Care sunt suburbiile lui Chirtoacă şi sectoarele lui Dodon?
Ca şi în campaniile precedente din 2007, 2005, 2003 şi 1999 Chişinăul a fost salvat, din nou, de suburbii. Din cele 18 centre administrative rurale din componenţa municipiului, care reunesc 35 de localităţi, Dorin Chirtoacă a fost votat majoritar în 15 din ele.
Pe primil loc în topul localităţilor cu votanţi pro-Chirtoacă se situază Gratieştii cu 87,13% din voturi. Locurile doi şi trei au fost disputate între Bacioi (cu 81,87% din voturi) şi Coloniţa (satul de baştină al primarului Chirtoacă) cu 81,51%.
Candidatul comunist, Igor Dodon, l-a devansat uşor pe Dorin Chirtoacă doar în trei localităţi rurale, în care, la fel ca şi la Chişinău, şi-a spus cuvântul votul etnic. E vorba de Vadul lui Vodă (59,39%, Vatra (54,02%) şi, la limită absolută, Cricova cu 50,07%.
In nici una din localităţile suburbane, la fel ca şi în sectoarele urbane, Dodon nu s-a putut ridica la scorul înregistrat de Chirtoacă, deşi la Chişinău Dodon înregistrează o majoritate de voturi în 3 din cele 5 sectoare (Botanica, 59,64%, Rîşcani, 54,70% şi Buiucani, 50,65%), lui Chirtoacă revenindu-i întâietatea în alte două sectoare, mai puţin afectate de sovietism: Ciocana cu 52,20% şi Centru cu 51,68%.
Potrivit datelor CEC, comuniştii au pierdut alegerile nu doar pentru Primăria Chişinăului, ci în 80% din primăriile săteşti şi orăşeneşti din republică. Din numărul total de 505 primării, comuniştii s-au ales cu doar 87 locuri de primari, Alianţei de guvernare revenindu-i 366 (PLDM – 163, PDM – 133, PL – 70) alte 33 de locuri fiind câştigate de independenţi şi partide neparlamentare.
P.G.
