Milioane şi kilometri: cine, cum şi cu ce preţ repară drumurile
Peste 70% dintre drumurile publice din R. Moldova au depăşit starea tehnică de exploatare, între timp autorităţile nu cunosc, până în prezent, care ar fi lungimea totală a drumurilor locale şi comunale de la noi şi nici nu pot oferi date oficiale despre starea acestora.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii a enunţat o cifră aproximativă de 30 de mii de kilometri de drumuri. În martie curent, Guvernul s-a angajat să repare 1 200 de kilometri de drum cu 1,6 miliarde de lei. Anunţul a fost făcut de la tribuna Partidului Democrat din Moldova (PDM), chiar dacă proiectul „Drumuri bune pentru Moldova” este implementat din banii statului.
Denivelări pe asfaltul din Bulboaca
Primele denivelări şi fisuri pe traseul L478, care asigură un drum mai scurt spre localitatea Bulboaca, Anenii Noi, dinspre Chişinău, au apărut înainte ca porţiunea de 5 kilometri să fie reparată în totalitate şi dată în exploatare. Neajunsurile au fost semnalate de locuitorii din Bulboaca pe reţelele de socializare. „Asfaltul este destul de gros, dar, din păcate, cum au fost gropi, aşa şi vor fi. O săptămână, două, au mers camioanele şi, iată la ce s-a ajuns. Cam cât timp o să ţină drumul acesta?”, s-a arătat nedumerit Constantin Vrabie.
La faţa locului am identificat problemele, dar şi o explicaţie a autorităţilor locale. „La ultima şedinţă cu preşedintele raionului s-a stabilit că fisurile vor fi reparate din contul Rutador SRL, deoarece nu au fost respectate cerinţele tehnice. Adică, când o să fie demarate lucrările spre satul Bulboaca, acestea vor fi înlăturate”, a declarat viceprimarul de Bulboaca, Stelian Coşcodan, precizând că, după reparaţia integrală a tronsonului, maşinile de mare tonaj, care ar fi principala cauză a deteriorării drumului, nu vor mai putea traversa porţiunea, accesul spre carierele de prundiş şi nisip din apropiere urmând a fi asigurat printr-un drum de ocolire.
Porţiunea de 5 kilometri este reabilitată cu 8 milioane de lei de Rutador SRL, care a semnat un contract de 81 de milioane pentru reparaţia a 37 de kilometri de drum în raionul Anenii Noi.
„Înţeleg, dar noi ce putem face?”
În localitatea vecină, Socoleni, aceeaşi companie repară un kilometru de drum local cu trei milioane de lei. Andrei Rusnac, responsabil tehnic pentru Anenii Noi, contractat de Administraţia de Stat a Drumurilor, afirmă că lucrările se execută conform normelor în vigoare şi că toate materialele au certificat de conformitate.
„În procesul tehnologic sunt respectate cerinţele şi normativele în vigoare”, dă asigurări Andrei Rusnac, precizând că a fost aşternut un strat de prietriş de 12 centimetri, iar ulterior, două straturi de asflalt: unul de bază, de 5 centimetri, şi unul de uzură, de 4 centimetri.
Locuitorii se arată mulţumiţi de faptul să sunt asfaltate trei străzi din sat, dar spun că prioritară era reparaţia drumului de acces în localitate, aflat în stare dezastruoasă, chiar dacă a fost reabilitat acum doi ani.
„Suntem bucuroşi că ne repară drumul. E bine, e frumos, e neted. Mai rău a fost, dar ar fi fost bine să facă drumul central, principal, pe care venim de la oraş. Nu putem să ne deplasăm cu rutierele”, afirmă Natalia Arnăutu, care susţine că niciun microbuz nu circulă până în localitate din cauza drumului deteriorat, iar locuitorii sunt nevoiţi să meargă mai bine de un kilometru până la staţia din capătul satului.
„E imposibil de mers cu o maşină mică, fiindcă vin maşinile mari, de 20-30 de tone şi fărâmă drumul”, susţine Sergiu.
Viceprimarul de Anenii Noi, în componenţa căruia intră satul Socoleni, spune că drumul de acces în localitate, aflat în stare deplorabilă, nu a fost inclus în proiectul PDM deoarece, în lipsa unui drum de ocolire spre carierele de prundiş şi nisip din zonă, atâta timp cât nu este reparat podul din apropiere, maşinile de mare tonaj trec tot pe acest tronson.
„El a fost reparat cu trei sau cu doi ani în urmă. Da, nu era de calitate bună, era „holodnîi asfalt”, cum se zice, dar, vedeţi, în doi ani – s-a distrus, dacă merg pe el zeci, sute, mii de maşini de mare tonaj care o să-l fărâme. Evident, dacă anul acesta nu finisează podul, credeţi-mă, timp de o lună, vor reapărea crăpături şi adâncituri”, explică Serghei Moroz, viceprimarul de Anenii Noi.
În satul Creţoaia, acelaşi raion, acolo unde cu 3,68 de milioane de lei Rutador SRL urmează să construiască de la zero un kilometru de drum, am găsit angajaţi ai altei companii, abonată la contracte cu statul – „Nouconst” SRL. Aceştia au refuzat să discute, invocând că ar avea interdicţia administraţiei, dar au precizat că, în trei săptămâni, drumul va fi dat în exploatare.
Responsabilul tehnic pentru Anenii Noi spune că semnarea contractelor de subantrepriză reprezintă o procedură legală, respectiv, nu ar fi vreo problemă în acest sens.
„Se acceptă orice firmă care are gen de activitate şi licenţă de a se ocupa de construcţia drumurilor. Legislaţia permite. Nu se discută”, a declarat Andrei Rusnac, responsab tehnic la Administraţia de Stat a Drumurilor.
Un alt km de drum a fost reparat şi în localitatea vecină – Geamăna. Între cele 2 localităţi, însă, este un drum de prundiş de 3 km. Porţiunea de drum din Geamăna a fost finalizată la 17 iulie, acostamentul, însă, încă nu a fost consolidat şi până azi.
Nici în Gangura, Ialoveni, acolo unde un drum de ocolire a fost dat în exploatare încă în iunie, curent, acostamentul nu a fost consolidat. Responsabilul tehnic pentru raionul Ialoveni recunoaşte că în lipsa acestuia drumul va rezista mai puţin, dar afirmă că, în proiectul Guvernului, nu sunt prevăzute astfel de lucrări.
„Înţeleg, dar noi ce putem face? Trebuia prevăzut în caietul de sarcini”, afirmă Gheorghe Luca, responsabil tehnic pentru raionul Ialoveni.
Iar în Zâmbreni, Ialoveni, pentru drumurile în pantă, reabilitate recent, nu au fost construite canale de scurgere, în schimb a fost instalat un panou pe care scrie că strada Mihai Eminescu a fost reparată în cadrul proiectului „Drumuri bune pentru Moldova”.
„Nicăieri în proiect nu-s incluse canalele de scurgere. Acolo e un strat de pietriş, unde este pietriş, şi două straturi de asfalt: unul măşcat şi unul mărunt. Aşa e în caietul de sarcini, altceva nu-i nimic, cu canalele de scurgere, cu acostamentele nu este prevăzut nimic în caietul de sarcini. Atunci când s-a făcut, s-a făcut în grabă. Sunt incluse doar aceste lucrări”, susţine Gheorghe Luca.
Chiar dacă reparaţia drumurilor se face din banii statului, proiectul a fost anunţat la tribuna de partid şi nu la Guvern, iar deputaţii democraţi participă la evenimentele de inaugurare a porţiunilor reabilitate. Este şi cazul satului Zâmbreni, unde a fost prezent democratul Ion Balan, care-şi explica prezenţa prin faptul că a fost invitat în calitate de responsabil de raionul Ialoveni în cadrul PDM.
„Nu, implicat în reparaţii nu am fost, doar atât că ştiu ce s-a construit acolo, am fost responsabil, sunt şi în prezent de raionul Ialoveni”, şi-a explicat prezenţa democratul Ion Balan.
„Drumuri bune”, cu proteste
„Drumurile bune” au fost întâmpinate cu proteste în comuna Ciutureşti, Floreşti. Deşi localnicilor li s-a promis că reparată va fi porţiunea de drum din prundiş care asigură accesul în localitate dinspre Chişinău, angajaţii Dromas-Cons SRL, compania care a câştigat licitaţia în raionul Floreşti, a început asfaltarea unui segment din localitate care a fost reparat în 2014 şi care se află într-o stare mult mai bună.
„Toată primăvara şi vara acestui an s-a tot discutat că anume acest drum va fi renovat şi asfaltat. Reprezentanţii companiei de construcţie a drumurilor ne arată că lucrurile stau altfel şi Administraţia de Stat a Drumurilor a decis că porţiunea mai defectuasă a drumului este de la intrarea dinspre Caşunca”, a declarat Andrei Borzac, viceprimarul satului Ciutuleşti.
Igor Burcă, primar de Ciutuleşti, ales pe listele PLDM, dar care asemeni altor sute de edili a aderat la PDM, invocă că s-ar fi produs o eroare, dar dă asigurări că lucrările vor fi suspendate.
„Se vede că s-a comis o greşeală, nu cunosc cine, sau Administraţia de Stat a Drumurilor, sau altcineva. Noi am solicitat o porţiune, dar aici, pur şi simplu, s-a pornit altă porţiune. Lucrările au fost stopate deja ca să se revină la porţiunea solicitată”, a declarat primarul de Ciutuleşti.
După trei zile de proteste ale localnicilor, în Ciutuleşti s-a deplasat ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici. Acesta a invocat că s-ar fi produs o eroare, pentru că, în derulare, sunt sute de proiecte, dar a promis locuitorilor că va identifica resurse financiare pentru reabilitarea porţiunii de drum aflate în stare deplorabilă şi pe care aceştia au cerut să fie reparată în cadrul proiectului „Drumuri bune pentru Moldova”.
Preţul şi beneficiarii proiectului
Pentru reparaţia celor 1 200 de kilometri de drum au fost semnate contracte, pe fiecare raion, cu 34 de companii de construcţii, în valoare totală de peste 1,58 miliarde de lei. Cei mai mulţi kilometri de drum, 125 la număr, vor fi reparaţi în raionul Floreşti de Dromas-Cons SRL cu 67,44 milioane de lei. Totodată, cel mai mare contract în cadrul proiectului a fost semnat de Nouconst SRL, care va repara cu 88 de milioane de lei 95 de kilometri de drum în raionul Ungheni. De fapt, Nouconst SRL a obţinut şi cei mai mulţi bani din proiectul democraţilor – 185,2 milioane de lei – după ce a câştigat licitaţii în patru raioane: Edineţ, Glodeni, Căuşeni şi Cahul. Fondatorul şi administratorul Nouconst SRL, Marin Sârbu, a fost recunoscut vinovat de participare la acţiuni de trafic de influenţă în dosarul de corupţie în care a fost condamnat şi fostul ministru al Drumurilor, Iurie Chirinciuc. Administratorul Nouconst SRL nu a fost pedepsit decât cu amendă de 45 de mii de lei pentru că, în calitate de complice al ex-ministrului Chirinciuc, a exercitat presiuni asupra unei companii bulgare pentru ca ultima să cedeze jumătate din contractul câştigat cu statul. În iunie curent, firma şi-a schimbat administratorul, Marin Sârbu fiind înlocuit cu Vadim Scorobogatco.
Următoarele contracte importante din cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova” au fost semnate de Dromas Cons SRL, Irinda Prim SRL şi Genesis International SRL. Toate se regăsesc printre firmele abonate în ultimii opt ani la contracte cu statul.
În mai, curent, contracte de zeci de mii şi chiar de peste o sută de mii de lei pentru reparaţia drumurilor au fost semnate şi de 12 entităţi locale de întreţinere a drumurilor în care statul deţine acţiuni. Ulterior, la sfârşit de iulie, Guvernul a decis să vândă cota-parte în 10 societăţi pe acţiuni specializate în construcţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor: Drumuri-Cahul, Drumuri-Râşcani, Drumuri-Soroca, Drumuri-Ialoveni, Drumuri-Cimişlia, Drumuri Orhei, Drumuri Criuleni, Drumuri-Căuşeni, Drumuri-Bălţi, Drumuri-Edineţ, Drumuri-Străşeni.
Până în prezent, au fost realizate 40% din totalul lucrărilor preconizate în cadrul proiectului. Singurul raion în care au fost finalizate lucrările de reabilitare a drumurilor este Dubăsari, acolo unde licitaţia a fost câştigată de SA „Drumuri-Criuleni”.
Expert: urma să se facă o inventariere a drumurilor locale
Oleg Tofilat, expert internaţional în politici publice şi ex-secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, susţine că, până a lansa proiectul, Guvernul urma să realizeze inventarierea infrastructurii de drumuri locale din R. Moldova, pentru a prezenta o informaţie generală despre lungimea totală a acestora şi starea în care se află şi doar după această analiză să demareze o procedură transparentă de consultare privind selectarea porţiunilor care urmau să fie reparate. Acest lucru însă nu s-a făcut, afirmă Tofilat, pe motiv că, de la independenţă până în prezent, autorităţile nu au efectuat nicio inventariere a drumurilor locale. Expertul susţine că, ulterior, autorii proiectului urmau să prezinte date despre resursele financiare necesare pentru ca drumurile respective să ajungă într-o stare adecvată, fiind, ulterior, întreţinute anual.
„Deci, după ce s-ar fi făcut această diagnostică, era normal să avem patru componente ale programului. Primul: cum reabilităm drumurile? Deci, avem acea inventariere din care rezultă că dacă alocăm câte un miliard şi jumătate, avem nevoie, de exemplu, de zece ani ca să le restabilim şi, iată, cum le prioritizăm şi în cât timp ele vor fi finalizate. A doua componentă trebuie să răspundă la întrebarea cum asigurăm exploatarea raţională a acestora: nivelul de greutate şi siguranţa rutieră. A treia componentă se referă la întreţinerea drumurilor. Nu este destul să-l reabilitezi: este importat să-l întreţii, să-l cureţi de zăpadă, să cureţi şanţurile, să ai grijă de marcaj. Al patrulea moment se referă la existenţa unui cadru de reparaţie perioadă a drumurilor”, explică Oleg Tofilat, care mai spune că, în proiectul respectiv, lipseşte o asftel de abordare.
Totodată, acesta spune că există nedumeriri în situaţia în care Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022 presupune că Fondul Rutier urmează să aibă un buget anual de două miliarde de lei, iar Guvernul îl privează de un miliard, direcţionat la întreţinerea şi reparaţia drumurilor naţionale. Expertul susţine că nu are o explicaţie privind demararea proiectului în situaţia în care toate cele 16 proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale sunt în întârziere din cauza incapacităţii operaţionale: utilaj, muncitori şi materie primă.
„Ultimul exemplu este drumul de ocolire de la Ungheni, care trebuia finanţat integral dintr-un grant european, însă, din cauza că noi, împreună cu contractorul ceh, am tergiversat, a trebuit ca 40 de milioane de lei să le achităm din buget, deşi, iniţial, ele urmau a fi achitate de Comisia Europeană. În acelaşi timp, şi proiectul Băncii Mondiale privind drumurile locale presupune un volum mare de muncă. De ce s-a decis să mergem cu drumuri intravilane peste aceste două programe naţionale şi locale, e greu de înţeles”, punctează expertul în politici publice.
