Uleiul de palmier – „camuflat” în produsele de panificație și de patiserie

R. Moldova importă anual mii de tone de ulei de palmier, folosite ulterior de producătorii autohtoni în prepararea unor produse alimentare. În timp ce cantitatea uleiului de palmier utilizată în pregătirea torturilor, bomboanelor și altor produse de patiserie și panificație este mai mare în raport cu alte tipuri de uleiuri, de cele mai multe ori, agenții economici nu specifică pe ambalaj ce fel de ulei este utilizat, indicând doar „ulei vegetal”, iar în cazul celor care indică – nu se specifică dacă uleiul de palmier este din fruct, sau din sâmburi, ultimul având un impact nociv asupra sănătății.

Uleiul de palmier poate fi de două tipuri: cel produs din fructul arborelui, cel produs din sâmburi sau, și mai rău, este uleiul produs prin dezodorizarea uleiul extras din fruct.

„Uleiul de palmier din fruct are o culoare roșie și, după gust, se aseamănă cu dovleacul sau cu morcovul, deoarece conține aceeași substanță antioxidantă – betacoratenul. Astfel, consumul uleiul de palmier veridic, dar care este mai scump, aduce și beneficii pentru sănătate, având efect antioxidant pronunțat. În plus, uleiul veridic este mai bogat în vitamina E, vitamina A și are o consistență mai stabilă, conținând în mare parte acizi grași și săturați. Din această cauză, acesta este utilizat în patiserie, fiind mai stabil la temperaturi ridicate. Producătorii, însă, ca să obțină un produs mai ieftin și să investească mai puțin, utilizează fie ulei mai ieftin, din sâmburii arborelui de palmieri, sau chiar uleiul de fruct dezodorizat”, ne spune Maria-Victoria Racu, medic nutriționist, precizând că, prin studii medicale, s-a demonstrat că uleiul dezodorizat crește riscul bolilor cardiovasculare, deoarece se depune sub formă de grăsimi în jurul organelor, aducând și daune metabolice organismului.

De aceea, atunci când dorim să procurăm ulei de palmier, ar trebui să ne informăm care este originea acestui ulei, care este calitatea. Dacă aceste informații lipsesc, trebuie să ținem cont de faptul că uleiul din sâmburi este fără culoare și fără miros, comparativ cu uleiul din fruct, care are culoarea și mirosul dovleacului, fiind mai consistent. Orice ulei utilizat, dacă este rafinat, pierde o mare parte din vitamine și din beneficiile acestuia.

Lider mondial la consum

„Timp de secole, grăsimea de pe farfuriile noastre a provenit de la animale: unt, brânză, untură, carne, ouă. Semințele și fructele bogate în ulei (floarea soarelui, măsline, rapita, nuci) completau acest aport. De câteva decenii, însă, uleiul de palmier a luat un loc fruntaș pe masa noastră. De ce? Pentru că este cel mai ieftin și mai productiv din lume!”, explică pe o rețea de socializare, Mihaela Bilic, nutriționist din România.

Experta susține că, pentru a obține 10 tone de grăsime, e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui și 8 hectare de măslini. Dacă ar trebui să asigurăm rația calorică a 100 de persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 – de grâu sau 6 de rapiță. „Oricum am calcula, palmierul e câștigător. Uleiul de palmier e lider mondial la consum, chiar dacă voi nu-l vedeți ca atare pe rafturile supermaketului. Margarina, semipreparatele, biscuiții sau cerealele de mic dejun – toate conțin ulei de palmier”, a punctat nutriționista.

Uleiul de palmier – pe locul doi la cantitatea de uleiuri importată în R. Moldova

În 2017, R. Moldova a importat 3 234 tone de ulei de palmier, în valoare de aproape 3 milioane USD, cu aproape o mie de tone mai mult decât în 2016 și cu peste 400 tone mai mult decât în 2015.

Uleiul de palmier se plasează pe locul doi după cele 6 mii de tone de ulei de floarea soarelui importate, în valoare de aproape peste 5 milioane USD. Pe lângă aceste tipuri de ulei, s-au mai importat 447 tone de ulei de cocos, în valoare de un milion USD, arată datele oferite de Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare cantitate de ulei de palmier a fost importată din Malaysia – 1,5 mii tone, urmată de Ucraina – 1,4 mii tone, Indonezia – 242 tone, Singapore – 46 tone și Suedia – 21 de tone.

Cea mai mare cantitate de ulei de floarea soarelui e importată din Ucraina – 5 mii de tone, urmată de Federația Rusă – o mie de tone. Cât privește uleiul de cocos, cel mai mult se importă din Italia – 212 tone, Malaysia – 97 de tone, Ucraina – 69 tone, Belgia – 30 tone și Indonezia – 22 de tone.

Ce spune nutriționistul din R. Moldova

În R. Moldova, uleiul de palmier a început să fie importat în 2004, spune nutriționista Victoria Ursu.

„Am discutat cu mai mulți producători autohtoni care spuneau că utilizează uleiul de palmier pentru a înlocui untul de vaci și untul de cacao. În cazul patiseriei – e untul de vaci, în cazul produselor de cofetărie și ciocolatărie – untul de cacao. Îl utilizează deoarece de de patru ori mai ieftin decât untul de vaci și pentru că nu necesită condiții speciale de păstrare. Untul, însă, este un produs care are termen redus de păstrare, în frigidere separate, pe când uleiul de palmier, în formă lichidă sau solidă, nu necesită mari condiții, termenul de valabilitate fiind mai mare. El se topește ușor și generează cremozitate. Acum, uleiul de palmier se utilizează în biscuiți, napolitane, ciocolate, prăjituri, pâine dulce – în toate produsele de cofetărie, patiserie și ciocolătărie”, spune experta.

Prețurile la uleiurile de pe rafturi

Reporterii ZdG au mers în magazine pentru a evalua prețurile la uleiuri. Astfel, un litru de ulei de floarea soarelui se vinde la un preț de 20–30 de lei. Spre exemplu, un litru de ulei „Blago” costă 30 de lei, iar același tip de ulei rafinat, al altui producător, e cu cinci lei mai ieftin. Un litru de ulei „Floris” costă 22 lei, iar un litru de ulei „Carolina”, rafinat și dezodorizat, costă 21 de lei. Un litru de ulei de porumb rafinat costă 32 de lei, uleiul de semințe de struguri – 58 de lei, un litru de ulei de măsline poate fi cumpărat cu 90–150 de lei.

Deși pe rafturile din magazinele noastre nu am găsit în vânzare ulei de palmier, am căutat pe paginile web ale magazinelor din România, unde 2 litri de ulei ajung să coste între 18-22 lei românești, echivalentul a 80-95 de lei moldovenești. Respectiv, un litru de ulei de palmier ajunge să coste 40-47 de lei.

ZdG a vorbit cu reprezentanții celor mai mari întreprinderi de panificație și patiserie din R. Moldova, pentru a afla ce tipuri de uleiuri folosesc în produsele de pe piață.

„Franzeluța”

Cu o experiență de 70 de ani în industria de panificație, „Franzeluța” SA este cel mai mare combinat de panificație autohtonă, prezentând o diversitate mare de produse de panificație (pâine, chifle, foitaje, pesmeți), cofetărie (torturi, prăjituri) și patiserie (checuri, turte dulci, biscuiți, fursecuri), produse din vafe, produse din covrigărie, paste făinoase, torturi, colaci, cozonaci și panettone.

Tehnologul „Franzeluța” SA, Svetlana Carama, ne-a explicat că în produse se folosește atât ulei de floarea soarelui, cât și ulei de palmier de cea mai înaltă calitate, importat direct din Indonezia.

„Utilizăm și ulei de floarea soarelui, producător Ucraina sau Bălți, și ulei de palmier. Pentru covrigei utilizăm, de exemplu, ulei dublu rafinat de palmier, care îl importăm direct din Indonezia, este un ulei de calitate înaltă. Mai utilizăm ulei de palmier pentru turtele dulci pe care le exportăm, pentru că uleiul de palmier are un termen de păstrare mai mare și pentru a nu se râncezi utilizăm acest ulei. În produsele pe care nu le exportăm, folosim ulei de floarea soarelui”, a afirmat tehnologul.

Un alt tip de ulei folosit de „Franzeluța” este cel de cocos. „Uleiul de cocos are un punct de topire mult mai jos, utilizăm și ulei de cocos la producerea napolitanelor de exemplu. Noi nu ne uităm la produse ieftine, pentru că avem obiectivul de a folosi nu doar uleiuri, dar toată materia primă de calitate înaltă”, a specificat Carama.

Svetlana Carama a mai indicat că uleiul de palmier nu este toxic, întrucât sunt producători certificați de agenții naționale pentru utilizarea acestuit tip de ulei, precizând că acest tip de ulei nu ar fi deloc ieftin, din contra, cel de floarea soarelui este mai ieftin, dar care are perioadă mai mică de păstrare.

„Bucuria”

Compania SA „Bucuria” este cea mai mare întreprindere de produse de cofetărie din R. Moldova care datează din 1946 și produce peste 450 tipuri de produse. Biscuiți, bomboane, caramel, ciocolată, napolitane, produse pentru diabetici, sortimente de bomboane, zefir, jeleuri, iris și drajeuri. Din răspunsul primit de la SA „Bucuria” aflăm că pentru produsele de cofetărie se utilizează ulei de cacao, ulei de cocos, ulei de floarea soarelui și unt de frișcă. Totodată, pe ambalajele mai multor produse de la „Bucuria”, inclusiv pe napolitane sau ciocolate, este indicată prezența uleiului de palmier.

„Colibri”

Compania „Colibri” a început să producă torte și prăjituri din 1997 și a devenit, între timp, unul dintre cei mai importanți producători de patiserie care distribuie produse în peste 1000 de magazine din R. Moldova, 500 fiind în Chișinău. Reprezentanții „Colibri” au declarat că utilizează în produse doar ulei de floarea soarelui rafinat, marca „Floris”.

Legislația internațională vs legea din R. Moldova

În 2014, în UE a intrat în vigoare obligația ca agenții economici să indice clar pe ambalaj tipul de ulei folosit. Ulei vegetal – de floarea soarelui, de porumb, de palmier sau altul. În R. Moldova o asemenea lege privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare urmează să intre în vigoare abia la 12 ianuarie 2019.

Legea stabilește cerințe și responsabilități față de agenții economici din domeniul alimentar, în special etichetarea produselor alimentare, întru informarea consumatorilor despre conținutul produselor alimentare achiziționate. Astfel, dacă până în prezent pe ambalaje era indicat doar „ulei vegetal”, de la intrarea în vigoare a legii, operatorii vor fi ogligați să indice originea vegetală specifică „floarea soarelui, de palmier, ulei de soia” sau altele.

De ce prevalează uleiul de palmier în produsele alimentare

Lilia Chisniceac, cercetătoare științifică la Institutul de genetică, fiziologie și protecția plantelor al Academiei de Științe din Moldova, susține că oferta mare pentru uleiul de palmier rezultă din faptul că acesta se obține mai ușor:

„Este atât de ieftin pentru că e produs în țările lumii a treia, unde forța de muncă e mai ieftină, iar metodele de extragere sunt cele vechi. Deși necesită unele condiții, palmierul nu este ca floarea soarelui, care trebuie semănată, cultivată, introduse erbicide, fiind nevoie de cheltuieli anuale. Palmierul l-ai plantat și folosește-te. Palmierii naturali pot supraviețui 30-50 de ani”, spune cercetătoarea.

Organizația Mondială a Sănătății indica într-un raport din 2003 asupra faptului că uleiul palmitic influențează asupra creșterii riscului bolilor cardiovasculare. Uleiul de palmier era clasificat ca grăsime săturată, deoarece conține 44% acid palmitic și 5% acid stearic, iar atunci când acidul palmitic e în exces, crește riscul de boli cardiovasculare, cauzate de nivelul sporit de colesterol în sânge. Pe de altă parte, alte cercetări au arătat că efectul uleiul de palmier este relativ neutru, în raport cu alte grăsimi și uleiuri.

Probleme ecologice la nivel global

Cererea sporită de ulei de palmier provoacă defrișări ale pădurilor tropicale, cauzând încălzirea globală. Într-un raport al Parlamentului European din 2016 se spune că aproape jumătate (49%) din totalul defrișărilor pădurilor tropicale sunt consecința defrișărilor ilegale determinate de cererea sporită de produse agricole precum uleiul de palmier, soia, produse lemnoase, toate influențând asupra schimbărilor climatice, provocând chiar incendii forestiere în Indonezia și Borneo. Întinderile enorme de păduri tropicale sunt defrișate pentru lemn, urmând ca solul să fie incendiat – o metodă rapidă și ieftină de a pregăti solul pentru viitoarele plantații de palmier.