Culisele achizițiilor de ambulanțe: dosare, neconformități și legături politice
După ani de zile în care parcul de ambulanțe, al cărui necesar este de 450 de unități, a fost mai mult „cârpit” cu autosanitare cumpărate sporadic, într-un număr insuficient, în 2018 un lot de 69 de ambulanțe noi ajungeau în R. Moldova, procurate cu bani din bugetul de stat. În urma unei licitații organizată de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, câștigătoare a fost declarată oferta unei companii care a propus ambulanțe rusești, de model Gaz Sobol.
În același an, 2018, un alt lot de ambulanțe, 36 la număr, au fost achiziționate cu bani publici. Autoritățile promiteau că acesta este doar începutul și că „vindecarea sistemului de sănătate” va continua cu achiziția a încă 170 de ambulanțe noi grație unui împrumut european.
Realitatea s-a dovedit a fi însă diferită. Procurorii anticorupție anchetează acum corectitudinea procedurilor de achiziții și modul de executare a contractelor încheiate, iar ultimele 170 de ambulanțe promise de autorități anul trecut au făcut „pană de cauciuc” în drum spre R. Moldova și nu au mai ajuns.
Ziarul de Gardă a analizat zeci de acte și a discutat cu oamenii implicați direct sau indirect în achiziția de ambulanțe din ultimii doi ani, dar și în exploatarea lor ulterioară. Am găsit angajați ai sistemului sanitar care se tem să vorbească deschis despre calitatea ambulanțelor pe care le-au primit în folosință, licitații suspecte, dar și tangențe politice ale firmelor care au livrat ambulanțe sau se ocupă de mentenanța lor.
69 de ambulanțe rusești pentru pacienții din sate
Licitația publică pentru achiziționarea autosanitarelor a avut loc pe 27 decembrie 2017. Autoritatea contractantă – Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească (CNAMUP), a desemnat drept câștigătoare oferta înaintată de ÎM „Autoritate Grup” SRL, o companie puțin cunoscută în acel moment. „Autoritate Grup” are adresa juridică în satul Coșnița din raionul Dubăsari și aparține, în cote egale, moldoveanului Vasile Cucu și cetățeanului turc Aygar Necati. Valoarea achiziției era de 44,99 milioane de lei.
Trei luni mai târziu, pe 12 martie 2018, CNAMUP semnează cu „Autoritate Grup” majorarea valorii contractului cu încă 6,74 milioane lei, pentru furnizarea unui număr suplimentar ambulanțe. Astfel, valoarea totală a contractului a ajuns la 51,74 milioane lei, iar în schimbul acestei sume „Autoritate Grup” urma să livreze, într-un termen de 5 luni de la semnarea contractului, 69 de autosanitare rusești, de model Gaz Sobol.
Prețul unei unități a constituit 749,98 mii lei, adică aproximativ 36 de mii de euro la cursul valutar din decembrie 2017, atunci când a avut loc licitația.
Primele 10 ambulanțe rusești au ajuns la Chișinău în aprilie 2018, iar Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) anunța atunci că „până la finele lunii mai urmează să fie livrate și altele 59”.
În realitate, ultimele 12 ambulanțe au fost repartizate punctelor de asistență medicală urgentă abia pe 24 septembrie, deoarece „Autoritate Grup” a întârziat livrarea lor cu câteva luni.
Din cauza acestei întârzieri, Boris Gîlca, fost secretar general de stat în MSMPS, spune că a solicitat rezilierea contractului de achiziție a ambulanțelor Gaz Sobol.
„Conform contractului cu firma furnizoare, acele 69 de ambulanțe de tip Sobol, ambulanțe de producție rusească, urmau să ajungă în R. Moldova până la 15 mai anul 2018. Acest lucru nu s-a întâmplat. Am cerut explicații de la CNAMUP urmate de răspunsuri evazive. Ulterior, pe 4 iulie 2018, am solicitat printr-o scrisoare oficială, adresată conducerii CNAMUP, rezilierea imediată a contractului cu compania-furnizor inclusiv încasarea penalității de cca 2,5 mln lei, conform prevederilor legale din acel contract. Acea scrisoare, din 4 iulie, a creat o mare agitație în rândul unor persoane implicate în această licitație defectuoasă. Drept urmare, chiar a doua zi, pe data de 5 iulie, ministrul a emis o altă scrisoare care a anulat scrisoarea mea precedentă, menționând că ministerul va monitoriza livrarea corectă și în totalitate a ambulanțelor, conform contractului”, afirmă Boris Gîlca.
Un UAZ ruginit în locul ambulanței noi
Una dintre cele 69 de ambulanțe rusești a fost repartizată Punctului de Asistență Medicală Urgentă (PAMU) Bobeica, din raionul Hâncești, care deservește locuitorii câtorva sate din zonă.
În luna octombrie am mers la Cărpineni și Bobeica (raionul Hâncești) pentru a vedea cum au fost îmbunătățite serviciile medicale odată cu venirea noilor ambulanțe. La Bobeica însă, în locul noii ambulanțe, am găsit o autosanitară ruginită, produsă la sfârșitul anilor ’90.
Angajații Punctului de urgență au evitat să vorbească deschis, în fața camerei de filmat, despre problemele cu noua ambulanță fără a avea permisiunea superiorilor. Totuși, în afara camerei de filmat, ne-au spus că ambulanța primită în vara anului 2018 s-a defectat câteva luni mai târziu, în aprilie 2019, și de atunci se află la Chișinău pentru a fi reparată.
Între timp, pacienții sunt transportați cu o autosanitară proiectată încă în perioada sovietică, cu termenul de exploatare demult expirat.
L-am întrebat despre cazul de la Bobeica pe reprezentantul companiei care a livrat ambulanțele, Vasile Cucu. Înițial, acesta a negat că autosanitara ar fi defectată însă ulterior ne-a spus că trebuie să se mai documenteze. În schimb, i-a acuzat pe șoferi că nu exploatează corect unitatea de transport.
„Dacă o să-mi permiteți să mă documentez pot să vă zic și anume pe unitatea de transport intervenții, și pe echipamentul medical separat. Dar cunosc că această unitate de transport, din spusele inginerului mecanic, mereu se aduce cu reclamații că se gestionează incorect de către acești utilizatori, au o atârnare negospodărească față de această unitate de transport și chiar cu rea voință”, ne-a spus Vasile Cucu, cofondator și administrator al companiei „Autoritate Grup”.
De fapt, ambulanța de la Bobeica stă de câteva luni la service-ul auto care asigură mentenanța autosanitarelor în perioada garanției. Angajații de acolo ne-au spus că ambulanța a avut o defecțiune gravă la motor și că reparația durează atât de mult din cauza procedurilor anevoioase de import a unui motor nou.
Pe 6 noiembrie, atunci când am vizitat service-ul auto, angajații de acolo ne-au spus că lucrările de reparație sunt aproape de final și că, în câteva zile, ambulanța ar urma să ajungă din nou la pacienții din raionul Hâncești.
Despre fiabilitatea autosanitarei rusești primită vara trecută i-am întrebat și pe angajații PAMU Cărpineni. Și aceștia au refuzat inițial să discute cu noi în fața camerei de filmat, dar ulterior au admis că defecțiunile tehnice sunt frecvente.
„Mașina ca mașina, se mai strică, se mai… Drumurile-s rele. Când se strică o dată pe lună, când… Dar băieții au grijă de ea, o îngrijesc, o repară dacă ceva se defectează nu tare grav. Băieții îs de treabă și au grijă. Dacă e ceva mai complicat, o duc la Chișinău. A fost de multe ori. Nu pot să vă spun precis, dar a fost”, afirmă Larisa Macaru, felcer la PAMU Cărpineni, Hâncești.
Directorul și un vicedirector CNAMUP, reținuți în „dosarul ambulanțelor”
Calitatea îndoielnică a ambulanțelor de producție rusească nu este singura problemă apărută în urma achiziției lor. Recent, licitația organizată de CNAMUP a intrat în vizorul procurorilor anticorupție.
Directorul CNAMUP, fostul deputat democrat Boris Golovin, dar și unul dintre adjuncții săi, Oleg Barbă, au fost reținuți fiind acuzați de depășirea atribuțiilor de serviciu.
Mai exact, spun procurorii, Boris Golovin, care era director al CNAMUP însă suspendat din funcție pe perioada exercitării mandatului de deputat, i-a dat indicații lui Oleg Barbă, proaspăt numit director interimar la CNAMUP, să semneze transferul ultimei tranșe de bani, în valoare de peste două milioane de lei, către firma „Autoritate Grup” deși aceasta nu livrase la timp ambulanțele, iar suma respectivă urma a fi reținută de stat drept penalități pentru neexecutarea obligațiilor contractuale.
„Învinuitul (Boris Golovin, n.r.) l-a determinat pe acest adjunct al său (Oleg Barbă, n.r.), să spunem așa, deși învinuitul era suspendat atunci din funcție, deținea funcția de deputat, să efectueze acest transfer persoanei juridice, deși directorul anterior și toți care cunoșteau problema, au refuzat să facă acest transfer. În ce privește învinuitul Barbă, acesta de asemenea este învinuit în săvârșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, însă a recunoscut vina și a colaborat cu organul de urmărire penală”, ne-a spus procurorul anticorupție Mihail Ivanov, precizând că cei doi sunt prezumați nevinovați până când instanța va lua o decizie pe cazurile lor.
Nu am putut discuta cu Boris Golovin deoarece acesta se află în arest preventiv. Avocata sa însă ne-a spus că Golovin pledează nevinovat.
Oleg Barbă, reținut și el în „dosarul ambulanțelor”, a fost ulterior plasat în arest la domiciliu după ce, potrivit procurorilor, și-ar fi recunoscut vina.
Deputat și director al CNAMUP în același timp
În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, Boris Golovin a fost ales deputat pe listele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Un an mai târziu, pe 21 decembrie 2015, un grup de 14 deputați comuniști, printre care și Golovin, anunță că părăsesc PCRM și se alătură majorității parlamentare formată în jurul Partidului Democrat din Moldova (PDM).
Peste câteva zile, pe 30 decembrie 2015, Boris Golovin participă la concursul pentru funcția de director al CNAMUP și este desemnat câștigător, fiind numit în funcție prin decretul ministrei Ruxanda Glavan în ultima zi a anului.
Deși a câștigat concursul pentru funcția de director al CNAMUP, Golovin a ales să rămână deputat până la încheierea mandatului așa că, pe 27 ianuarie 2016, a solicitat suspendarea contractului individual de muncă încheiat cu CNAMUP.
Sursele Ziarului de Gardă din interiorul CNAMUP spun însă că Boris Golovin, chiar dacă oficial era suspendat din funcție, conducea de facto instituția medicală, venind aproape în fiecare zi la sediul CNAMUP și dând indicații directorului interimar și vicedirectorilor.
Totodată, deși oficial deținea funcția de deputat, Boris Golovin participa la majoritatea evenimentelor publice organizate de CNAMUP, precum repartizarea noilor ambulanțe sau tăierea panglicilor de inaugurare a punctelor de asistență medicală urgentă din diverse localități.
Modul în care deputatul Golovin a deținut, concomitent, și funcția de director al CNAMUP a făcut și obiectul unui control inițiat de Comisia Națională de Integritate (CNI), după o sesizare depusă de Vladimir Voronin, deputat în acel moment.
Printr-un act din 28 aprilie 2016, CNI constata încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Boris Golovin.
Nefiind de acord cu acest act, Golovin l-a contestat în judecată. La 26 decembrie 2016, Judecătoria Râșcani, mun, Chișinău, i-a admis cererea, anulând actul de constatare al CNI. Litigiul a ajuns la Curtea de Apel (CA) Chișinău care, în iunie 2017, a casat hotărârea primei instanțe și a declarat legal actul CNI prin care a fost constatată încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Boris Golovin. Punctul final pe acest caz însă l-a pus Curtea Supremă de Justiție care, la 1 noiembrie 2017, a anulat decizia CA Chișinău și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, care-i dădea dreptate lui Golovin.
Cofondator „Autoritate Grup” cu domiciliul în apartamentul familiei unui fost viceministru
Documentele analizate de Ziarul de Gardă arată că și compania „Autoritate Grup”, cea care a vândut statului ambulanțele rusești, are tangențe cu Partidul Democrat din Moldova.
În 2012, atunci când cetățeanul turc Aygar Necati a devenit coproprietar al companiei „Autoritate Grup”, acesta avea domiciliul într-un apartament din Chișinău care aparține familiei fostului viceministru democrat al economiei Valeriu Triboi.
Vasile Cucu, asociat și administrator la „Autoritate Grup”, spune că el a fost cel care i-a găsit apartamentul partenerului său turc, Aygar Necati, dar că nu ar fi știut despre apartenența politică a lui Triboi. „Cu domnul Valeriu Triboi mă cunosc personal. Nu cunoșteam despre apartenențele politice, doar închiriam spațiu în respectivul edificiu de pe str. Malinovschi, orașul Codru. Am avut o relație pur economică”, afirmă Cucu.
Un alt reprezentant al companiei „Autoritate Grup” din perioada implementării contractului, Constantin Sula, a fost, în ultimii patru ani, consilier raional la Strășeni din partea Partidului Democrat. Anterior, acesta a fost consilier local și primar al comunei Roșcani, dar și director adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, predecesorul Centrului Național Anticorupție. În 2016, Sula a făcut parte din lista persoanelor de încredere din partea democratului Marian Lupu, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte.
„Constantin Sula a fost, pe parcursul executării contractului de livrare a ambulanțelor, antrenat de către companie la unele etape. Ne-a reprezentat cu producătorul, cu furnizorii, cu transportatorii și multe altele”, spune Vasile Cucu, care recunoaște că știa despre legătura lui Sula cu PDM, dar afirmă că acest lucru nu a influențat în niciun fel câștigarea licitației de livrare a ambulanțelor de către firma sa.
Același lucru îl susține și Constantin Sula: „Nu are nicio tangență chestia asta, absolut deloc. Aici nu sunt chestiuni politice vreau să vă spun. Nu are nimic cu Partidul Democrat”.
Partenerul lui Cucu dintr-o altă firmă – donator și „persoană de încredere” a democraților
O altă persoană din anturajul lui Vasile Cucu conectată la PDM este omul de afaceri Andrei Furculiță. Cei doi sunt asociați la compania „Mercuriy Trade” SRL.
Furculiță este membru al Consiliului Politic Naţional al Partidului Democrat, dar și unul dintre donatorii formațiunii. Pe 22 octombrie 2016, în campania electorală pentru prezidențiale, Andrei Furculiță a donat PDM 70 de mii de lei, iar în februarie 2019, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare, Furculiță a donat partidului 30 de mii de lei.
Totodată, acesta s-a numărat și printre persoanele de încredere din partea lui Victor Mîndru, candidat la funcția de deputat într-o circumscripție uninominală din Chișinău la alegerile din februarie curent.
Și de această dată administratorul companiei care a livrat ambulanțele spune că firma sa nu a beneficiat de pe urma conexiunii pe care partenerii săi o aveau cu partidul aflat atunci la guvernare și din care făcea parte și Boris Golovin, cel care conducea de facto CNAMUP.
„Mă cunosc cu Furculiță Andrei de o perioadă de timp impunătoare, avem o companie împreună. Chiar nu am știut că este membru al Partidului Democrat. Tranzacția respectivă (contractul de livrare a ambulanțelor, n.r.) a fost efectuată în numele companiei gestionată de către mine, eu nu sunt membru a niciunui partid, n-am apelat la nicio susținere de la dl Furculiță sau, eventual, de la dl Triboi”, afirmă Vasile Cucu.
695 mii lei pentru Partidul „Șor” de la firma care asigură mentenanța ambulanțelor
Pentru cele 69 de ambulanțe livrate către CNAMUP, „Autoritate Grup” a oferit o garanție de doi ani de exploatare sau parcurgerea a 100 de mii de kilometri. Totodată, pentru deservirea tehnică a autosanitarelor în perioada de garanție (schimburi de ulei, filtre, plăcuțe de frână etc), pe 25 iunie 2018, „Autoritate Grup” a încheiat un contract cu SA „Servicii Auto Prosper” – una dintre companiile împuternicite de grupul rusesc Gaz să presteze servicii de întreținere și reparații de garanție pe teritoriul R. Moldova a automobilelor Gaz.
Potrivit contractului, obținut de ZdG, costul pentru mentenanța celor 69 de ambulanțe în perioada de garanție se ridică la 1,91 milioane lei, sumă ce include costul consumabilelor și a manoperei.
Potrivit datelor de la Comisia Electorală Centrală, „Servicii Auto Prosper” a fost, în 2019, unul dintre cei mai generoși donatori ai Partidului „Șor”.
Conform raportului privind veniturile și cheltuielile Partidului „Șor” în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, SA „Servicii Auto Prosper” a donat partidului condus de Ilan Șor 695 de mii de lei, indicând drept sursă a banilor profitul înregistrat de companie. Donația a fost făcută într-o singură tranșă, pe 28 ianuarie 2019, în plină campanie electorală.
„Servicii Auto Prosper a fost recomandată de producătorul GAZ fiindcă ei dețin service autorizat de către acest producător. Nu am cunoscut despre donații. Am fost pus în fața faptului, ulterior, precum că Auto Prosper are o legătură tangențială cu Partidul Șor. Nu am știut. Acum avem relații economice, nu ne cunoaștem”, afirmă Vasile Cucu, administratorul „Autoritate Grup”, despre donația companiei pe care a contractat-o să facă lucrări de întreținere a ambulanțelor în perioada garanției.
Nu am reușit să vorbim cu Alexandr Vidrițki, directorul „Servicii Auto Prosper”, pentru a-l întreba cum a ajuns să fie donator al Partidului „Șor” și dacă această donație are vreo legătură cu obținerea contractului de mentenanță a ambulanțelor.
Vidrițki nu se afla la serviciu în ziua în care am vizitat service-ul auto al societății pe care o conduce și nici la telefon nu ne-a răspuns deși i-am transmis și prin intermediul a doi angajați de-ai săi că vrem să discutăm la subiectul donațiilor pentru partidul „Șor”.
Alte ambulanțe, alte neconformități
Tot în 2018, pe lângă ambulanțele din Federația Rusă, statul a cumpărat și 36 de autosanitare Mercedes, destinate municipiului Chișinău. În acest scop, din surse bugetare, au fost alocate peste 50 de milioane de lei.
Potrivit fostului secretar general de stat în MSMPS Boris Gîlca, cele 36 de unități de transport au fost, de fapt, dube marfare transformate în ambulanțe de către firma din Turcia care a câștigat licitația organizată, de această dată, de Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate.
„Probabil coordonarea cu Ministerul Sănătății s-a efectuat la nivelul ministrului de atunci, deoarece nici o altă persoană din minister nu a deținut informații despre procurarea ambulanțelor Mercedes. Ulterior, după ce aceste ambulanțe au fost aduse în R. Moldova, rând pe rând, personalul medical și șoferii au început a raporta anumite deficiențe tehnice: fie la sistemul de electricitate, fie la sistemul de aer condiționat, fie asupra echipamentelor medicale care se demontau și cădeau din mers. După ce aceste raportări au devenit foarte multe la număr, noi, ca minister, ne-am pus întrebarea: de ce se întâmplă acest lucru? Și cineva din personalul de mentenanță al ambulanțelor ne-a spus: ce vreți dvs. de la niște ambulanțe neconforme? Eu am întrebat ce înseamnă ambulanțe neconforme? Și mi s-a răspuns că aceste ambulanțe, de fapt, nu au parvenit ca ambulanțe din fabrică, ci au fost procurate ca Mercedesuri marfare și reutilate în ambulanțe. Acest fapt a fost confirmat prin defecțiunile care s-au întâmplat și se întâmplă încă foarte des la aceste ambulanțe. Am atenționat, prin scrisoare oficială, asupra acestor neconformități firma din Turcia”, susține Boris Gîlca.
Cele 168 de ambulanțe care nu au mai venit
Pe 12 iulie 2018, premierul de atunci, Pavel Filip, semna un acord de împrumut, în valoare de 12 milioane de euro, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Din acești bani, Guvernul anunța că vor fi cumpărate 170 de ambulanțe noi.
La scurt timp a fost organizată o licitație în urma căreia a fost desemnată câștigătoare aceeași firmă din Turcia care livrase și ambulanțele Mercedes. De această dată însă oferta câștigătoare propunea ambulanțe Ford.
În total, urmau a fi achiziționate 168 de autosanitare, dintre care 35 de ambulanțe de terapie intensivă (de tip C) și 133 pentru acordarea primului ajutor medical (de tip B).
Livrarea ambulanțelor însă nu a mai avut loc, iar soarta acestui contract este, deocamdată, neclară pentru că și această achiziție a intrat în vizorul oamenilor legii. Procurorii însă evită să ofere detalii motivând că ancheta se află abia la început.
Întrebată despre motivele stopării achiziției ambulanțelor Ford, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, ne-a comunicat, că „au fost găsite nereguli în procedura de achiziții”, dar că nu ne poate oferi detalii pentru a nu prejudicia ancheta oamenilor legii.
(Discuția cu Ala Nemerenco a avut loc pe 5 noiembrie 2019. Între timp a fost votat un alt guvern, n.r.)
Gîlca: După inspecție a devenit clar că și aceste ambulanțe erau neconforme
În perioada 27-29 iunie 2019 un grup de specialiști din R. Moldova s-au deplasat în orașul Adana din Turcia pentru inspectarea și constatarea corespunderii tehnice a ambulanțelor și dotării cu utilaj și aparataj medical a unităților sanitare Ford, care urmau a fi livrate în țara noastră.
„Am fost delegat de guvern în Turcia pentru a inspecta modelele de ambulanțe care urmau a fi livrate conform contractului: o ambulanță de tip B și una de tip C. Nu am plecat singur, am plecat cu un grup de experți-specialiști din R. Moldova. După inspecție a devenit clar că și aceste ambulanțe, la fel ca și echipamentele medicale din dotare, erau neconforme. Mai mult, echipamentele medicale erau montate aproape în condiții artizanale, de câțiva meseriași neautorizați ai companiei turcești care nu aveau competențele profesionale necesare. Ne-am dat seama de acest lucru deoarece dânșii ne întrebau pe noi: „unde doriți să vă instalăm echipamentul X sau Y? Pe peretele din stânga sau pe peretele din dreapta, mai sus sau doriți mai jos?” Conform standardelor europene pentru ambulanțe montarea echipamentelor este strict reglementată și standardizată și nu este un subiect de negociere”, constată Boris Gîlca după vizita la uzina care pregătea ambulanțele.
Astfel, susține fostul secretar general de stat, „grupul de experți din Moldova a concluzionat că ambulanțele nu sunt conforme, echipamentele sunt de foarte proastă calitate, montarea lor este efectuată neautorizat, iar costul acestora este surprinzător de înalt. Astfel, în raportul despre deplasare, remis către Prim-ministru, m-am expus asupra necesității rezilierii contractului, reconsiderarea licitației și demararea unei noi licitații internaționale, absolut transparente, pentru procurarea unor ambulanțe conforme, de cea mai bună calitate, conform standardelor europene”.
Ambulanțele pacienților vs mașinile șefilor de la CNAMUP
În timp ce procurările de ambulanțe s-au soldat cu anchete penale și întârzieri de livrare a autosanitarelor, cei care administrează CNAMUP se deplasează cu mașini de serviciu noi, produse de companii japoneze sau americane.
În luna octombrie am surprins în curtea CNAMUP mai multe automobile de teren de model Chevrolet Captiva, costul cărora începe de la 25 de mii de euro pentru o unitate. Mașinile, opt la număr, au fost cumpărate în 2016. Ulterior, CNAMUP a achiziționat și câteva mașini Suzuki Vitara, destinate tot deplasării conducerii instituției, inclusiv a șefilor stațiilor regionale.
