Angajaţi incomozi la Parcul de Troleibuze nr. 3
Mai mulţi angajaţi ai Parcului de Troleibuze nr. 3 din Chişinău se plâng că le sunt încălcate drepturile. Galina Harea a fost disponibilizată în urma unei dispute cu unul dintre lucrători, deşi are la întreţinere patru copii, iar unul dintre ei nu a atins încă vârsta de şapte ani. Alt angajat, Andrei Perlog, a apelat instanţa de judecată pentru că a fost lipsit de prima de 20% în urma unor învinuiri neîntemeiate.
Parcul de Troleibuze nr. 3 (PT) din sectorul Ciocana are peste 800 de angajaţi, dintre care 300 sunt conducători de troleibuze, iar peste 200 taxatori şi lăcătuşi. PT 3 nu este pentru prima oară în vizorul presei. Unul dintre conflicte a fost făcut public de curaj.tv în 2012, când a apărut problema subtilizării metalului uzat din parc. Deşi cei care încărcau metalul aveau actele în regulă şi acordul directorului, aceştia erau suspectaţi de alţi anagajaţi că ar face bani în urma acelor tranzacţii. În prezent, angajaţii sunt nemulţumiti de regulamentul de achitare a salariilor, dar şi pentru că, de fiecare dată când lucrătorii își expun părerea în vreo problemă, riscă să fie disponibilizaţi.
Conflict cu Galina Harea
Galina Harea are 47 de ani, iar 12 dintre aceştia i-a dedicat muncii de conducătoare de troleibuz la PT nr. 3. Harea spune că, în iulie, curent, i-ar fi fost sustrase instrumentele destinate reparării mijlocului auto. Din acest motiv, s-a certat cu responsabilii de supraveghere. „Le-am zis: când este schimbul vostru, mereu ceva dispare. I-am spus lui Pavalachi că s-a furat din maşină. Pe 10 iulie, m-a chemat la comisia de eliberare”.
Fosta angajată spune că şi modalitatea de salarizare ar fi incorectă, astfel încât angajaţii PT nr. 3 nu au carduri bancare salariale. „La patru dimineaţa, ne trezim şi ne ducem să prindem rând la salariu. Stau câte 50-60 de oameni în rând, dar primesc doar vreo 20 de persoane, că nu se ajung bani. E mare haos”, declară Harea.
Femeia este singura persoană din familie care asigură venitul pentru cei patru copii. Ea spune că, din cauza lipsei de bani, nu-şi poate da copiii la şcoală şi că va acţiona în judecată autorităţile Regiei Transport Electric (RTE).
„Dacă ar veni cei de la anticorupţie, majoritatea ar fi închişi”
Galina Harea declară că angajatorii comit mai multe ilegalităţi. Deşi conducerea PT ar trebui să asigure conducătorii de troleibuze cu apă potabilă, aceştia sunt nevoiţi să consume apă de la robinet. Femeia mai spune că, la conducerea PT, şefii au fost selectaţi pe criterii politice. Astfel, directorul PT, Ion Popovschi, este inginer de profesie, dar şi preşedinte al Tineretului Liberal de la Ciocana. Harea este deranjată şi de faptul că administraţia nu rezolvă problemele angajaţilor: „Eu, la adunări, le adresez întrebări: unde-i îmbrăcămintea şi mănuşile pentru lăcătuşi, unde-i laptele ce se cuvine celor care evectuează munci nocive, unde-i apa potabilă? Dacă ar veni cei de la anticorupţie, să vadă cum se lucrează în acest parc, să răscolească tot ce s-a făcut, ce s-a furat, majoritatea ar fi închişi”.
Pe de altă parte, inginerul-şef al PT nr. 3, Ion Pavalachi, susţine că Galina Harea a fost demisă din cauza unor încălcări repetate, comise pe parcursul unui an. „Conflicte cu colegii, încălcarea instrucţiunii de funcţie a conducătorului de troleibuze. Dacă toţi ar lucra şi s-ar comporta ca ea, nu ar mai fi transport”, declară Pavalachi.
Cât despre nemulţumirea angajaţilor vizavi de modul de achitare a salariilor, inginerul-şef spune: „Nu avem probleme cu salariile. Angajaţii primesc salarii. La card sau nu – asta-i problema noastră, dar nu sunt încălcări la remunerare”. Potrivit acestuia, reţinerea unor părţi din salariu e reglementată de regulamentul despre remunerarea muncii. „Dacă ai reparat 10 troleibuze, dar în regulament e scris că sunt 20, primeşti bani pentru ce ai lucrat”, spune Pavalachi.
În 2011, Galina Harea a mai fost concediată cu acordul comitetului sindical, pentru încălcare repetată pe parcursul unui an a obligaţiunilor de serviciu. Dar, luând în considerare că, la momentul concedierii, Galina era însărcinată şi avea încă trei copii minori la întreţinere, administraţia RTE a decis să o reangajeze.
Ce spun şefii instituţiilor
În ordinul de concediere a Galinei Harea, se spune că „în primii ani de activitate s-a manifestat compasiune, îngăduinţă, s-au aplicat preîntâmpinări verbale pentru încălcările comise, s-au implicat sindicatele, în scop educaţional, dar Galina Harea continua să dea dovadă de conduită abuzivă, încercând de a se prezenta ca o angajată nedreptăţită, asuprită şi exploatată, pe când în realitate, predomină ambiţii şi intenţii dubioase, nefondate”.
Preşedintele Comitetului Sindical al RTE, Lavrentie Râjalo, spune că parcurile de troleibuze sunt dotate cu frigidere, iar conducătorii mijloacelor de transport au posibilitatea de a pune şi a lua sticlele cu apă când au nevoie. „Potrivit legii, noi trebuie să aprovizionăm cu apă angajaţii care lucrează afară, pentru ceilalţi angajaţi este apă potabilă, chiar dacă e de la „Apă-Canal, dar e apă”. Cât despre Galina Harea, preşedintele Comitetului Sindical afirmă că ar fi guralivă şi că intervine în atribuţiile altor angajaţi. „Au fost multe încălcări la linie. Ea se ceartă cu pasagerii, cu taxatorii, deşi este program de lucru, îl încalcă, punând propriile condiţii. Nici la şedinţa de sindicat, unde urma să fie votat ordinul de eliberare din funcţie, nu s-a prezentat. Trebuia să vină să-şi apere drepturile”. Râjalo mai spune că, deşi au fost trecute cu vederea mai multe încălcari, fiind aplicate simple sancţiuni, administraţia nu poate permite unui angajat o astfel de atitudine. „Dacă noi permitem la un angajat să lucreze în acest mod, ceilalţi tot aşa vor lucra”.
Despre conflictul dintre Galina Harea şi persoana responsabilă de supravegherea lăzii cu instrumente, preşedintele Comitetului Sindical zice că lada cu instrumente, oglinzile şi microfonul din fiecare troleibuz sunt lăsate pe timp de noapte într-o cameră specială, iar dimineaţa sunt din nou instalate. „Persoana responsabilă de supraveghere nu putea sustrage vreun obiect în tura de noapte, pentru că ăsta e serviciul lui şi el le plăteşte, dacă dispar”, concretizează Râjalo.
Judecată la PT nr. 3
Andrei Perlog a lucrat conducător de troleibuz mai bine de opt ani. Deşi susţine că şi-a îndeplinit obligaţiile de muncă în limita posibilităţilor, în baza mai multor ordine ilegale, în mai 2015, i-a fost reţinută o parte din salariu. Astfel, la 1 septembrie 2015, Perlog a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva PT nr. 3, cerând anularea ordinului de sancţionare. Conducătorul de troleibuz a fost sancţionat disciplinar şi lipsit de premiul de 20% pe lună, pentru încălcări pe care susţine că nu le-a comis. Perlog a fost acuzat de şeful rutei nr. 25 că, în timp ce conducea troleibuzul, ar fi purtat discuţii cu persoane străine, fapt nepermis la locul de muncă. „Mi-au spus că am discutat în timpul circulaţiei cu o persoană, fapt neconfirmat, cu atât mai mult că a fost depistat de şeful rutei nr. 25, da eu lucrez pe ruta 9, iar ruta 25 nu se intersectează cu ruta respectivă. Ruta 25 leagă Centrul cu Poşta veche, dar ruta 9 – Gara de Nord şi Gara de Sud”, spune Perlog. Mai mult, angajatul este nemulţumit de faptul că, la 60% dintre angajaţi, le-ar fi oprit 10-20% din salariu în baza unor sancţiuni. „Se încalcă Codul Muncii cu opririle din salariu, dacă luăm la 200 de oameni câte două mii de lei pe lună, câţi bani se adună în fondul parcului? Am făcut adresări şi interpelări şi Inspecţia Muncii. E moartă. O dată au venit, dar nu s-au dus nici până la clădire să se uite că acoperişul se prăbuşeşte şi poate cădea peste oameni şi poate nu ar mai trebui dată în exploatare. S-au dus la director şi au discutat”, spune Andrei Perlog.
Decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2017, a stabilit că sancţiunea aplicată lui Perlog este una disciplinară, iar reducerea primei nu este o încălcare a Codului Muncii. Sub acest aspect, instanţa a mai menţionat că premiile sunt o modalitate de stimulare a salariaţilor, acesta fiind un drept al angajatorului, şi nu o obligaţie. Sancţiunea disciplinară are ca efect lipsirea de premii sau reducerea cuantumului pentru perioada în care s-a comis încălcarea respectivă.
La 24 mai 2017, Perlog a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, menţionând că instanţa nu a constat şi elucidat pe deplin circumstanţele, iar acuzatorul nu a prezentat probe, care ar dovedi cu certitudine discuţia purtată de acesta cu alte persoane, în timpul deplasării cu troleibuzul. Ulterior, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că recursul declarat de Andrei Perlog este inadmisibil, lăsând încheierea irevocabilă. Potrivit acestora, argumentele lui Perlog nu indică încălcarea normelor de drept material de către instanţa de apel, deci nu constituie temei de anulare a deciziei.
În prezent, Andrei Perlog este în concediu de paternitate pentru o perioadă de trei ani. Oficial, mai este angajat al PT nr. 3. Perlog susţine că ar putea lucra într-un regim de 90 de ore, dar urmează să convină condiţiile cu angajatorul. Totodată, declară că urmează să conteste în judecată regulamentul de remunerare a conducătorilor de troleibuz.
Mai mulţi angajaţi ai parcului au confirmat că se achită de la 150 la 250 de euro pentru posibilitatea de a conduce un troleibuz nou. Din cauza că troleibuzele vechi se defectează tot mai des în timpul deplasărilor, conducătorii sunt nevoiţi să piardă timp pentru a-l repara, şi astfel nu fac numărul de ore necesar.
Solicitat de ZdG în legătură cu nemulţumirea conducătorilor de troleibuze, şeful RTE, Gheorghe Morgoci, spune că, din cauza numărului mic de troleibuze noi, aceştia sunt nevoiţi să pună în circulaţie şi mijloacele de vechi de transport, care se defectează mai des. În acelaşi timp, şeful RTE susţine că, în 2017, vor fi asamblate 20 de troleibuze noi.
Cu privire la securitatea şi condiţiile de muncă ale angajaţilor PT 3, specialistul în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii, Viorel Guja, afirmă că, în urma optimizării numărului de ministere, atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii au fost suspendate. Potrivit specialistului, petiţiile nu mai sunt analizate de specialişti şi nimeni nu mai controlează securitatea şi sănătatea muncii în R. Moldova. Totodată, acesta spune că lucrătorii s-ar putea adresa la poliţie sau la Guvern în cazul apariţiei unor probleme.
Din 1998 până în 2017, Inspectoratul de Stat al Muncii a activat sub egida Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Printre atribuţiile Inspectoratului Muncii face parte reglementarea fenomenului de evitare a legilor, neconcordanţa dintre relaţiile de muncă reglementate în legislaţia de protecţie a muncii în vigoare şi cele existente în societate.
