Reforma CCCEC: Salarii de cel puţin 1000€ pentru ofiţerii anticorupţie
Directorul CCCEC, Viorel Chetraru, a prezentat Guvernului Strategia de consolidare instituţională a Centrului Anticorupţie. Una dintre prevederile acestei strategii presupune acordarea unor salarii de cel puţin o mie de euro pentru angajaţii Centrului.
Directorul a argumentat că ofiţerii anticorupţie trebuie să primească un salariu care să le acopere coşul minim de consum, să le ofere posibilitatea de a-şi achita facturile.
Din toamnă, potrivit unui plan de refocmare a CCCEC, această instituţie se va numi Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), urmând ca numărul angajaţilor să fie redus considerabil. CNA va trece sub control parlamentar şi se va ocupa doar de infracţiuni de corupţie, nu şi de cele economice. Infracţiunile economice care erau în gestiunea acestei autorităţi vor fi transmise MAI şi Serviciului Vamal.
„Trebuie să fie angajaţi puţini, dar foarte bine plătiţi. Cel puţin 1.000 de euro, salariul unui începător în această instituţie. Salariul unui angajat al centrului trebuie să-i ofere posibilitatea să acopere coşul minim de consum în municipiul Chişinău, să-i ofere posibilitatea să-şi plătească locuinţa”, susţine directorul CCCEC, Viorel Chetraru.
„Reforma este una pe care o aşteptăm deja de trei ani. Este o problemă foarte delicată în situaţia în care mai multe voci spun că vom fi reduşi dureros. Legea cu privire la CNA prevede la angajare în Centru să treacă persoanele testul cu poligraf, nu şi cei care vor fi reangajaţi. Nu excludem faptul că vor trece toţi”, susţine şeful Direcţiei Urmărire Penală, Bogdan Zumbreanu.
Totodată, toţi cei 500 de angajaţi ai CCCEC urmează a fi disponibilizaţi în scurt timp, potrivit strategiei de reformare a Centrului. Noii angajaţi vor fi selectați în baza unui concurs riguros.
Printre principalele condiții de angajare se numără susținerea unui test la poligraf și a unui test de integritate.Totodată, noii angajaţi ai CNA vor fi testaţi periodic pentru a se verifica dacă iau mită sau nu.
De asemenea, vor fi verificate minuţios proprietăţile acestora, pentru a stabili dacă acestea corespund veniturilor.
În cazul în care angajații CNA vor refuza să susțină aceste teste, contractul de angajare va fi reziliat.
Angajaţii Centrului Anticorupţie spun că, dacă vor fi disponibilizaţi, îşi vor căuta de lucru în altă parte.
Actualul director al CCCEC, Viorel Chetraru, susţine că, deocamdată, nu a decis dacă îşi va depune sau nu dosarul pentru angajare în CNA. Directorul CNA urmează să fie ales în cadrul unui concurs public, care are drept scop depolitizarea funcţiilor. Demiterea conducătorului se va efectua cu votul deputaţilor, dacă va exista o iniţiativă semnată de cel puţin 15 parlamentari.
De la 1 octombrie, curent, CCCEC devine CNA. În următoarele luni, Parlamentul urmează să aleagă o nouă conducere a instituţiei.
În 10 ani de la formarea CCCEC au existat nouă tentative de reformare a instituţiei, dintre care opt au eşuat.
În Strategia de reformare a CCCEC, la capitolul “Descrierea problemei”, se spune că, în R. Moldova, “corupţia este una dintre cele mai grave probleme ce subminează statul de drept şi supremaţia legii. Deşi nu poate fi măsurată prin verificări directe, toate studiile, sondajele şi clasamentele naţionale şi internaţionale constată o largă răspândire a fenomenului.
Astfel, Indicele de Percepere a Corupţiei al R. Moldova, calculat anual de Transparency International (TI), în 2010 a fost estimat cu 2,9 puncte; Barometrul Global al Corupţiei din 2010, la fel realizat anual de TI, denotă că 37% din respondenţii din R. Moldova au menţionat că, în ultimele 12 luni, au oferit mită (media pentru statele CSI fiind de 32%, iar pentru statele UE – de 5%);
Clasamentul “Naţiuni în Tranziţie”, realizat de Freedom House, a determinat pentru R. Moldova scorul 6 al ratingului anticorupţie în 2011; Sondajele realizate de Institutul de Marketing şi Sondaje (IMAS-Inc Chişinău) în anul 2009 au arătat că 75% din cetăţeni consideră că toţi sau majoritatea funcţionarilor sunt implicaţi în corupţie. Toleranţa recunoscută de cetăţeni faţă de actele de corupţie la fel este înaltă, 37% din respondenţi declarându-şi disponibilitatea de a se angaja în activităţi de corupţie, în cazul în care ar ocupa funcţii publice, iar între 36-44% din respondenţi ar oferi funcţionarilor recompense ilegale. Barometrul Opiniei Publice (BOP), efectuat semestrial de Institutul pentru Politici Publice (IPP), relevă că, în ultimii 10 ani, corupţia se menţine în topul îngrijorărilor populaţiei, ocupând locul cinci, imediat după problemele ce ţin de supravieţuirea individului şi a familiei sale. În ultimii 10 ani, procentul cetăţenilor mulţumiţi de ceea ce întreprinde conducerea ţării pentru a combate corupţia a fost de la 6% până la 17%, constituind, în 2010, aproximativ 10%. BOP relevă că societatea consideră lupta împotriva corupţiei una dintre cele mai importante sarcini care stau în faţa R. Moldova, alături de dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi întărirea ordinii».
RdG
