Vară toridă la SIS

4 din 24 de ore, pe parcursul lunii iulie, Serviciul de Grăniceri a transmis către SIS listele studenţilor care reveneau în vacanţă din România, unde îşi fac studiile. Ministerul Educaţiei, prin intermediul liceelor pe care le-au absolvit aceşti tineri, prezentau, la solicitare, numerele de telefon şi adresele de la domiciliul studenţilor înmatriculaţi la universităţi româneşti. Persoane speciale telefonau acasă şi, prezentându-se drept „colegi”, solicitau întrevederi cu studenţii. În cadrul discuţiilor, aceste persoane, făcând referire la o organizaţie neguvernamentală inexistentă, „Civilizaţia XXI”, insistau asupra fondării unei organizaţii anti-româneşti a studenţilor din R. Moldova care învaţă în România. În schimb, tinerii se alegeau cu promisiuni că, după absolvire, vor fi asiguraţi cu funcţii importante în cadrul structurilor de stat din R. Moldova.

Pe parcursul vacanţei de vară, tinerii care îşi fac studiile în România au fost solicitaţi, în mod repetat, să participe la elaborarea unui „studiu” despre situaţia studenţilor din R. Moldova care îşi fac studiile în România. Ei sunt telefonaţi la domiciliu şi, sub diverse pretexte, sunt chemaţi la întrevederi în zone publice. Persoana care îi contactează se dă drept reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale, „Civilizaţia XXI”, explicând că lucrează în parteneriat cu Ministerul de Externe şi cu Ministerul Educaţiei.

Un bărbat, în jurul vârstei de 30 de ani, smolit, de statură medie

Studenţii sunt contactaţi la telefoanele de la domiciliu, la puţin timp de la revenirea acestora în vacanţă. „Acest fapt mă determină să cred că există o cooperare eficientă între „autorii” acestui studiu şi Serviciul de Grăniceri”, spune unul dintre studenţii contactaţi telefonic la sfârşitul lunii iulie. Pe de altă parte, acesta susţine că identificarea numerelor de telefon de la domiciliu sugerează implicarea şi a altor instituţii în această activitate suspectă.

Tinerii care au contactat Ziarul de Gardă, comunicându-ne despre aceste activităţi, au solicitat păstrarea anonimatului.

„M-am întors de la Bucureşti în dimineaţa zilei de 24 iulie. Peste aproximativ trei ore, a sunat telefonul. Am auzit o voce nesigură, puţin răguşită, total necunoscută mie… Următoarele sale cuvinte au fost: „Dvs. faceţi studiile la România?”. După ce a auzit răspunsul meu afirmativ, îmi spuse că reprezintă un ONG, „Civilizaţia XXI”, şi că realizează un studiu referitor la studenţii basarabeni din România, în special în aspectele care ţin de condiţiile de studiu şi de trai ale acestora. Am stabilit o întâlnire. În după-amiaza zilei următoare, la o terasă din centrul Chişinăului, eram aşteptat de un bărbat în jurul vârstei de 30 de ani, smolit, de statură medie. La începutul discuţiei, şi-a scos un carnet şi un pix. Mi-a adresat câteva întrebări generale, despre universitatea la care îmi fac studiile, numărul de studenţi basarabeni, condiţii de cazare. Răspundeam repede, fără să stau pe gânduri. El îşi făcea însemnări. Am reţinut că interlocutorul meu se exprima într-un mod rudimentar, incoerent, astfel încât, uneori, trebuia să-mi dau seama de unul singur despre ce anume vrea să spună. Folosea un limbaj voalat şi evita exprimările directe. L-am întrebat de unde a făcut rost de numărul meu de telefon. Îl luase de la liceu, prin intermediul Ministerului Educaţiei. Următoarea mea întrebare a fost dacă acest minister a comandat studiul. Răspunsul a fost negativ, deşi din următoarele sale cuvinte reieşea altceva. Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei erau, după spusele bărbatului, parteneri şi finanţatori ai proiectului. Mi-a spus că studiul priveşte, de fapt, toţi studenţii din R. Moldova care studiază în afara republicii, iar el se ocupă de cei din ţările vecine. Mi-a vorbit despre greutăţile pe care le întâmpină studenţii noştri peste hotare. „Cu România parcă nu avem chiar aşa mari probleme”, a adăugat el. Am înţeles că încearcă să îndrepte discuţia pe făgaşul dorit de el, dar am preferat să aştept, să văd ce va urma. În scurt timp m-a întrebat dacă avem probleme cu autorităţile din România, cu cetăţenii şi cu colegii noştri români. L-am rugat să concretizeze solicitarea, la care el mi-a spus că se referă la „atitudini ostile faţă de ţara noastră”, cum ar fi emiterea unor afirmaţii precum că Moldova nu e ţară, ci o provincie a României şi că teritoriul dintre Prut şi Nistru ar trebui să intre în componenţa statului român”.

„Îmi expunea binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc”

Studentul spune că a negat faptul că în prezenţa sa cineva ar fi făcut asemenea afirmaţii, rugându-l să-i povestească mai exact la ce se referă. Atunci bărbatul i-a făcut o incursiune în istorie. „Aveam să aflu că Moldova este mai veche decât România, şi chiar decât principatul Ţării Româneşti, că termenii „român” şi „limba română” s-au născut în 1862, că moldovenii nu s-au numit niciodată români. Îmi expunea binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc. Despre anul 1918 a spus că este o chestiune controversată şi că, totuşi, Basarabia, din cauza slăbirii Rusiei, a intrat în sfera de influenţă a României, lucru care nu s-a mai întâmplat în 1991, odată cu dezintegrarea URSS, din diferite cauze. Au urmat elogii aduse preşedintelui Voronin. Totodată, interlocutorul meu se arătase deranjat de faptul că primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, în timpul unei vizite la Bucureşti, i-a înmânat lui Traian Băsescu un vas cu pământ, spunându-i că e pământ românesc din Basarabia. M-a întrebat dacă ştiu ceva despre Organizaţia moldovenilor din România. I-am zis: nu. Atunci mi-a descris în culori sumbre autorităţile de la Bucureşti care nu permit fraţilor noştri moldoveni din România să se declare minoritate naţională, desfiinţându-le organizaţia”.

El şi-a continuat mesajul potrivit căruia „dacă în 1812 Moldova rămânea întreagă, cine ştie, poate în 1859 ţara s-ar fi numit Moldova, nu România, că ştii că Moldova era mai mare decât Muntenia”.

„S-a dat indicaţie, de la cel mai înalt nivel, ca lucrurile să se mişte în direcţia asta”

În scurt timp, „privindu-mă în ochi, acesta îmi inocula că moldovenii trebuie să facă totul pentru a schimba atitudinea românilor faţă de noi, aşa încât ei să ne considere ţară independentă şi popor aparte”. Potrivit altei declaraţii, „s-a dat indicaţie, de la cel mai înalt nivel, ca lucrurile să se mişte în direcţia asta”.

De la alţi studenţi contactaţi pe aceiaşi cale aflăm că delegatul „Civilizaţiei XXI” le mai vorbeşte despre „necesitatea consolidării”. El îi întreabă dacă după absolvire vor să rămână în România sau să revină acasă. „În contextul Anului Tineretului, noi trebuie să ajutăm tinerii noştri, indiferent de locul în care învaţă”. Dacă cei abordaţi spun că nu au luat încă o decizie, el îi încurajează că „s-ar strădui să le găsească un post bun, o funcţie înaltă”, or, potrivit acestuia, deseori, cei care absolvesc o facultate în România sunt acceptaţi cu greu în structurile de stat din R. Moldova”.

„Guvernarea comunistă încearcă să înfiinţeze o organizaţie antiromânească în rândurile studenţilor basarabeni din România, folosindu-şi pentru asta „organele competente”. Aceasta ar urma să preia modelul structurii proprezidenţiale de tineret din Rusia „Naşi”, îşi spun concluziile studenţii abordaţi de aşa-zişii reprezentanţi ai „Civilizaţiei XXI”, precizând că aceste acţiuni devin mai intense în legătură cu viitoarele alegeri din 2009. „Dincolo de scopurile pe termen lung, pe care le-ar putea avea această ipotetică organizaţie, crearea ei ar oferi Puterii, în primul rând, avantaje de ordin electoral, or, la alegerile trecute, studenţii basarabeni din România au votat în exclusivitate în favoarea opoziţiei democratice de la Chişinău, iar acest lucru s-ar putea repeta şi la electorala viitoare. Comuniştii îşi dau bine seama că, în 2009, fiecare vot va conta, poziţiile politice fiindu-le slăbite considerabil după localele din 2007”, explică studenţii după ce au fost contactaţi de bărbatul de circa 30 de ani, smolit, de statură medie.

„Civilizaţia XXI”, o organizaţie fantomă

Într-un exces de sinceritate, acesta şi-a dezvăluit numele, lăsându-le şi numărul de telefon mobil, unor tineri care i-au inspirat mai multă încredere. Potrivit persoanelor abordate de reprezentantul „Civilizaţiei XXI”, ar fi vorba de un absolvent al Facultăţii Ştiinţe Politice de la USM, originar din Hânceşti, fost angajat al Cancelariei Guvernului.

Aura, o studentă care îşi face studiile în România, a încercat să-l identifice pe acest reprezentant al aşa-zisei organizaţii „Civilizaţia XXI”.

La Ministerul Justiţiei a aflat că o astfel de organizaţie neguvernamentală nu este înregistrată în R. Moldova. La Ministerul de Externe, presupus partener şi finanţator al studiului referitor la situaţia studenţilor basarabeni care îşi fac studiile în România, ofiţerul de presă, Radu Bradu, a spus că instituţia în cauză nu a stabilit niciun fel de relaţii de parteneriat cu „Civilizaţia XXI”. Şi la Ministerul Educaţiei i s-a sugerat că „Civilizaţia XXI” nu are vreo interferenţă cu acest minister, deşi studenţii abordaţi în cadrul presupusului studiu spun că persoana care a solicitat întrevederea cu ei era bine informată despre toţi tinerii care au fost admişi la studii în România, dar şi despre instituţiile de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit în R. Moldova.

Aura a mers mai departe. Având numele persoanei, ea a apelat la Facultatea de Ştiinţe Politice a USM. Surse bine informate din cadrul acestei instituţii i-au confirmat că, într-adevăr, acum câţiva ani, T. a absolvit această facultate. „Acum este angajat SIS”, a aflat Aura la USM date despre absolventul acestei instituţii.

„Cine mi-a dezvăluit identitatea?”

La numărul de telefon al lui T., care sfârşeşte 901, Aura a reuşit să comunice o singură dată cu abonatul, deoarece, de obicei, răspundea robotul. Amintim aici că, de obicei, T. îi informa pe tinerii cu care se întâlnea că, „s-ar putea ca telefonul să fie închis, atunci când mă aflu în clădirea Guvernului”.

Luni, 1 septembrie, Aura a telefonat la SIS. La Serviciul de presă, Sabina Colomeicenco a spus că nu cunoaşte nimic la subiectul abordat, solicitând timp, pentru a ne răspunde. Pentru că Colomeicenco nu a mai răspuns la telefon, Aura a contactat ofiţerul de serviciu al SIS, la numărul de telefon indicat pe pagina www.sis.md, a acestei instituţii. Acesta a confirmat că T. este la serviciu, precizând că nu are dreptul să furnizeze numărul telefonului din biroul acestuia. „Lăsaţi telefonul dvs., pot să i-l transmit, ca să vă contacteze”, a spus ofiţerul.

Spre seară, T. a căutat-o pe Aura la numărul de telefon lăsat ofiţerului de serviciu. Pentru că Aura lipsea la acel moment, T. a telefonat şi a doua zi, pe 2 septembrie. Aura a insistat că vrea să-i comunice ceva, în legătură cu „Civilizaţia XXI”, solicitând o întrevedere în oraş, la care T. a chemat-o în anticamera SIS. „Vă aşteptăm într-o oră”, a spus funcţionarul Serviciului de Securitate. Pentru că se auzea o voce care îi şoptea lui T. cum anume să o cheme pe Aura, tânăra a întrebat cine îi spune lui T. ce să vorbească. Atunci T. a spus că nu-l interesează nimic altceva decât să afle cine i-a dezvăluit identitatea sa de funcţionar SIS. Aura insista să-l întâlnească în oraş pe T., iar acesta îi oferea anticamera pentru o eventuală discuţie.

Am solicitat opinia Guvernului despre activităţile organizaţiei-fantomă „Civilizaţia XXI”. La Serviciul de presă ni s-a spus că, la nivel oficial, nu au existat discuţii despre vreun studiu realizat de această organizaţie.

În anticamera lui Victor Stepaniuc am fost redirecţionaţi la consilierul acestuia, Dragoş Vicol, care nu a fost de găsit.

La Legislativ, membrul Comisiei parlamentare pentru Securitatea Statului, Igor Klipii, a spus că, dacă şi există o astfel de activitatea, ea a fost pusă la cale în lipsa sa. „Sunt mulţi şarlatani, inclusiv în plan politic. Nu exclud că există diverse activităţi prin care se insistă ca relaţiile cu România să fie menţinute în stare proastă”. Parlamentarul este decis ca, în cazul unor sesizări din partea studenţilor contactaţi de reprezentanţi ai aşa-zisei „Civilizaţii XXI”, să adreseze interpelări instituţiilor de resort, deoarece „este anormal ca angajaţi ai instituţiilor statului să se ocupe cu aşa ceva”.

P.S. Din motive lesne de înţeles nu am dat numele complet al lui T. Dacă, eventual, directorul SIS, Artur Reşetnicov, vicepremierul Victor Stepaniuc sau şeful Comisiei parlamentare pentru Securitatea Statului, Iurie Stoicov, vor să-l identifice, îi putem ajuta.

Echipa de Gardă