„Stăpânii” miliardelor (II): Firmele cu 13 miliarde, Banca de Economii şi atacuri raider
Una dintre firmele care a obţinut credite de miliarde de la Banca Socială a fost fondată, la etapa iniţială, de către reprezentantul unui acţionar important de la Banca de Economii a Moldovei (BEM). Totodată, SRL-ul este înregistrat la o adresă unde anterior şi-a avut sediul şi firma „Sisteme Informaţionale Integrate”, cea care a preluat anul trecut un pachet de acţiuni la BEM, controlată de familia Shor, dar şi un alt SRL, „Semgroup-Systems”, acuzat anterior de implicare în atacuri raider şi deţinătorul unui pachet de 16% de acţiuni la Moldasig.
Săptămâna trecută, ZdG a scris despre cele cinci firme anonime care au beneficiat de credite în valoare de aproximativ 13 miliarde de lei de la Banca Socială, în urma unor decizii aprobate la sfârşitul lunii noiembrie 2014, cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare. După apariţia articolului, am descoperit şi alte detalii interesante.
BEM-ul şi acţionara de la Moldasig
Astfel, firma „Caritas-Group” SRL, care a obţinut credite în valoare de 1, 86 miliarde de lei, 13 milioane USD şi 28,9 milioane de euro, administrată şi fondată de Andrei Nirauţa Anatolie, o persoană dependentă de droguri, dată dispărută de familia sa, a avut la fondare, în 2012, un alt fondator şi administrator, care este şi reprezentantul unui acţionar important la BEM. Este vorba de Aleksei Kucherenko, un cetăţean rus, administratorul firmei ruseşti „Garant-Group”, ce deţine 4,62% din acţiunile BEM-ului. Conform informaţiilor de pe pagina oficială a BEM, firma reprezentată de Kucherenko este al şaselea acţionar, după importanţă, al băncii.
Interesant este faptul că, pe Ismail nr. 52, acolo unde este adresa oficială a firmei „Caritas-Group” SRL, anterior şi-a avut sediul o altă firmă care deţine acum acţiuni la BEM, „Sisteme Informaţionale Integrate” SRL, administrată de Iana Mihailovna Gaidaiciuc şi fondată de o firmă înregistrată în Federaţia Rusă, „Constanta” SRL, care de asemenea este administrată de Gaidaiciuc. Anterior, ZdG a scris că aceasta este şi directoarea câtorva firme din Federaţia Rusă. O altă firmă pe care o administrează aceasta se numeşte „Victoria Trade”, care îşi are sediul pe strada Rojdestvenka 7, Kuzneţkii Most, din Moscova, chiar în sediul Ambasadei R. Moldova la Moscova şi hotelul cu restaurant de pe lângă această instituţie diplomatică. Potrivit datelor publice, firma „Victoria Trade” de la Moscova este deţinută de către firma moldovenească „Moldoclassica”, creată de omul de afaceri Miron Şor în anii ’90. Firma „Sisteme Informaţionale Integrate” SRL deţine acum doar 8,87% din acţiunile BEM-ului, însă în vara lui 2013 deţinea practic pachetul majoritar de la BEM, 33,72%.
De precizat că pe această adresă, Ismail 52, în ultimii 20 de ani au fost înregistrate numeroase firme, peste 20 la număr, aici existând oficii care se dau în arendă. Astfel că adresa în sine nu reprezintă neapărat o dovadă că ar exista vreo legătură între firmele care au avut adresa aici. Totuşi, printre SRL-urile care încă activează la această adresă, Ismail 52, regăsim şi Întreprinderea cu Capital Străin „Semgroup-Systems”, fondată şi administrată de ucraineanul Oleksandr Illiushenko pe 30 noiembrie 2011. În 2012, presa a scris că acest SRL ar fi fost implicat în diverse scheme ce ţin de atacuri raider. În luna iulie 2012, firma a cumpărat 16% din acţiunile companiei de asigurări „Moldasig”, vândute de Bursa de Valori. În 2014, tot prin intermediul Bursei de Valori, un pachet de acţiuni asemănător a fost vândut unei firme ruseşti, însă nici până astăzi nu s-a precizat cine anume a vândut. ZdG a încercat să afle, fără succes, de la Compania „Moldasig” dacă firma „Semgroup-Systems” deţine în continuare acţiuni la Moldasig.
Dosar la CNA şi fondator de firmă
Totodată, firma „Danmira” SRL, cea care a obţinut credite de la Banca Socială în valoare de 29,6 milioane USD, 101 milioane de euro şi 720 milioane de lei, înregistrată acum pe numele Nataliei Răilean Vladimir, a fost înregistrată iniţial, în noiembrie 2012, pe numele lui Tudor Negru Vasile, din s. Cârpeşti, r. Cantemir, cetăţean al R. Moldova, studii medii speciale, fondator la ÎI „Negru Tudor”, nesupus militar, căsătorit şi domiciliat în oraşul Cantemir, str. Luceafărul nr. 21. Interesant este faptul că firma „Danmira” SRL a fost fondată pe 19 noiembrie 2012, perioadă în care fondatorul era judecat, într-un dosar instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi examinat la Judecătoria Cantemir. Sentinţa pe acest caz a fost pronunţată pe data de 13 noiembrie 2012, cu doar 6 zile înainte ca firma să fie fondată şi înregistrată la Camera Înregistrării de Stat (CÎS). Coincidenţă sau nu, Tudor Negru, în urma sentinţei, a fost eliberat de răspundere penală şi amendat cu 3 mii de lei, după ce în prealabil şi-a recunoscut vina. Negru era învinuit că ar fi primit mită în valoare de 550 de euro pentru a perfecta şi elibera certificate de studii.
Acum, în martie 2015, conform informaţiilor de la CÎS, fondator şi administrator este o oarecare Natalia Răilean Vladimir. SRL-ul se află pe str. Meşterul Manole, 12, în clădirea SA „Alimentarmaş”, acolo unde se oferă în chirie mai multe oficii. Persoana de la recepţie a confirmat faptul că, anterior, aici arenda „Danmira” SRL. Aceasta ne-a spus că SRL-ul nu mai activează acolo de vreo jumătate de an, dar că, periodic, vine o persoană care ia corespondenţa. ZdG l-a căutat pe Tudor Negru. Din satul său natal ni s-a spus însă că acesta a plecat, împreună cu familia, de mai mult timp în Olanda. Nimeni însă nu a putut să ne ofere datele sale de contact sau să precizeze cu ce se ocupă în „ţara lalelelor”.
Sergiu Istrati Ion – fotbalistul, nu e fondator de firmă
În articolul „Stăpânii” miliardelor: „Beneficiarul” unui credit de 3 miliarde, consumator de droguri şi dat dispărut de familia sa”, ZdG a scris că fondatorul firmei „Voximar-com” SRL, Sergiu Istrati Ion, are un nume similar cu cel al unui fost fotbalist al echipei de fotbal Milsami Orhei, patronată de Ilna Shor. Atunci precizam că, din cauza faptului că în R. Moldova există mai multe persoane care poartă numele de Sergiu Istrati Ion, există posibilitatea ca fondator al firmei să nu fie fotbalistul. Atunci, am discutat cu Sergiu, care a negat că ar avea vreo legătură cu acel SRL. Acesta însă a răspuns evaziv şi ciudat pe alocuri, astfel că, am decis să publicăm informaţia, precizând că există posibilitatea ca la mijloc să fie o coincidenţă de nume. După apariţia articolului, fotbalistul Sergiu Istrati Ion, împreună cu fratele său, Vadim. au venit la redacţie cu buletinul de identitate. Am verificat împreună, în baza codului numeric personal, la CÎS şi am descoperit că fostul fotbalist al echipei Milsami nu este fondatorul firmei care a obţinut credite de miliarde de la Banca Socială, el având un alt cod personal decât persoana care a fondat firma „Voximar-Com”. Pe această cale, ZdG îşi cere scuze de la familia lui Sergiu Istrati Ion-fotbalistul, precizând totodată că eroarea a fost una neintenţionată. ZdG nu a avut acces la codul personal al persoanei care a fondat firma ce a obţinut creditul de aproape 3 miliarde de lei, care reprezintă dată cu caracter personal şi care era de fapt singura posibilitate de a avea o informaţie exactă. ZdG l-a găsit pe Sergiu Istrati, adevăratul fondator al firmei, însă acesta a refuzat să discute.
Amintim că aproape 13 miliarde de lei au fost scoşi din Banca Socială în urma unor credite de miliarde, oferite mai multor companii, în temeiul unor contracte de credit, semnate pe 25 şi 26 noiembrie 2014, cu doar patru zile înainte de alegerile parlamentare. Banii au ajuns pe conturile a cinci firme necunoscute: „Danmira” SRL, care a obţinut 29,6 milioane USD, 101 milioane de euro şi 720 milioane de lei, „Davema-Com” SRL – 3,2 miliarde de lei, „Voximar-com” SRL – 164 milioane USD, „Contrade” SRL – 24,9 milioane USD şi 105 milioane de euro şi „Caritas Group” SRL – 13,6 milioane USD, 28,9 milioane de euro şi 1,86 miliarde de lei. Reprezentaţii fiscului, care au verificat activitatea firmelor ce au obţinut credite de la Banca Socială, nu au putut să ne spună dacă acestea pot fi considerate firme fantomă.
