Dosarul 7 aprilie: Martorii Voronin şi Saachian

La aproape 3 ani de la evenimentele din aprilie 2009, niciun oficial nu a răspuns pentru moartea lui Valeriu Boboc, maltratarea, torturarea şi umilirea a sute de tineri, dar şi devastarea sediilor celor mai importante instituţii ale statului, care au provocat pagube de sute de milioane de lei. ZdG îţi prezintă statutul procesual al persoanelor care la 7 aprilie 2009 conduceau R. Moldova, începând cu Vladimir Voronin, care deţinea funcţia de preşedinte al R. Moldova, şi terminând cu Ruslan Saachian, care era şeful poliţiei criminale a Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău (CGPC).

Procuratura Generală (PG) a răspuns solicitării ZdG prin care ceream informaţii despre statutul procesual al persoanelor care în aprilie 2009 ocupau cele mai înalte funcţii în stat şi care puteau, într-un fel sau altul, infuenţa mersul lucrurilor în acele zile. Doar 4 persoane cu funcţii importante de conducere la 7 aprilie 2009 sunt acum judecate: Gheorghe Papuc, fostul ministru de Interne, Vladimir Botnari, fostul Comisar General al oraşului, adjunctul său, Iacob Gumeniţă, şi Petru Corduneanu, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică a Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Martorii “cu greutate” din dosarul 7 aprilie

Dosarele 7 aprilie au cel puţin 7 martori “cu greutate”, care ocupau în acea perioadă cele mai importante funcţii în stat. Niciunul dintre ei nu a fost pus sub acuzare, deşi pe parcursul celor aproape 3 ani  s-a tot vorbit despre ordinele ilegale date de către aceştia.

Vladimir Voronin, preşedintele R. Moldova la 7 aprilie 2009, cel care recunoştea ulterior că a permis cu bună ştiinţă vandalizarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, a fost audiat doar de două ori în calitate de martor în dosarele 7 aprilie, pe o cauză penală. De asemenea, Voronin a fost audiat în calitate de martor în cadrul examinării în fond a cauzei penale de acuzare a lui Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari. Şi atât! Asta deşi în septembrie 2010 se spunea că acesta ar fi fost urmărit penal pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc.

Zinaida Greceanâi, care la 7 aprilie 2009 conducea Guvernul R. Moldova şi care a rămas în istorie cu declaraţia prin care implora, cu sens ameninţător, “mamele ţării”  să-şi ţină copiii acasă, că de altfel se va trage în ei cu adevărat, că va fi pus în uz armamentul din dotare, a fost audiată o singură dată de către procurori, şi atunci în calitate de martor.

Nici Marian Lupu, care pe atunci era preşedintele Parlamentului, nu a fost de prea multe ori să discute cu procurorii. Lupu a fost acuzat deschis de către membrii Asociaţiei Parlamentul ‘90 de dispariţia prin ardere, la 7 aprilie 2009, a Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova. Acesta a fost audiat, la fel ca şi Vladimir Voronin, de doar două ori în calitate de martor în cadrul urmăririi penale pe o cauză penală.

Martorii Gurbulea, Reşetnicov şi Saachian

Valeriu Gurbulea, Procurorul General al R. Moldova în timpul evenimentelor din aprilie 2009, cel despre care însuşi Gheorghe Papuc menţiona în faţa instanţei că fusese sesizat despre moartea lui Valeriu Boboc, a fost şi el audiat o singură dată de către foştii subalterni procurori, şi atunci în calitate de martor. Amintim că, iniţial, oficialii de atunci au anunţat că moartea lui Boboc a survenit în urma intoxicării cu un gaz necunoscut.

Şi statutul procesual al lui Artur Reşetnicov, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) la 7 aprilie 2009, este doar de martor. Deşi a fost acuzat de mai multe ori că, imediat după 7 aprilie, SIS-ul condus de el a distrus mai multe probe importante de la 7 aprilie şi a provocat vandalizările clădirilor instituţiilor statului, actualului vicepreşedinte al Parlamentului nu i-a fost adusă nicio acuzaţie oficială, el fiind citat la PG doar de două ori în calitate de martor într-o cauză penală.

PG ne-a anunţat că şi Ruslan Saachian, care la 7 aprilie 2009 era şeful Poliţiei Criminale a CGP, a fost audiat de mai multe ori în calitate de martor în cadrul urmăririi penale pe diferite cauze penale. Amintim că Saachian apare în mai multe poze realizate de ZdG în timp ce reţinea oameni în plină stradă, fără a le explica motivele. Saachian a mai fost acuzat, din câte se observă, tot neoficial, de mai multe acţiuni ilegale la 7 aprilie 2009, dar, la aproape trei ani de atunci, acesta are cazierul curat, fiind oficial doar martor în dosarele 7 aprilie.

Martor este şi Ghenadie Cosovan, viceministru de Interne la 7 aprilie 2009, care a fost audiat de două ori  de procurori.

Corneliu Bratunov, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale din cadrul PG, susţine că statutul procesual pe dosarele 7 aprilie al persoanelor enumerate mai sus s-ar putea schimba, dacă pe parcurs vor apărea probe care să demonstreze vinovăţia lor în evenimentele din aprilie 2009. “Pe numele lui Vladimir Voronin a fost pornită o cauză penală, dar Parlamentul nu a acceptat să-i fie retrasă imunitatea”, a precizat Bratunov.

Va fi încetată urmărirea penală în cazul Zubic şi Cojocaru?

Soarta altor două persoane care la 7 aprilie 2009 ocupau funcţii importante rămâne incertă la aproape 3 ani de atunci. PG ne-a anunţat că Valentin Zubic, un alt viceministru de Interne la 7 aprilie şi totodată şeful statului-major, care coordona toate acţiunile forţelor de ordine, a fost audiat până acum de două ori în calitate de martor în cadrul urmăririi penale. În martie anul trecut, procurorii l-au învinuit oficial pe acesta de comiterea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc şi cu alte urmări grave, o învinuire asemănătoare cu cele aduse lui Papuc şi Botnari. Din martie 2011, urmărirea penală în acest caz continuă. Anterior, procurorii anunţau că soarta lui Zubic depinde de sentinţa instanţei în cazul Papuc şi Botnari. Acum, că sentinţa a fost pronunţată, procurorii spun că aceasta influenţează mersul lucrurilor ”prin faptul că instanţa deja s-a expus pe acţiuni analogice”.

Pe o linie moartă pare şi dosarul penal intentat pe numele lui Grigore Cojocaru, care la 7 aprilie 2009 era comandantul Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială “Fulger”. PG ne-a anunţat că acesta a fost audiat în calitate de martor, inclusiv repetat, de mai multe ori pe diferite cauze penale, iar pe 19 aprilie 2010 a fost pus sub învinuire în baza art. 328, Cod Penal, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, soldate cu urmări grave. PG ne-a anunţat că, şi în acest caz, urmărirea penală continuă.

Procurorul Corneliu Bratunov a precizat că PG urmează să decidă cum va acţiona mai departe în aceste două cauze penale, ţinând cont de sentinţa din cazul Botnari şi Papuc, care au fost declaraţi nevinovaţi, fiind acuzaţi practic în baza aceloraşi articole. Bratunov a refuzat să spună dacă este posibil ca urmărirea penală în cazurile Zubic şi Cojocaru să fie încetată, dar nu a negat această posibilitate. “Deocamdată nu pot să vă spun nimic legat de aceste cazuri. Se investighează”, a menţionat acesta.

Patru — judecaţi, doi — nevinovaţi

În dosarele 7 aprilie, doar patru oficiali de rang înalt s-au ales cu statutul de inculpaţi, apărând în faţa judecătorilor.
Gheorghe Papuc, ministrul de Interne al R. Moldova, a fost audiat de două ori în calitate de martor. După cum a scris deja ZdG, Papuc, prin sentinţa Judecătoriei Centru, a fost achitat, din motivul că faptele nu întrunesc elementele infracţiunii incriminate. În aceeaşi situaţie este şi Vladimir Botnari, comisarul general al CGP Chişinău la 7 aprilie. Acesta a fost audiat o singură dată în calitate de martor în cadrul urmăririi penale într-o cauză penală, iar la finele anului trecut, prin sentinţa Judecătoriei Centru, inculpatul Vladimir Botnari a fost achitat pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracţiunii incriminate.

Corneliu Bratunov a reafirmat că “procurorii vor ataca cu siguranţă la Curtea de Apel Chişinău (CAC) sentinţa de achitare în cazul Papuc şi Botnari”.

În dosarul lui Iacob Gumeniţă, comisarul adjunct al CGP Chişinău la 7 aprilie, o sentinţă pare departe. Audiat în calitate de martor în cadrul urmăririi penale pe două cauze penale, Gumeniţă este de asemenea acuzat de “exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”. Cauza penală de acuzare se află la etapa cercetării judecătoreşti în prima instanţă la Judecătoria Buiucani.

Teo Cârnaţ, avocatul lui Damian Hâncu, cel care apare în dosarul lui Gumeniţă în calitate de victimă, ne-a spus că, recent, examinarea dosarului a fost amânată pentru a 17-a oară, dar a precizat că lucrurile au început să se mişte. “O sentinţă am putea avea cel devreme la finele lui 2012”, ne-a spus Cârnaţ.

Petru Corduneanu, care la 7 aprilie 2009 era şeful Ordinii Publice, e şi el pe banca acuzaţilor, incriminându-i-se “exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, însoţite de aplicarea violenţei şi torturii”. Dosarul este examinat la Judecătoria Buiucani. PG ne-a informat că Petru Corduneanu a mai fost audiat în calitate de martor pe o cauză penală.

Ex-deputata Valentina Cuşnir, care apare în dosarul lui Corduneanu în calitate de victimă, ne-a spus că s-a decis amânarea examinării acestui dosar până în luna mai, în legătură cu faptul că Petru Corduneanu ar urma să suporte o intervenţie chirurgicală, care necesită cel puţin două luni de tratament.