Dosarele procurorilor: Unul reţinut, altul achitat, doi condamnaţi, dar în libertate
Un procuror din Edineţ a fost reţinut, la sfârşit de martie, după ce ar fi pretins şi primit 20 mii de lei pentru a-l scoate de sub urmărire penală pe un bărbat acuzat de furtul unui telefon mobil. Recent, alţi doi procurori judecaţi pentru corupţie şi-au aflat, definitiv şi irevocabil, sentinţele. Deşi ambii au fost condamnaţi la închisoare cu executare, niciunul nu se află după gratii, fiind anunţaţi în căutare. Tot recent, un procuror din Orhei a fost achitat după ce a fost învinuit de colegi că ar fi accidentat un om pe trecerea de pietoni.
La 21 februarie 2017, Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, a pornit urmărirea penală pe faptul coruperii pasive comise de către Corneliu Gheras, procuror în Procuratura Edineţ. O lună mai târziu, pe 22 martie, lui Gheras i-a fost înaintată învinuirea, fiind acuzat de pretinderea şi primirea a 20 de mii de lei pentru îndeplinirea unor acţiuni în exercitarea funcţiei sale. Tot atunci, printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală (PG) anunţa că procurorul a fost reţinut cu o zi mai devreme, în centrul oraşului Edineţ, în temeiul unui dosar iniţiat ca urmare a denunţului unei persoane care invoca acţiunile coruptibile ale procurorului. Denunţătorul era urmărit penal pentru furtul unui telefon mobil şi procurorul care conducea urmărirea penală i-ar fi solicitat 20 de mii de lei în schimbul încetării urmăririi penale. În cadrul acţiunilor de urmărire penală, susţine PG, s-a confirmat comportamentul coruptibil al procurorului vizat, care a primit bani în trei tranşe: prima dată 10 mii de lei, iar ulterior, câte 5 mii, fiind reţinut imediat după primirea de la petiţionar a ultimei tranşe de bani – depistată şi ridicată în cadrul percheziţionării automobilului personal.
Dosar penal după două proceduri disciplinare
La 29 martie 2017, procurorul general, în baza raportului procurorului Victor Muntean din cadrul Procuraturii Anticorupţie (PA), a înaintat un demers Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) prin care a solicitat eliberarea acordului pentru a dispune suspendarea lui Corneliu Gheras din funcţie. A doua zi, CSP a acceptat demersul lui Harunjen, iar procurorul a fost suspendat din funcţie. În scurt timp, dosarul a fost trimis în judecată. Corneliu Gheras, conform site-ului magistrat.md, activează în organele procuraturii de aproape 20 de ani, fiind numit în funcţie în 1998. Acesta a activat pe parcursul întregii sale cariere în cadrul Procuraturii din Edineţ. În ultimii ani, numele acuzatorului de stat a figurat în cel puţin 2 proceduri disciplinare. În 2013, acesta a fost iertat de Colegiul Disciplinar (CD) de pe lângă CSP, fiind găsit vinovat de îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu. „Dat fiind capacităţile profesionale şi faptul că în activitatea sa fost numai încurajat, iar omisiunile admise de dl Gheras la instrumentarea unei cauze penale, stabilite în cadrul controlului de serviciu, au fost înlăturate, s-a decis încheierea procedurii disciplinare din lipsa inoportunităţii aplicării sancţiunii, limitându-se doar la examinarea în şedinţă a materialelor de procedură”, se spune într-o hotărâre a CSP.
Peste doi ani, Gheras însă a recidivat, pe numele său fiind intentată o altă procedură disciplinară, el fiind considerat vinovat pentru că a admis „mai multe încălcări abuzive ale dispoziţiilor legale, precum aprecieri necorespunzătoare a circumstanţelor cazului, comiterea mai multor erori de drept şi de fapt, care ulterior au condiţionat anularea hotărârilor adoptate”. Conform hotărârii CD din 12 decembrie 2014, procurorul Gheras a fost găsit vinovat, fiind pedepsit cu avertisment. La 4 decembrie 2015, Ion Chistruga, procurorul r. Edineţ, a iniţiat procedura privind stingerea înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicate procurorului Gheras, „pentru atitudinea conştiincioasă faţă de obligaţiile de serviciu şi comportamentul ireproşabil de care a dat dovadă”. CD a respins însă raportul privind stingerea sancţiunii înainte de termen, pe motiv că a expirat termenul de validitate a sancţiunii disciplinare. Între timp, în 2014, Gheras a fost „încurajat”, fiindu-i acordată Insigna „Eminent al Procuraturii”. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Corneliu Gheras deţine 5 terenuri agricole, un apartament cu o suprafaţă de 32,8 m.p. şi un automobil Opel, fabricat şi cumpărat în 2010 cu 360 de mii de lei, toate la Edineţ.
Citiți și: Procurorii judecaţi
Doi procurori condamnaţi definitiv, dar în libertate
În august 2016, ZdG a scris că în instanţele de judecată erau opt dosare penale în care figurau numele a opt acuzatori de stat, şapte dintre ei fiind din procuraturi teritoriale şi unul din Chişinău. Între timp, 3 procurori şi-au aflat sentinţa, în cazul a doi dintre ei aceasta fiind definitivă şi irevocabilă. Recent, pe 28 martie 2017, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins ca inadmisibile recursurile declarate de avocatul procurorului Vasile Tcaci de la Procuratura Ocniţa, cu menţinerea hotărârii atacate, prin care acuzatorul de stat a fost condamnat, în mai 2016, la patru ani de închisoare pentru că ar fi luat mită în valoare de 400 de euro. Pe parcursul examinării dosarului, acesta însă a plecat din R. Moldova, evitând să-şi ispăşească pedeapsa. „A plecat pentru că a văzut că n-o să fie ieşire. Deocamdată, luptăm pe căile care le avem. Nu-i cazul ca el să stea închis „pe degeaba”. Nu-i infracţiune în acţiunile lui Tcaci”, declara Nicolae Baban, avocatul său, anul trecut.
Octavian Zmeu, procuror suspendat din funcţie la Procuratura Nisporeni, a fost învinuit că a primit o mie de euro pentru a dispune clasarea unui proces penal, iar ulterior, a fost condamnat la opt ani de închisoare. În toată această perioadă, Zmeu a fost cercetat în stare de libertate. În octombrie 2016, CSJ a declarat inadmisibile recursurile avocaţilor procurorului. Condamnatul însă nu a fost nici până astăzi încătuşat, fiind, la fel, anunţat în căutare şi, la fel, fără a fi găsit. Reprezentanţii Judecătoriei Călăraşi susţin că au trimis dosarul pentru executare Inspectoratului de Poliţie al sect. Râşcani, mun. Chişinău, acolo unde Zmeu are viza de reşedinţă, dar nu au primit de atunci nicio informaţie. „Nu cunosc aşa persoană. Oricum, toate dosarele de căutare sunt secrete şi nu vă pot oferi nicio informaţie”, ne-a zis, scurt, la subiect, Serghei Danilov, ofiţer de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al sect. Râşcani, numărul căruia ne-a fost dat atunci când am solicitat să discutăm cu persoana responsabilă de căutarea lui Zmeu.
Citiți și: Cum (nu) sunt căutaţi şi cum (nu) sunt număraţi condamnaţii fugari
Procurorul cu Land Rover – achitat după un accident pe trecerea de pietoni
Sergiu Jumbei, procuror adjunct de Orhei, este învinuit de provocarea unui accident rutier soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Dosarul său a fost trimis în judecată la începutul anului trecut, iar în noiembrie 2016, Judecătoria Ciocana a decis să-l achite pe motiv că fapta incriminată „nu întruneşte elementele infracţiunii”. În fapt, Jumbei a fost învinuit că, „la 1 iunie 2015, aproximativ la ora 09:20, conducând automobilul de model Land Rover cu numere de înmatriculare din Marea Britanie şi deplasându-se prin or. Orhei, pe str. Vasile Lupu intersecţie cu Miron Costin…, ajungând chiar la trecerea pentru pietoni semnalizată prin marcajul rutier corespunzător, manifestând neglijenţă criminală…, nu a reacţionat adecvat, iar ca rezultat al celor menţionate a comis tamponarea pietonului Teslaru Ion…, care se deplasa regulamentar pe trecerea de pietoni. Urmare a accidentului rutier, pietonului Teslaru Ion i-au fost cauzate vătămări corporale manifestate prin fractura ambelor oase ale gambei stângi, ce au un caracter deschis, ce condiţionează fractura osului tibia şi se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viaţă”.
În şedinţa de judecată, inculpatul Jumbei Sergiu nu şi-a recunoscut vina. El a spus că a traversat trecerea de pietoni doar după ce s-a asigurat că nu are niciun obstacol frontal. Atunci a observat „în partea dreaptă un pieton care traversa strada, dar nu se grăbea, urmărind autovehiculul condus de el. Atunci, acesta, văzând că pietonul este în siguranţă, a hotărât să traverseze trecerea de pietoni pentru a nu o bloca. După ce partea din faţă a automobilului a depăşit trecerea de pietoni, a auzit o lovitură în partea dreaptă din spate. Ulterior, a văzut pietonul în picioare, rezemat de parbrizul de lângă rezervorul autovehiculului”. Acuzatorul de stat susţine că, după accident, „a apelat la spital şi la inspectoratul de poliţie”, concretizând că „acţiunile sale urmau să fie apreciate din momentul în care partea vătămată i-a cedat trecerea, pentru că astfel se poate constata că el a acţionat regulamentar”. Pietonul accidentat a declarat în faţa instanţei că nu are pretenţii faţă de procurorul inculpat, precizând că „s-a tamponat de spatele automobilului negru, care a oprit” şi că „din circumstanţele create, reiese că el s-a lovit de automobil”. Instanţa a concluzionat că „în situaţia în care Ion Teslaru a fost tamponat cu partea aripii din spate dreapta a automobilului, Sergiu Jumbei a fost în imposibilitate de a reacţiona şi preîntâmpina accidentul. Or, acesta aproape că depăşise trecerea de pietoni, iar partea vătămată, privind într-o direcţie opusă şi contrar prevederilor menţionate, s-a angajat în traversarea drumului”. Sentinţa primei instanţe a fost atacată de procurori la Curtea de Apel Chişinău, care încă nu s-a pronunţat.
