Cum au motivat judecătorii de la CSJ nevinovăţia lui Papuc şi Botnari în dosarele evenimentelor din 7 aprilie

Generalii Papuc şi Botnari nu au încălcat legea în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Aceştia au acţionat corect, iar faptul că nu au intervenit pentru a stopa devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei a fost o mişcare bună, pentru că astfel au fost salvate vieţile mai multor copii care au participat la proteste. „Daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale”, se spune în decizia CSJ. Cât despre maltratările din comisariate, judecătorii au ajuns la concluzia că responsabilitatea ţine de fiecare poliţist în parte, şi nu de cei care conduceau pe atunci cele mai importante instituţii de asigurare a ordinii publice. Aceste constatări se regăsesc în decizia motivată a celor cinci judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, care i-au absolvit de orice vină pe Papuc şi Botnari în dosarele 7 aprilie.

Joi, 16 iulie 2015, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), compus din judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru, au pronunţat integral şi motivat decizia prin care generalii Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, fostul ministru de Interne şi, respectiv, fostul comisar al Capitalei în timpul evenimentelor sângeroase din aprilie 2009, au fost achitaţi pentru abuz de putere şi neglijenţă în serviciu. Decizia instanţei supreme este irevocabilă.

De ce este nevinovat Botnari

În cazul Botnari, judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la concluzia că „opinia din conţinutul rechizitoriului şi care a fost preluată de către instanţa de apel, precum că inculpatul se face vinovat prin neglijenţă de tratamente inumane, degradante şi aplicarea torturii de către subalternii săi în incinta Comisariatului General de Poliţie al mun. Chişinău nu este motivată… În speţă nu se întrevede că inculpatul era la faţa locului sau i s-a raportat despre aşa comportament al oamenilor legii, care sunt instruiţi, testaţi periodic, şi inculpatul nu a reacţionat adecvat, în sensul curmării faptelor. În aşa circumstanţe, pentru aplicarea tratamentelor inumane, degradante şi a torturii sunt pasibile răspunderii penale autorul, organizatorul, instigatorul sau complicele, care întrunesc semnele subiectului infracţiunii”, se menţionează în decizia CSJ.

Totodată, judecătorii susţin că procurorii au comis erori atunci când i-au înaintat lui Botnari învinuirea. „Acuzarea incorect i-a incriminat lui Botnari în calitate de calificativ „alte urmări grave” – „cauzarea diverselor leziuni corporale”, deoarece această formulare este neconcretă prin faptul că ea nu conţine gradul vătămărilor corporale, atribuite la categoria „grave”, în conformitate cu Regulamentul Ministerului Sănătăţii din 27 iunie 2003”.

Judecătorii au făcut referire la o hotărâre din 1993

„Inculpaţii au fost recunoscuţi vinovaţi pentru faptul că şi-au îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu… Colegiul penal consideră că la argumentarea acestei modalităţi normative, de comitere a neglijenţei în serviciu, urma a fi indicat în mod expres care obligaţii de serviciu au fost îndeplinite necorespunzător de către inculpaţi şi care acţiuni urmau a fi îndeplinite pentru a fi corespunzătoare obligaţiilor de serviciu ale acestora în situaţia creată. În acest sens, instanţa de apel, preluând constatările din actul de învinuire, s-a limitat doar la invocarea neîndeplinirii unor norme cu caracter general, care cuprind reglementarea activităţii inculpaţilor”, scriu judecătorii de la CSJ, invocând ideea că situaţia a scăpat de sub control pentru că erau prea puţini poliţişti gata să acţioneze în raport cu numărul de protestatari, şi nu pentru că Papuc sau Botnari ar fi acţionat ilegal. Judecătorii consideră că, din cauza numărului insuficient de poliţişti, acţiunile de dezordini în masă urmau a fi curmate doar prin aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale.

În acest context, Instanţa supremă a făcut referire la Hotărârea Parlamentului R. Moldova din 15 februarie 1993 prin care au fost aprobate mijloacele speciale care pot fi aplicate de colaboratorii organelor de interne şi de militarii trupelor de carabinieri şi regulile de aplicare a lor. Prin această hotărâre s-a interzis aplicarea mijloacelor auxiliare de asigurare a operaţiilor speciale şi de apărare activă contra copiilor, persoanelor de vârstă înaintată şi femeilor. Astfel, cei cinci magistraţi afirmă că „o mare parte din protestatari o constituiau elevii, adică persoanele minore”, iar din acest motiv, poliţiştii trebuiau să fie atenţi atunci când intervin.

Papuc şi Botnari – „salvatorii” copiilor

„Având în vedere coraportul dintre numărul de poliţişti şi protestatari, este lesne de înţeles că stoparea dezordinilor în masă ar fi fost posibilă doar cu aplicarea pe scară largă a mijloacelor speciale. Însă reieşind din faptul că o mare parte dintre aceştia erau copii, care asistau şi nu atacau, Colegiul penal constată că neaplicarea mijloacelor speciale a fost conformă reglementărilor naţionale şi internaţionale menţionate supra şi a avut drept consecinţă evitarea unor jertfe omeneşti, în special în rândul copiilor, fapt care a fost ignorat de către instanţa de apel, inclusiv la aprecierea daunelor cauzate de dezordinile în masă. Or, daunele materiale constituie un prejudiciu reparabil, pe când jertfele omeneşti, în special în rândul copiilor, ar fi constituit un prejudiciu iremediabil din punct de vedere al valorilor morale şi sociale în general, cât şi din punct de vedere al familiei, ca valoare primordială, în special”, susţin magistraţii CSJ. Aceştia au menţionat că judecătorii de la CA Chişinău care i-au condamnat pe Papuc şi Botnari nu şi-au motivat corespunzător decizia. De precizat totodată că, deşi în învinuirea adusă de procurori lui Papuc se număra şi decesul lui Valeriu Boboc, judecătorii de la CSJ nu s-au referit aproape deloc la acest aspect.

La CA Chişinău, Gheorghe Papuc primea trei ani de închisoare pentru faptul că, fiind ministru de Interne, în scopul promovării în carieră, a favorizat PCRM. Judecătorii de la CSJ s-au pus de acord cu faptul că Papuc, în acest caz, într-adevăr a încălcat legea. Magistraţilor nu le-a plăcut însă faptul că fostul ministru a fost condamnat la închisoare şi nu amendat. „Instanţa de Apel, contrar cerinţelor enunţate, nu a argumentat în decizia sa motivul neaplicării unei pedepse mai blânde prevăzute de lege şi nu a argumentat din care motive aplicarea amenzii penale nu va asigura atingerea scopului pedepsei în raport cu soluţia privind aplicarea pedepsei cu închisoarea”, au scris judecătorii.

Cum s-au succedat deciziile judecătorilor în dosarul generalilor

Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari au fost judecaţi în perioada 2010—2015 pentru neglijenţă în serviciu la 7 aprilie. Fostul ministru a fost cercetat şi pentru abuz de putere, după ce a favorizat Partidul Comuniştilor, dându-i în folosinţă încăperi şi automobile pe care le plătea din contul instituţiei pe care o conducea. Prima instanţă, Judecătoria Centru, în decembrie 2011, i-a achitat pe cei doi. Peste trei ani, în ianuarie 2015, CA Chişinău îi condamna însă. Pentru 7 aprilie, pe Papuc, la doi ani de puşcărie, iar pentru favorizarea PCRM, la alţi trei ani. În total, la patru ani cu executare. Imediat, Papuc pleca din sala de judecată şi, deşi era anunţat în căutare, nu a fost găsit niciodată. Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani.

A urmat recursul la CSJ. Procurorii au atacat doar decizia în privinţa lui Botnari, solicitând pentru acesta puşcărie reală, fără suspendare. Iar la doar trei luni de la înregistrarea dosarului la CSJ şi la cinci luni de la decizia de condamnare de la CA, a venit decizia CSJ. Iar judecătorii instanţei supreme i-au achitat pe cei doi generali pentru 7 aprilie, după ce au casat decizia CA Chişinău. Singurul care a avut de suferit a fost Gheorghe Papuc, care a rămas condamnat penal pentru că a favorizat PCRM-ul. Acesta s-a ales cu o amendă penală de 20 mii de lei şi imposibilitatea de a ocupa funcţii în Ministerul Afacerilor Interne pentru cinci ani.

Ce va face mai departe Procuratura Generală?

După achitarea celor doi, printr-un comunicat de presă, Procuratura Generală (PG) preciza că „va examina posibilitatea intervenirii în această cauză pe cale extraordinară”. Constantin Miron, procurorul care a participat pe dosar la CA Chişinău şi a depus recursul la CSJ, susţine că instituţia va lua o decizie după ce va fi analizată decizia şi va fi consultată conducerea. Conform legii, pentru anularea deciziei CSJ ar fi nevoie de un recurs în anulare, care poate veni în acest caz doar din partea procurorului general sau a adjuncţilor săi. Această cale extraordinară de atac poate fi folosită însă doar „în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată”. „În principiu, legea permite un astfel de procedeu, dar eu nu ştiu cât de argumentat ar fi. Motivarea CSJ mi se pare una rezonabilă. Fiindcă oamenii care ar trebui să fie responsabili de ce s-a întâmplat atunci ar trebui să fie mulţişori la număr, fiindcă a fost o tragedie. Şi dacă începem a pedepsi, atunci ar trebui s-o facem cu organizatorii, care pentru o cauză falsă, falsificarea alegerilor, au adus în Piaţă copii să protesteze”, a menţionat Pavel Midrigan, avocatul lui Papuc de la CSJ.

Reprezentanţii PG susţin că nu au luat deocamdată o decizie în privinţa recursului în anulare, pentru că momentan nu deţin dosarul, pe care urmează să-l solicite de la Judecătoria Centru, acolo unde a ajuns după decizia CSJ. Interesant este faptul că, anterior, oamenii legii afirmau că de decizia finală în dosarul Papuc şi Botnari depindea soarta unui alt personaj al evenimentelor din 7 aprilie, Valentin Zubic, pe atunci viceministru de Interne şi şeful statului-major. Între timp însă, printr-o hotărâre de judecată, Zubic a fost scos de sub urmărire penală, iar Corneliu Bratunov, şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, susţine că acesta nu mai prezintă interes pentru anchetă, iar decizia CSJ nu influenţează cu nimic soarta lui Zubic. De precizat că, recent, Zubic a devenit administratorul firmei „Finpar Invest”, care aparţine, printr-un off-shore, controversatului Vladimir Plahotniuc, înlocuindu-l pe Ghenadie Sajin, promovat în funcţia de şef al Inspecţiei de Stat în Construcţii. Astfel, în justiţie practic nu mai există dosare pe numele unor şefi de instituţii din timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009.