Pensionar în R. Moldova: condamnat la sărăcie sau la luptă pentru supravieţuire

În R. Moldova, majoritatea persoanelor vârstnice trăiesc la limita pragului de sărăcie. Potrivit datelor statistice, peste 70% din persoanele pensionate pentru limita de vârstă au o pensie care nu acoperă nici măcar minimul lunar de existenţă, de 1566 de lei. Deşi pensia acestora a fost majorată în ultimii ani, preţul ridicat la serviciile comunale, medicamente şi produse alimentare afectează buzunarul şi sănătatea pensionarilor, iar fiecare lună devine un concurs de supravieţuire pentru ei. Pe de altă parte, deputaţii pensionari, cei pentru care sărăcia cetăţenilor ar trebui să fie o preocupare permanentă, sunt asiguraţi de stat cu o pensie medie de 4 ori mai mare, de 7 193 de lei.

„Spăl numai cu apă rece, ca să economisesc”, „Fructe nu-mi permit”, „Vai de capul meu”, „Mi-i jale că am ajuns aşa zile” – sunt doar câteva dintre destăinuirile unei pensionare de 81 de ani din Chişinău, care a ajuns, după 32 de ani de muncă în calitate de inginer la fabrica „Zorile”, să fie condamnată la o pensie mizeră.

Potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), de la începutul anului 2018, în R. Moldova sunt înregistrate 533 de mii de persoane pensionate pentru limita de vârstă (19% din totalul populaţiei). Dintre acestea, doar 144 de mii (27%), au o pensie ce acoperă minimul de existenţă de 1566 de lei. Doar că această acoperire poate fi estimată la doar 20 de lei sau o sută de lei, ne explică şefa serviciului de comunicare CNAS, Valentina Fedosenco, precizând că instituţia nu a sistematizat asemenea date. Astfel, restul, 73% din numărul total de vârstnici, au o pensie ce nu acoperă cel puţin coşul minim de consum.

„La piaţă nu am fost de un an să procur o bucăţică de carne”

Irina Covaci este una dintre miile de vârstnici pensionaţi din R. Moldova, obligată să reziste de la o lună la altă cu un venit de 1509 lei, dintre care 1329 de lei acumulaţi din pensie şi 180 de lei din indemnizaţia socială. Pensionara spune că problema sărăciei nu este de azi, dar a fost nevoită să înveţe să trăiască din puţinele resurse financiare pe care le avea: „Când am ieşit la pensie, primeam 132 de ruble, plăteam mai întâi comunalele şi de-amu ce rămânea era pentru bucate, eu mă duceam la piaţă şi căutam ce-i mai ieftin, ş-am trăit noi…”. Pe parcursul celor două decenii de când este la pensie, a reuşit să facă faţă încercărilor vieţii împreună cu soţul. Spune că cele două pensii erau de mare ajutor în condiţiile unor preţuri ridicate pe piaţa R. Moldova. „Soţul tot timpul îmi zicea că trăim bine pentru că sunt economisitoare, atunci încă nu-mi trebuiau atâtea medicamente ca acuma. E vai de capul meu”, ne mărturiseşte pensionara.

În 2009, soţul Irinei Covaci a decedat, iar cheltuielile care odinioară erau făcute din contul a două pensii mici, au devenit şi mai împovărătoare. „Împreună era cu totul altă viaţă. Comparativ, era mai uşor de trăit atunci, iar acum, când am rămas singură, clar că e mai greu cu o pensie”, ni se destăinuie Irina Covaci.

— Cum trăiţi de la o lună la altă, pentru ce vă ajunge pensia?

— Economisesc tare mult la mâncare. Îmi cumpăr numai lapte, chefir, pâinică. La piaţă nu am fost de un an şi ceva să cumpăr o bucăţică de carne… Cum pot, aşa mănânc. O colegă mă întreba: Irina, tu mănânci prost, aşa-i? Da’ ce să fac dacă n-am posibilitate să-mi procur produse mai acătării? Îi tare greu, mai ales că am nevoie şi de medicamente, că sunt fără un rinichi de 33 de ani.

— Ce gătiţi acasă?

— Borş de sec, dar îl fac foarte bun, vine un nepot la mine şi mănâncă şi spune că îmi pune doi de 10 pentru el. O colegă de a mea de la Asociaţia Deportaţilor îmi cumpără cozi sau capete de peşte şi eu fac răcituri de peşte sau tai cozile şi bucăţica ceea de la coadă care rămâne o prăjesc.

Irina Covaci are doi copii, dar niciunul dintre ei nu-şi permite s-o ajute financiar. Fiica este şi ea pensionară cu grad de invaliditate, iar feciorul şomer. „Fructe nu-mi permit. Fiica mi-o luat cartofi şi ceapă, de asta îs mulţumită, în rest, ei singuri nu-şi permit să-şi procure alimente”, ne spune bătrâna.

Din cauza resurselor financiare limitate nici sărbătorile nu mai sunt cele de altădată. „Mama mea, de Paşti, vopsea câte 300 de ouă, făcea cozonac, pască, jambon, eu ţin minte copilăria mea mai mult decât ce am mâncat ieri şi ni-i jăle că am ajuns aşa zile”, recunoaşte printre lacrimi pensionara, care depinde acum de puţinii bani oferiţi de stat.

Cum să trăieşti 30 de zile cu 1500 de lei

Din pensia de 1500 de lei, Irina Covaci achită lunar peste 500 de lei pentru serviciile comunale. Una dintre puţinele sale bucurii în aceste condiţii este faptul că are o reducere de la primărie de 40% la plata pentru căldură. „Eu plătesc încălzirea, că îs tare disciplinată, dar integral o plătesc până în octombrie. Anul trecut o venit un băietan de la Termocom şi o spus că mai am de plătit o mie de lei şi trece timpul, şi i-am spus că dacă aş primi o pensie mai bună, cu plăcere aş plăti, dar aşa de unde să iau, până în octombrie o să dau diferenţa”, ne mărturiseşte pensionara.

Şi celelalte servicii comunale par a fi prea scumpe pentru un buzunar de 1500 de lei. Lunar, pensionara trebuie să achite 80 de lei pentru apa caldă, peste 80 de lei pentru energia electrică, gazul, deservirea blocului, apa potabilă şi cea menajeră peste 100 de lei. În condiţiile în care îi rămân nişte bănuţi de cheltuială, vârstnica este nevoită să economisească şi mai mult: „În bucătărie mi-am oprit apa caldă. Parcă eu nu aş spăla blidele cu apă caldă? Dar spăl numai cu rece ca să economisesc”.

Irina Covaci spune că şi rufele le spală cu apă rece, maşină de spălat nu are, iar până nu demult şi televizorul îi era defect. A ajutat-o o prietenă, spune că a dat pentru reparaţie vreo 260 de lei. „Doar seara mă uit oleacă la ştirile Pro TV şi la Favorit la cântecele şi dansurile noastre, dar oricum plătesc mult pe lumină”, ne spune bătrâna. La sfârşit mătuşa Irina ne-a recitat o poezie:

O viaţă lungă să trăiţi cu multă demnitate,
Să aveţi doar bucurii şi succese în toate,
Norocul, fericirea să nu vă părăsească,
Iar dragostea şi iubirea mereu să vă-nsoţească.
Ce mai pot să vă doresc, în viaţa asta zbuciumată,
Decât un trai împărătesc şi multă, multă sănătate?
De la Guvern dreptate, de la noi multă sănătate
Şi vă dorim s-aveţi mereu
O inimă uşoară şi-un portmoneu mai greu.

Minimul de existenţă pentru vârstnici – cel mai mic

Potrivit legislaţiei R. Moldova, calcularea minimului de existenţă este necesară pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei şi argumentarea necesităţii modificării mărimii pensiei sau a altor venituri. Valoarea minimului de existenţă se calculează în baza nivelului preţurilor la produsele alimentare incluse în coşul alimentar şi a ponderii cheltuielilor pentru servicii şi produse nealimentare.

Deşi, încă în 2014, Magdalena Sepulveda, Raportorul Special privind sărăcia extremă şi drepturile omului al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a vizitat R. Moldova şi a subliniat că persoanele în etate de la noi sunt cele mai vulnerabile, deoarece bunăstarea lor depinde de familii şi asigurările sociale, ele fiind afectate şi de migraţia economică, încât deseori trebuie să ducă povara îngrijirii nepoţilor sau altor rude din pensia şi aşa mică, minimul de existenţă calculat pentru vârstnici a rămas în continuare la fel de mic şi în anii ce au urmat.

Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată că minimul de existenţă calculat pentru pensionari la începutul anului 2017 era de 1566 de lei, iar valoarea medie a pensiei este cu 110 lei mai mică – 1456 de lei. Respectiv, pensia acoperă 95% din cheltuielile minime ale unui pensionar timp de o lună. Tot datele BNS demonstrează că minimul de existenţă calculat pentru bătrâni este cel mai mic comparativ cu cel al bărbaţilor apţi de muncă, care este de 2 144 de lei, al femeilor – de 1803 lei şi al copiilor – de 1782 de lei.

Anatolie Rojco, expert în calcularea datelor statistice, ne-a explicat că la estimarea acestor cifre anuale se iau în considerare atât preţurile la alimente şi servicii de care beneficiază persoanele, dar şi caloriile zilnice propuse de nutriţionişti. Prin urmare, cel mai mic minim de existenţă stabilit pentru vârstnici se explică prin numărul de calorii mai mic necesar raţiei alimentare zilnice în condiţiile activităţilor reduse.

Ce spun deputaţii

Reporterii Ziarului de Gardă au discutat şi cu câţiva dintre deputaţi, aceştia fiind întrebaţi dacă ştiu care este minimul de existenţă în R. Moldova, dacă ştiu că pensia unui vârstnic nu acoperă nici acest minim şi cum ar trăi ei cu 1500 de lei lunar. Nicolae Juravschi ne-a întrebat ironic dacă noi avem un minim de existenţă în general, Dumitru Diacov ne-a spus că minimul coşului de consum este de peste o mie de lei şi că trebuie de lucrat pentru a mări aceste pensii. Deputata Marina Rădvan nu ne-a putut oferi niciun răspuns, justificându-se prin faptul că acestea sunt date statistice şi trebuie să se informeze pentru a răspunde corect. Violeta Ivanov nu ne-a spus care este minimul de existenţă, dar a menţionat că este conştientă de pensiile mizere din R. Moldova, întrucât mama sa, care este profesoară, tot cu 1500 de lei trăieşte.

Măsurile întreprinse de stat

Pe parcursul anului 2017 a fost realizată reforma sistemului de pensii. De la 1 aprilie 2017, potrivit datelor publicate de Guvern, 84 de mii de persoane pensionate în perioada 2001-2008 au beneficiat de o mărire a pensiei cu 132 de lei. Din noiembrie 2017, 67 de mii de persoane pensionate pentru limita de vârstă în perioada 2009-2011 primesc pensii mai mari cu 245 de lei.
Începând cu 1 aprilie 2017, a fost modificat şi introdus venitul lunar minim garantat, pensiile minime fiind evaluate în raport cu acesta; respectiv, nu va mai fi o pensie minimă în agricultură şi o pensie minimă în economia naţională, dar va exista un singur tip de pensie minimă, potrivit venitului minim lunar garantat, ne explică şefa Direcţiei politici de asigurări sociale şi medicale a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), Diana Cebotaru.

„În acest caz au de câştigat persoanele care au activat în domeniul agriculturii, luând în consideraţie că în 2016 mărimea pensiei lor era de 844 de lei, iar ca urmare a egalării cu acest venit lunar minim garantat, pensia lor a crescut în medie cu 181 de lei, având în prezent o pensie de 1026 de lei”, declară Cebotaru.

Întrebată despre cum ar trebui să supravieţuiască pensionarii cu 1500 de lei lunar, reprezentanta MSMPS a precizat că există şi sistemul de asistenţă socială, care le oferă persoanelor cu venituri mici, indiferent dacă sunt sau nu pensionari, posibilitatea să se adreseze la direcţia asistenţă socială din teritoriu, pentru a fi analizată fiecare situaţie în parte. „Aici vorbim de ajutorul social, ajutorul în perioada rece a anului, ajutorul material, sunt şi alte beneficii care sunt acordate, dar nu din bugetul de asigurări sociale, ci din sistemul de asistenţă socială”, a declarat Diana Cebotaru.

Cum vor creşte pensiile în 2018

Diana Cebotaru a declarat că pe parcursul anului 2018 vor fi realizate celelalte două etape de valorizare a pensiilor. În aprilie vor fi valorizate pensiile pentru limita de vârstă şi dizabilitate stabilite în anii 2012-2013, iar la 1 octombrie urmează să fie valorizate pensiile stabilite în 2014-31 martie 2017. Astfel, 152 de mii de persoane pensionate în perioada 2012-31 martie 2017 vor beneficia de majorări ale pensiilor.

În R. Moldova valoarea pensiei se calculează în baza stagiului de muncă şi a venitului mediu lunar asigurat valorizat. Stagiul minim de muncă necesar pentru a primi dreptul la pensie este de 15 ani. Pentru aceste persoane statul stabileşte şi o pensie minimă incompletă de 961 de lei. Dacă până în 2017, stagiul complet de muncă pentru bărbaţi era de 34 de ani, iar pentru femei – de 30 de ani, atunci până în anul 2024 şi stagiul complet de cotizare pentru femei va creşte până la 34 de ani. Persoanele cu stagiul complet de muncă beneficiază de o pensie medie lunară de 1456 de lei.

ZdG va reveni la subiectul pensiilor şi la modul în care sunt acestea stabilite, inclusiv pentru deputaţi, funcţionari publici şi judecători.

Citiți și:

Pensiile deputaților – de patru ori mai mari decât ale altor cetățeni

Pensiile privilegiate ale judecătorilor: o pensie cât zece