De ce „migrează” primarii

În urma alegerilor locale din iunie 2015, candidaţii Partidului Democrat (PD) au obţinut victoria în 287 de localităţi. Între timp, numărul primarilor democraţi, conform site-ului formaţiunii, a ajuns la aproape 400, PD reuşind să atragă peste 100 de primari independenţi sau de la alte partide, în special de la Partidul Liberal Democrat. Ca rezultat, în prezent, aproape jumătate din cei 898 de primari din R. Moldova sunt afiliaţi Partidului Democrat.

Întrebaţi ce i-a determinat să ade-re la PD, majoritatea primarilor „migratori” spun că au făcut acest gest din proprie iniţiativă şi „pentru binele localităţii”. Tatiana Badan, preşedinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, spune că asta se întâmplă din cauza lipsei autonomiei locale şi a sistemului politizat de repartizare a finanţărilor către localităţi, iar Sergiu Sîrbu, vicepreşedinte PD, consideră aceste mişcări ca fiind „un proces democratic”, care-i ajută pe primari să soluţioneze mai eficient problemele comunitare.

„Asta-i cel mai principal ce avem noi, că în ţară nu-i război”

În raionul Briceni, din cei 15 primari democraţi, 8 au fost aleşi pe listele PD-ului, iar alţii 7 s-au alăturat partidului ulterior. Ghenadii Ioxa, ales primar la Drepcăuţi fiind candidat independent, spune că a aderat la PD pentru că aceasta a fost dorinţa alegătorilor săi. „Cetăţenii satului Drepcăuţi, majoritatea, susţin Partidul Democrat. Ei m-au ales primar, ei au făcut lista de 300 de persoane ca să-mi înaintez candidatura de primar independent şi tot ei m-au votat la primărie. Aderarea mea la Partidul Democrat a fost dorinţa şi voinţa poporului care m-a ales, şi eu, la rândul meu, deoarece sunt alesul poporului, înseamnă că trebuie să fac totul ce doreşte poporul conform legii şi dreptăţii”, spune primarul.

Întrebat dacă, în urma aderării la PD, localitatea a avut sau va avea ceva de câştigat, primarul ne-a oferit un răspuns neaşteptat. „În primul rând ţara noastră, venind la guvernare Partidul Democrat, a câştigat aceea că în ţară nu-i revoluţie şi război. Asta e cel mai principal. Vă spun cu toată răspunderea. Eu am terminat universitatea la Moscova şi-s politolog de profesie, şi eu ştiu despre ce vorbesc”, ne-a declarat Ghenadii Ioxa.

Am insistat să aflăm mai exact beneficiile pentru localitate, cum ar fi construcţia de drumuri, canalizare, însă primarul a continuat să-şi susţină punctul de vedere: „Asta-i cel mai principal ce avem noi, că în ţară nu-i război. Şi nu-i război datorită guvernării care chibzuieşte ce face. Dacă s-ar împărţi la noi Bălţiul în regiunea de nord, cei din sud tot aşa şi ar rămâne o bucăţică de Chişinău, asta-i bucurie? Ce-i mai rău ca moartea? Nu-i nimic”.

În acelaşi timp, Ghenadii Ioxa recunoaşte că la Drepcăuţi sunt şi alte probleme decât revoluţiile şi războaiele. „Nu este nici apă centralizată, nici canalizare, nici drumuri. Parcă-i un aul din Africa. Este foarte mult de lucru. Vom începe a implementa diverse proiecte, ca să transforme toate minusurile în plusuri”, afirmă Ioxa.

Vadim Gorobcov, primarul satului Criva, trecut şi el la PD, nu a vrut să ne spună de ce a luat această decizie: „Dar de ce aşa tare vă interesează pe d-voastră? Ne-am descurajat. Ce nu-i clar?”, ne-a replicat primarul, după care a pus punct discuţiei.

Evghenii Dumenco, primarul orăşelului Lipcani, ne-a spus că s-a alăturat PD-ului fiind dezamăgit de fostul său partid: „Eu când am aderat la PLDM am avut o încredere. Aici în sat era o echipă de persoane destul de puternică şi noi am crezut în domnul Filat. Până la urmă, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Poate nu e toată vina a lui, dar are o vină şi înseamnă că trebuie să răspundă. După asta eu mi-am făcut concluziile mele şi am făcut ce am făcut. Eu singurel am vorbit cu preşedintele raionului, pentru că ştiam foarte bine că el e membru al Partidului Democrat, îl ştiu foarte de demult. N-a fost nicio presiune nimic, cum alţii spun că iaca i-o presat sau ceva. Eu asta pot să vorbesc deschis, fără nicio frică, fără nimic”, ne-a spus Dumenco.

Număr dublu de primari la Soroca

În aprilie 2016, un grup de consilieri locali din raionul Soroca, împreună cu primarul satului Băxani, au anunţat public că aderă la PDM. „Dorim să realizăm promisiunile făcute, promisiuni care nu pot fi realizate decât în cadrul unei guvernări stabile şi pro-europene”, menţionau atunci aleşii locali într-o declaraţie comună.

Fost preot în Băxani, Ghenadie Pereteatcu, ales primar din postura de candidat independent, spune că a decis să treacă la PD pentru că şi alţi primari din raion au făcut la fel. „Eu n-am scris cerere să ader la partid, pur şi simplu am spus că susţin echipa care a aderat la Partidul Democrat. Atunci din raion, dacă nu greşesc, au trecut la PD 11 primari şi eu am fost al 12-lea. Pur şi simplu aşa a fost atunci… Prietenii primari care erau, majoritatea au aderat atunci la PD şi m-am gândit să fiu şi eu susţinătorul partidului şi totodată să rămân în echipa primarilor care erau iniţial”, îşi motivează primarul decizia. Vasile Palamari, primarul satului Bădiceni, nu a vrut să ne spună de ce a ales să adere la PD, închizându-ne telefonul. De altfel, în raionul Soroca, nu mai puţin de 12 primari s-au alăturat PD-ului. După alegerile locale din iunie 2015 PD avea, la Soroca, doar 10 primari, acum are 22.

„Am făcut aşa ca să ajutăm cetăţenii”

Şi la Hânceşti unii primari independenţi şi liberal-democraţi au trecut la PD. În septembrie 2016 şapte primari şi cinci consilieri raionali şi locali au anunţat că părăsesc PLDM şi aderă la PD. În declaraţia comună semnată de primarii localităţilor Şipoteni, Cotul Morii, Bujor, Buţeni, Obileni, Ciuciuleni şi Mireşti, aleşii anunţau că vor continua „alături de echipa raională a PD”. La fel au făcut şi primarii, până atunci independenţi, de la Mereşeni şi Crasnoarmeiscoe, din acelaşi raion. Întrebată ce a convins-o să adere la PD, Lucica Guştiuc, primara satului Cotul Morii, ne-a răspuns scurt: „Numai nu presiunile. Am făcut aşa ca să ajutăm cetăţenii”.

Nicolae Moroz, primarul satului Şipoteni, declară că s-a alăturat PD-ului „pentru a reuşi mai multe pentru sat”. „Credeţi-mă, la alegeri eu nu m-am dus din partea conducerii PLDM, dar din partea cetăţenilor din sat. Pe urmă eu am văzut ce s-o făcut, lumea a fost amăgită. De asta eu m-am dus cu conducerea raionului, de partea PD, ca să fac cât mai mult pentru sat. Lumea se uită dacă omul face ceva, dar nu dacă numai povesteşte şi se laudă. Şi eu am hotărât că mai multe am să fac cu partidul dat. Asta-i tot”, ne-a spus primarul.

În total, în raionul Hânceşti, PD-ul are acum 19 primari: 10 aleşi la localele din 2015 şi 9 care au aderat ulterior.

Alte raioane, acelaşi scenariu

Migrări similare ale primarilor spre Partidul Democrat au avut loc în majoritatea raioanelor ţării. La Floreşti, în 2016, la cei 12 primari existenţi, s-au alăturat alţii 8, iar în raionul Ungheni 10 primari şi-au părăsit partidele şi au aderat la PD. Printre aceştia şi primarul oraşului Ungheni, Alexandru Ambros, care, în septembrie 2016, a anunţat că pleacă din PLDM şi că va depune cerere de aderare la PD. Am încercat să discutăm cu primarul de Ungheni, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon pe parcursul mai multor zile.

La Donduşeni PD-ul a atras de partea sa 9 primari de la alte partide, iar la Orhei, din cei 27 de primari democraţi, 8 au aderat după alegeri.

Deşi pe site-ul oficial al Partidului Democrat, pdm.md, este indicat că formaţiunea are 396 de primari, numărul acestora ar putea fi semnificativ mai mare. Mai mulţi primari care au anunţat prin declaraţii publice că aderă la PD nu se regăsesc, deocamdată, în lista primarilor democraţi afişată pe site-ul partidului. Printre aceştia se numără primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, primara s. Costeşti, r. Ialoveni, Natalia Petrea, sau grupul de primari din raionul Hânceşti care au anunţat că aderă la PD în septembrie 2016.

„Presiuni fără încetare” sau „procese absolut democratice”?

Viorel Cibotaru, preşedinte PLDM, partid care a pierdut cei mai mulţi primari în favoarea PD-ului, spune că aleşii locali ai partidului său sunt forţaţi, în diferite moduri, să treacă la PD. „Presiunile continuă fără încetare, mai ales asupra preşedinţilor de raioane, a primarilor, în diferite forme, în funcţie de situaţia concretă dintr-un raion sau altul. Toţi primarii şi toţi reprezentanţii puterii locale, cu excepţia Partidului Socialiştilor, toţi ceilalţi sunt presaţi de către Partidul Democrat. Este o tactică absolut vicioasă, pentru că primarii aceştia nu ajung în organizaţiile lor, dar în felul ăsta se creează o impresie falsă că Partidul Democrat ar avea o suprareprezentare în organizaţiile administraţiei publice locale. De fapt, asta este o degradare a culturii politice în R. Moldova şi e un proces de regres enorm în acest sens”, afirmă Cibotaru.

De cealaltă parte, Sergiu Sîrbu, deputat şi vicepreşedinte al Partidului Democrat, spune că primarii vin la PD „singuri şi nesiliţi de nimeni”, pentru a beneficia de susţinerea unei echipe mari. „Evident că după problemele cu care se confruntă PLDM-ul, mulţi primari au rămas ai nimănui şi ei au decis să adere la PD pentru a putea mai eficient să soluţioneze problemele comunitare. Evident, atunci când eşti al nimănui e mult mai complicat să realizezi anumite proiecte, şi atunci când ai o susţinere a unei echipe mari, la nivel local, raional şi central, e mai uşor. Marea majoritate au venit singuri, nesiliţi de nimeni. Nu văd cum să sileşti pe cineva, nu poţi să fii iubit cu de-a sila. Dacă-l pui cu de-a sila să vină, pot fi consecinţe mult mai grave. Chiar dacă sunt anumite acuzaţii din punct de vedere politic din partea altor partide, ele rămân doar la nivel declarativ şi este vorba doar de o luptă politică între partide. În realitate, acei primari sau consilieri care aderă la PD, evident, vin benevol şi fiecare are propriul interes. Cineva vine din punct de vedere ideologic, cineva vine din punct de vedere al eficienţei lucrului în comunitate… Eu cred că este un proces absolut democratic, nimic ieşit din comun”, afirmă Sergiu Sîrbu.

Preşedinta CALM: „Mai bine sărac şi cu sovistea curată”

Tatiana Badan, primara satului Selemet, raionul Cimişlia, şi preşedinta Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), este de părere că plecarea primarilor de la un partid la altul are loc din cauza sistemului foarte politizat şi a lipsei unei autonomii locale reale. „Mulţi primari nu o dată s-au convins că fondurile sunt în mâinile unui partid sau altul, care se află la guvernare, şi când ai legătură cu un astfel de partid, ai susţinere financiară”, afirmă preşedinta CALM.

Tatiana Badan, aleasă primară la Selemet cu 96%, spune că, chiar dacă finanţările sunt repartizate pe criterii politice, poţi face lucruri bune pentru comunitate şi din postura unui primar neafiliat politic. „E regretabil când vezi că proiectele localităţii tale nu sunt selectate pentru că nu eşti din partidul X sau Y. Eu nu am adus milioane cum li se dau altor localităţi, pe criterii politice, câte 24-27 de milioane, întotdeauna satul meu a fost pedepsit pentru că eu sunt independentă, dar nu am stat degeaba. Am început să lucrez cu ambasadele, cu băştinaşii din sat care sunt plecaţi. Unii din Italia susţin echipa de fotbal, alţii în altă direcţie ajută satul. Scriu proiecte mici, de 5, de 10 mii de euro, dar sunt mulţumită. Oamenii din satul meu oricum m-au ales ca un primar independent, ca un gospodar cu verticalitate şi cu poziţie. Eu întotdeauna am fost independentă şi întotdeauna am spus că nu trebuie un om din Orhei sau dintr-o localitate din sud sau din nord să sufere atunci când primarul nu are acoperire politică. Peste tot sunt oameni care merită condiţii mai bune de viaţă, dar la noi sistemul socialist, comunist încă mai persistă în mintea politicienilor, şi pentru că noi suntem dezbinaţi, asta e în favoarea multor partide politice, din păcate. Pentru noi toată valoarea şi toată comoara sunt oamenii, nu partidele politice. Mai bine sărac şi cu sovistea curată. Noi, CALM-ul, ne străduim foarte mult să lobăm şi să fim foarte insistenţi pentru a schimba lucrurile la nivel legislativ, de sistem, fiindcă noi avem nevoie de legi care ar oferi mai multă libertate autorităţilor locale. Să nu existe verticalitatea şi supunerea asta”, conchide Tatiana Badan.