Politic „Patria” a solicitat
examinarea recursului cu invitarea în ședință a participanților la proces.
La 28 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa
Comisiei Electorale Centrale cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea
depunerii referinţei.
La 29 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a depus referință la
recursul înaintat, solicitînd respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Completul din 5 judecători
poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se
pronunţa asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.
Prin urmare, reieșind din circumstanțele pricinii, Colegiul consideră
necesar de a examina recursul înaintat de Partidul Politic „Patria”, în lipsa
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat
şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel
şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
Reieșind din sesizarea Inspectoratului General de Poliție, înregistrată cu
nr. CEC-7/10006 din 26 noiembrie 2014, s-a stabilit faptul folosirii de către
concurentul electoral, Partidul Politic „Patria”, în campania electorală pentru
alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, a mijloacelor bănești cu
proveniență din străinătate, precum și utilizarea de către același concurent
electoral a fondurilor financiare nedeclarate (f.d. 8-14). 4
Potrivit hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie
2014, s-a luat act de sesizarea Inspectoratului General de Poliție, înregistrată cu
nr. CEC-7/10006 din 26 noiembrie 2014 (f.d. 5,6,7).
Instanța reține că în baza aceleiași hotărîri a Comisiei Electorale Centrale
nr. 3069 s-a decis de a cere Curții de Apel Chișinău anularea hotărîrii Comisiei
Electorale Centrale nr. 2749 din 13 octombrie 2014 cu privire la înregistrarea
candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea
Partidului Politic „Patria”, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului
cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei
responsabile de finanțe.
De asemenea, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26
noiembrie 2014 s-a decis de a cere Curții de Apel Chișinău să dispună încasarea
în beneficiul statului a sumelor de bani primite de concurentul electoral în
cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie
2014.
Materialele pricinii atestă faptul adresării Comisiei Electorale Centrale cu
cerere către Curtea de Apel Chișinău prin care a solicitat anularea înregistrării
concurentului electoral Partidul Politic „Patria” și încasarea în beneficiul
statului a sumelor de bani primite de concurentul electoral în cadrul campaniei
electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în sumă de
8158506 lei (f.d. 4).
Colegiul reţine şi faptul că Partidul Politic „Patria” a înaintat contestație
împotriva Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie
2014 solicitînd anularea respectivei hotărîri (f.d. 47-50).
Prima instanță, prin hotărîrea din 27 noiembrie 2014 a respins contestația
înaintată de Partidul Politic „Patria” ca fiind neîntemeiată și a admis cererea
Comisiei Electorale Centrale privind anularea înregistrării concurentului
electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani (f.d. 193-200).
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie consideră că soluţia adoptată de prima instanţă este
întemeiată, rezultată din interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept
material şi procedural, cu examinarea obiectivă a circumstanţelor pricinii, fapt
ce impune menţinerea acesteia.
Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din
10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al
său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ
sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei
de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului,
recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Totodată, conform art. 66 alin. (3) Cod Electoral, contestaţiile privind
acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea de Apel
Chişinău.
Urmează a fi menționat și alin. (2) al art. 36 din Codul Electoral, care
prevede că în cazul în care concurentul electoral a utilizat intenţionat mijloace 5
băneşti din străinătate, CEC adresează Curţii de Apel Chişinău o cerere de
anulare a înregistrării acestuia.
Potrivit art. 26 alin. (1) lit. g) şi p), art. 69 alin. (4) lit. a) şi b) Cod
Electoral, în perioada electorală CEC examinează comunicările autorităţilor
publice în probleme ce ţin de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor. În cazurile
prevăzute la art. 69 alin. (4), în cazul alegerilor parlamentare, CEC adresează,
adoptând o hotărâre în acest sens, o cerere Curţii de Apel Chişinău de anulare a
înregistrării concurentului electoral, care va examina cererea şi va emite o
hotărâre în decursul a 5 zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară a alegerilor.
Anularea înregistrării se aplică la solicitarea CEC, prin hotărâre judecătorească
definitivă care constată folosirea intenţionată de către concurentul electoral a
fondurilor financiare şi materiale nedeclarate în proporţii considerabile (mai
mult de 5 la sută din suma-limită); utilizarea intenţionată de către concurentul
electoral a mijloacelor financiare din străinătate.
Reieșind din prevederile anterior enunțate, nu poate fi reținută alegația
recurentului referitor la faptul că a fost încălcată competența jurisdicțională la
examinarea pricinii, invocînd art. 31 alin. (3) din Legea nr. 294 din 21
decembrie 2007 privind partidele politice, din care rezultă că, Comisia
Electorală Centrală urma să se adreseze cu cererea de anulare a înregistrării
concurentului electoral la Curtea Supremă de Justiție.
Or, în conformitate cu art. 2 alin. (2) Cod de procedură civilă, în caz de
discordanţă între normele prezentului cod şi cele ale unei alte legi organice, se
aplică reglementările legii adoptate ulterior.
Dat fiind faptul că art. 36 (în redacția Legii nr. 119 din 18 iunie 2010, în
vigoare 29 iunie 2010) conține reglementări adoptate ulterior Legii nr. 294 din
21 decembrie 2007 privind partidele politice, nu a fost încălcată competența
jurisdicțională la examinarea respectivei pricini.
Potrivit art. 36 alin. (1) Cod Electoral, se interzice finanţarea directă şi
indirectă, susţinerea materială sub orice formă a campaniilor electorale ale
candidaţilor la alegeri şi ale concurenţilor electorali de către alte state,
întreprinderi, instituţii şi organizaţii străine, internaţionale şi mixte, precum şi de
către persoane fizice care nu sunt cetăţeni a Republicii Moldova. Sumele astfel
primite se confiscă prin hotărârea instanţei de judecată şi se fac venit la buget.
Prevederile în cauză nu pot fi interpretate şi aplicate în sensul limitării
finanţărilor alocate cu scopul sprijinirii eforturilor de promovare a valorilor
democratice, a standardelor internaţionale pentru alegeri libere şi corecte.
Art. 69 alin. (4) lit. a) și b) din Codul Electoral prevede că anularea
înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, prin hotărîre
judecătorească definitivă care constată:
a) folosirea intenţionată de către concurentul electoral a fondurilor financiare şi
materiale nedeclarate sau depăşirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din
fondul electoral, în toate cazurile în proporţii considerabile (mai mult de 5 la
sută din suma-limită);
b) utilizarea intenţionată de către concurentul electoral a mijloacelor financiare
din străinătate;6
Prin urmare, reieșind din materialul probatoriu administrat de prima
instanţă rezultă că Partidul Politic „Patria”, în asigurarea desfăşurării agitaţiei
electorale în campania electorală, prin folosirea numerelor de telefoane ale
reţelei de telefonie mobilă, care nu le-a declarat public, numere ce aparţin
Întreprinderii Individuale „Oleanscaia-Alians” din municipiul Bălţi, str.
Suceava, 20, of. 81, şi pentru care, ultima a achitat pentru perioada augustoctombrie
2014 companiei de telefonie mobilă „Moldcell” suma de 112000 lei,
concurentul electoral a încălcat prevederile anterior menționate.
În aceeaşi ordine de idei, nu se admite și se consideră încălcare a
prevederilor art. 69 alin. (4) Cod Electoral și faptul nedeclarării publice a
mijloacelor financiare în sumă de 21450 lei utilizate pentru procurarea de către
reprezentanţii partidului Politic „Patria” a combustibilului pentru alimentarea
mijloacelor de transport.
De asemenea, la judecarea pricinii s-a stabilit faptul că, concurentul
electoral Partidul Politic „Patria” şi Renato Usatîi, intenţionat au tăinuit fonduri
folosite pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 întru evitarea
controlului provenienţei mijloacelor financiare folosite, asupra cărora nu este
dovadă de obţinere legală, şi a înregistrat pe Atamanenco Alexandr şi Dobrea
Sergiu unităţi de transport care au fost folosite pentru agitaţie electorală fară a fi
indicate în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe parcursul campaniei
electorale din 2014.
Având în vedere constatările de mai sus, prima instanță corect a
concluzionat că Partidul Politic „Patria” a folosit intenţionat fonduri financiare
și materiale nedeclarate.
Într-o altă ordine de idei, reieșind din informaţia Inspectoratului Fiscal de
Stat nr. 26-09-08-120/4980, în perioada 2010-2013, Renato Usatîi nu a fost
înregistrat în calitate de contribuabil sau întreprinzător şi nu a declarat careva
venituri în Republica Moldova.
Potrivit informaţiei Poliţiei de Frontieră, Renato Usatîi, în perioada 01
ianuarie 2009-29 mai 2014 a traversat frontiera Republicii Moldova de 74 ori.
Totodată, din informația prezentată de Serviciul Vamal, Renato Usatîi nu
a declarat careva mijloace financiare, în numerar, în monedă naţională sau în
valută străină, la intrarea în ţară în perioada dată.
Conform notei Serviciului Vamal nr. 28/07-15252 din 22 noiembrie 2014,
Renato Usatîi a declarat la intrarea în ţară în perioada 30 mai 2014 – 21
noiembrie 2014 mijloace financiare în sumă de 703525 dolari SUA, 230000
euro şi 34000 ruble ruseşti, echivalentul a 14872128 lei.
Potrivit comunicării Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor
din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Renato Usatîi a înregistrat în
perioadă anterior menționată tranzacţii bancare în alimentarea contului în sumă
de 2950485 lei şi 125000 dolari USD, suma totală fiind de 4644383 lei; precum
și operaţiuni de cumpărare a valutei în sumă de 1630104 lei şi 25000 euro, suma
operaţiunilor constituind 2069239 lei.
Faţă de elementele de fapt rezultate din materialele pricinii și având în
vedere constatările de mai sus, corect prima instanță a stabilit că diferenţa dintre 7
suma introdusă în ţară şi cea valorificată prin tranzacţii bancare de către Renato
Usatîi constituie 8158506 lei (calculul 14872128 lei – 4644383 lei – 2069239
lei).
Drept urmare, Colegiul consideră întemeiată concluzia Curții de Apel
Chișinău că suma de 8158506 lei a fost obținută pentru Partidul Politic „Patria”
din străinătate și a fost folosită pentru campania electorală la alegerile
parlamentare din 30 noiembrie 2014.
Fiindcă în prezenta pricină s-a constatat prin probele administrate
folosirea intenționată, contrar art. 69 alin. (4) lit. a) și b), de către Partidul
Politic „Patria” a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate, precum și
folosirea mijloacelor financiare din străinătate în sumă de 8158506 lei, pentru
finanţarea directă şi indirectă a campaniei electorale la alegerile parlamentare
din 30 noiembrie 2014, instanța ierarhic inferioară justificat a respins contestația
înaintată de Partidul Politic „Patria” ca fiind neîntemeiată și a admis cererea
Comisiei Electorale Centrale privind anularea înregistrării concurentului
electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani.
Este neîntemeiat argumentul recurentului în privința faptului că
reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au prezentat în ședința de judecată o
altă variantă a hotărîrii nr. 3069 din 26 noiembrie 2014, expusă pe 2 pagini.
Această afirmație nu poate fi reținută de către Colegiu, deoarece din
materialele pricinii rezultă în mod cert despre una și aceeași hotărîre, cu
dispozitiv identic, la f.d. 5 fiind anexat proiectul hotărîrii date ce conține
motivarea mai restrînsă, iar la f.d. 6-7 – hotărîrea redactată.
Nu sunt întemeiate şi se resping argumentele Partidului Politic „Patria”
expuse în susţinerea poziţiei că diferenţa de 8158506 lei anterior menționată în
conținutul respectivei decizii, introdusă în țară pînă 29 septembrie 2014, a fost
utilizată pînă la începerea campaniei electorale în scopuri de caritate și deci, nu
cade sub incidența prevederilor art. 69 Cod Electoral.
Potrivit art. 1 Cod Electoral, campanie electorală constituie perioadă de
activitate care se desfăşoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi
exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral şi care începe
pentru fiecare concurent electoral la data înregistrării lui de către CEC şi se
încheie la data excluderii lui din alegeri sau în ziua votării. Perioadă electorală
este perioada de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă publică a datei
alegerilor şi ziua în care rezultatele finale ale alegerilor sînt confirmate de către
organele competente.
Este neîntemeiată și critica recurentului cu privire la aceea că, Curtea de
Apel Chișinău eronat a stabilit în privința cheltuielilor efectuate de către
Partidul Politic „Patria” în mărime totală de 8158506 lei, pe motiv că la
însumarea cheltuielilor enumerate (pentru combustibil, pentru procurarea
automobilelor, pentru serviciile de telefonie mobile) se formează suma de
5475453 lei și nicidecum cea menționată anterior.
Cu referire la acest argument desprins din conținutul cererii de recurs,
Colegiul, din cele menționate mai sus, susține că instanța ierarhic inferioară a
ajuns la această sumă ca urmare a diferenţei dintre suma introdusă în ţară şi cea 8
valorificată prin tranzacţii bancare de către Renato Usatîi, exemplificînd prin
unele cheltuieli suportate de către concurentul electoral, fără a fi identificată
lista expresă a tuturor sumelor cheltuielilor suportate.
Argumentul reprezentantului Partidului Politic „Patria” că procesele
contravenționale intentate unor membri ai partidului, procese pe marginea
cărora nu a fost emisă vreo decizie definitivă, nu au valoare juridică și nu
constituie temei pentru excluderea partidului din cursa electorală, de asemenea,
este unul declarativ.
Or, după cum a conchis și prima instanță, legea nu condiţionează anularea
înregistrării concurentului electoral şi confiscarea mijloacelor din străinătate
folosite intenţionat în campania electorală, de faptul dacă a fost pronunţată o
hotărâre judecătorească definitivă în acest sens, în baza căreia persoana,
concurentul electoral să fie recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei sau a
infracţiunii şi sancţionat.
Legea determină anularea de către instanţă înregistrarea concurentului
electoral la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, dacă în procesul judecării
cauzei respective se constată folosirea intenţionată de către concurentul electoral
a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate în proporţii considerabile şi de
proveniență străină.
În asemenea circumstanţe, Colegiul consideră argumentele indicate în
cererea de recurs ca strict declarative şi lipsite de suport juridic.
Art. 6 al Convenţiei garantează participanţilor dreptul la un proces
echitabil. Dreptul instituit de art. 6 al Convenţiei este un drept de ordin
procesual, ce presupune apărarea tuturor drepturilor personale şi patrimoniale
ale unui subiect de drept, în cadrul procedurilor interne şi care urmează a fi
realizate cu respectarea imperativă a unor garanţii, ce trebuie să se înscrie în
coordonatele unui proces echitabil, în sensul Convenţiei.
Curtea a statuat că textul art. 6 al Convenţiei obligă instanţele să-şi
argumenteze deciziile luate. Această obligaţie nu poate fi înţeleasă în sensul că
ele trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părţilor procesului.
Obligaţia de motivare a deciziilor variază în funcţie de natura acestora.
„O instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument
înaintat de justiţiabil. Totuşi, dacă o observaţie era esenţială pentru soluţionarea
cauzei (în situaţia în care ar fi fost acceptată de către tribunal) şi a fost
prezentată de părţi întru susţinerea poziţiei lor, atunci tribunalul trebuia să o
trateze în mod distinct în hotărîrea judecătorească” (Hiro Bălani vs Spania nr.
1021/2001 din 28 martie 2003).
În contextul unor argumente din recurs, Colegiul reiterează prin prisma
jurisprudenței CEDO, că dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 3 din Protocolul
nr. 1 a Convenției Europene a Drepturilor Omului, nu este absolut și permite
„limitări implicite” cu largă marjă de apreciere și discreție din partea Statelor
(cauza Matthews vs Royaume-Uni).
În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs consideră că interdicţia
definitivă a dreptului de vot impusă concurentului electoral, Partidul Politic
„Patria”, a fost supusă aprecierii instanţei de fond.9
În cadrul juridic în care se înscrie, măsura respectivă este proporțională în
raport cu scopurile legitime urmărite, şi anume respectarea statului de drept,
precum şi buna funcţionare şi menţinerea democraţiei.
Având în vedere cele stabilite anterior, Colegiul menționează că în
circumstanţele acestei pricini, restricţiile aduse dreptului de vot al concurentului
electoral, Partidul Politic „Patria”, sunt compatibile cu grija de a nu împiedica
libera exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ şi de a
menţine integritatea şi eficienţa unei proceduri electorale.
Interdicţia dreptului de vot al Partidului Politic „Patria” decurge din
aplicarea art. 69 Cod Electoral, care prevede că persoanele fizice şi juridice care
încalcă prevederile legislaţiei electorale, împiedică exercitarea liberă a
drepturilor electorale ale cetăţenilor, împiedică activitatea organelor electorale,
poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau
consiliul electoral de circumscripţie poate aplica concurenţilor electorali
sancţiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancţiunii
anulării înregistrării.
Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărîrea primei
instanţe este legală şi întemeiată, fiind adoptată în limitele competenţei, cu
aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, astfel
toate criticele formulate în recurs sunt nejustificate şi se combat prin constatările
relatate supra.
Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Partidul Politic „Patria”.
Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, la
cererea Comisiei Electorale Centrale privind anularea înregistrării concurentului
electoral Partidul Politic „Patria” și confiscarea sumelor de bani, precum și la
contestația înaintată de Partidul Politic „Patria” împotriva Hotărîrii Comisiei
Electorale Centrale nr. 3069 din 26 noiembrie 2014.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Preşedintele completului,
Judecătorul Nicolae Clima
Judecătorii Svetlana Novac
Ion Corolevschi

Oleg Sternioală

Tatiana Vieru