Livada superintensivă cu 50 de tone de fructe per hectar

O livada superintensivă de la sudul R. Moldova permite recoltarea a peste 50 de tone de mere per hectar. Plantaţia de 2500 de copaci este dotată cu sistem de irigare şi plasă antigrindină. Depozitul frigorific, linia de sortare şi camera de prerăcire favorizează exportul în proporţie de 90% din fructe peste hotare.

La 120 km de Chişinău, spre sud, în satul Olăneşti, Ştefan-Vodă, pe o suprafaţă de 130 de hectare, se întinde o livadă de meri, pruni, piersici, nectarini şi cireşi. La irigarea livezii sunt utilizate tehnici moderne, fiind aplicată metoda prin picurare. Totodată, livada este protejată de plasă antigrindină. Depozitul frigorific cu o capacitate de 1500 de tone şi linia de sortare le permit agricultorilor să producă fructe ce corespund standardelor Global Gap şi să exporte pe pieţele UE şi CSI.

Un grup de agricultori din cadrul „Farm prod” SRL au decis, în 2009, să planteze o livadă superintensivă. Au studiat soiurile care se comercializează pe piaţă şi, în primul an, s-a reuşit sădirea a 10 hectare de meri. În mai puţin de 10 ani, antreprenorii au ajuns la 130 de hectare, dintre care 60 de hectare de meri, 30 hectare de pruni, 18 hectare de cireşi, 13 hectare de piersici şi nectarini, şi 10 hectare de struguri de masă. Din cele 130 de hectare, aproape 80 de hectare – suprafaţa destinată merilor şi cireşilor – a fost plantată ca livadă superintensivă.

Livada superintensivă

O livadă superintensivă presupune cultivarea unui număr de pomi cu densitate mai mare, cantitatea recoltei prevalând comparativ cu cea a unei livezi clasice. Agricultor de peste 30 de ani, Victor Rovenco ne spune că livada de la Olăneşti e sădită cu o densitate de 2500 de pomi per hectar. Distanţa dintre rânduri variază între trei şi trei metri jumătate, iar distanţa dintre copaci de la 60 cm la un metru. Agricultorul mai spune că au fost plantaţi portaltoi pitici sau semipitici M 9 şi M 26, şi fiindcă rădăcina acestora se dezvoltă în pământ la 40-60 cm, este foarte importantă irigarea.

Potrivit agricultorilor, deşi înfiinţarea unei livezi superintensive implică investiţii mai mari, aceste cheltuieli se recuperează rapid, deoarece fructele sunt de calitate mai bună, iar recolta de mere este de circa 50 de tone per hectar, comparativ cu 6,5 tone recoltate în livezile tradiţionale.

Tehnică modernă – fructe de calitate

Agricultorii reuşesc să culeagă şi 50 de tone de mere de pe un hectar de livadă intensivă. Toate, datorită investiţiilor în irigare şi tehnicii care permite răcirea, sortarea şi colectarea fructelor. În 2009, s-a încercat instalarea sistemului de irigare. Abia în 2015, a fost construit un apeduct direct de la Nistru, care se află la circa şase kilometri de la frigider. Apeductul este format din trei staţii de pompare şi ridică apa la 150 de metri. Doar instalarea apeductului a costat până la 4,5 milioane de lei. Au mai fost construite două bazine de acumulare, unul lângă valea Nistrului şi altul lângă depozitul frigorific. Frigiderul a fost construit în aşa mod, încât toată apa de pe acoperiş este pompată prin intermediul ţevilor în subsol şi mai apoi în unul din bazinele de acumulare.

Irigarea unui hectar de livadă ajunge să coste până la două mii de euro. Potrivit lui Rovenco, irigarea se face în funcţie de soiul de plante, dar şi de cantitatea de fructe dorită în anul respectiv: „Cireşul vrea mai multă apă când începe a se coace, când fructul trece din alb în roz. Atunci fiecărui pom îi trebuie nu mai puţin de 20-25 de litri de apă zilnic”. Copacii de măr au nevoie pe timpul verii de 10-12 litri de apă pe zi. În luna august – de 9 litri de apă, iar în septembrie – de 5-7 litri pe zi. Irigarea se face inclusiv şi după prima recoltare.

Maşina de sortare olandeză a fost instalată în 2014 şi funcţionează potrivit standardelor Global Gap. Sortarea asigură ca fructele să corespundă cerinţelor internaţionale privind siguranţa alimentară şi protecţia mediului. Sistemul sortează după culoare şi diametrul de 65 mm. Compania mai deţine o maşină de fabricare spaniolă-olandeză a cutiilor, care produce 1500 de lăzi pe oră.

Directorul executiv Moldova Fruct, Iurie Fală, spune că, în 2014, doar 5% din merele exportate din R. Moldova erau calibrate, acum deja 20% sunt sortate. Potrivit acestuia, la etapa actuală, în R. Moldova sunt mai mult de 20 de maşini care pot sorta produsele după greutate, calibru şi culoare.

În 2014, un proiect finanţat de USAID le-a permis instalarea unei camere de prerăcire a cireşelor cu aer forţat. În acest mod, la două ore de la culegere, cireşele trebuie puse în camera respectivă pentru ca termenul de păstrare să fie mai mare. Ion Tulei spune că, în acest an, s-a încercat plasarea cireşelor în pungi speciale care elimină oxigenul şi acestea se pot păstra până la două luni. Totuşi, deşi arată bine, cireşele pierd astfel din gust. În mod normal, nu se recomandă păstrarea cireşelor mai mult de două săptămâni. Plasa antigrindină are deja peste opt ani şi poate fi funcţională cel puţin încă 10 ani.

Soiuri de fructe şi pieţe de desfacere

Anual, compania are posibilitatea de a comercializa soiuri de cireşe Cordia şi Regina, prune: Ciaciakskaia, Stanley şi President, piersici: Cardinal şi Red Haven, iar din mere: Gala, Jonagold, Golden, Simirenko, Granny Smith şi Braeburn. Pieţele de desfacere sunt: Belarus, Kazahstan, Federaţia Rusă, Ucraina, Mongolia şi România.

Cel mai mult se exportă merele şi cireşele. În ceea ce priveşte exportul piersicilor, acesta prevalează pe piaţa Ucrainei, iar al prunelor – pe cea a F. Ruse. Mai nou, agricultorii s-au extins şi pe piaţa României la magazinele Lidl – o reţea de magazine germane. Ion Tulei susţine că, iniţial, produsele au fost testate la un laborator din Germania, iar potrivit indicilor de certificare, au calitatea excelentă. Astfel, producătorii de fructe au reuşit să exporte pe piaţa României mere şi struguri de masă.
La fel ca şi în cazul multor antreprenori, Ion Tulei a livrat, inclusiv în anul 2016, cele mai multe mere pe piaţa de la Moscova. Cu toate acestea, caută noi pieţe de desfacere prin intermediul Asociaţiei „Moldova Fruct”, care participă anual la diferite expoziţii şi târguri internaţionale. Propuneri de a exporta merele au fost şi din partea Chinei. Cea mai mare problemă o reprezintă distanţa mare, iar fructe precum cireşele şi prunele îşi pierd din calităţile gustative. Administratorul mai spune că cele 10% din fructe care rămân în ţară sunt distribuite în reţelele magazinelor Linella sau Metro.

Planificarea recoltei

Victor Rovenco spune că succesul unul agricultor depinde în primul rând de studierea pieţei, de soiurile plantate, dar şi de îngrijirea corectă a recoltei.

Bunăoară, calitatea fructelor începe de la curăţatul livezii. Dacă un copac trebuie să aibă 20-22 kg de mere, lăsăm 150 de flori, iar la rărirea chimică – cu 30 de flori mai puţin. „Sunt muguri care înfloresc din prima, iar alţii peste 4-5 zile, şi dacă înfloresc mai târziu şi fructele vor fi mai mici. De aceea noi aşteptăm să înflorească primele flori, după care are loc rărirea chimică. În acest mod rămân mugurii care au înflorit din prima şi toate merele au cam aceeaşi dimensiune”, spune Rovenco. Calitatea se mai confirmă şi prin consistenţa mărului. Se folosesc materiale de fertilizare: calciu sub diferite forme, ca să fie mărul tare. Agricultorul ne sfătuieşte să nu punem accentul pe cantitatea fructelor, dar pe volumul acestora. Dacă sunt multe fructe mici, există riscul ca anul viitor să nu fie roadă. Şi metoda de culegere e importantă: cu toată palma, mărul se ridică în sus. După ce lădiţa se umple cu fructe, se deschide în container ca să nu fie traumatizate.

Recoltarea mărului se începe atunci când acesta este copt în proporţie de 60-65%. În cazul în care se culege când este copt complet, perioada de păstrare este mai mică. Unul din scopurile „Farm prod” este să avanseze cu două-trei tone de fructe la hectar anual.

Proiectul „Livada Moldovei” contribuie la redresarea sectorului horticol, la promovarea producerii, procesării, ambalării şi exportului produselor horticole. Programul a fost creat de Guvernul R. Moldova şi Banca Europeană de Investiţii şi propune finanţare pentru agricultori de la 5 mii de euro cu rata dobânzii de 5,5-6,5% în euro. Informaţii suplimentare la numărul de telefon: 022 260 903.