Consilier prezidenţial, implicat într-o afacere dubioasă
Mihail Şleahtiţchi, consilier pentru cultură, învăţământ şi ştiinţă al preşedintelui R. Moldova, a fondat în anul 2010 o instituţie privată “Universitatea Deschisă – Europedia”, care a oferit mai multe servicii contra plată prin intermediul Ministerului Educaţiei, încă pe timpul când Şleahtiţchi deţinea funcţia de ministrul al Educaţiei. Printre fondatorii de la “Europedia” se numără şi un decan de la USM, Vladimir Guţu, decorat anul trecut cu distincţia de stat “Gloria muncii”. Decorarea s-a produs la scurt timp după ce Şleahtiţchi a devenit consilierul lui Nicolae Timofti.
Potrivit bazei de date a Registrului de Stat al Organizaţiilor necomerciale din cadrul Ministerului Justiţiei, în anul 2010, Mihail Şleahtiţchi, în calitate de deputat la acea vreme, Vladimir Guţu, decan al Facultăţii de Psihologie din cadrul USM, Alexandru Solcan, profesor şi analist politic, şi Liliana Posţan, formator sindical la Institutul Muncii, au fondat instituţia privată “Universitatea Deschisă – Europedia”. Scopul anunţat al instituţiei este “promovarea valorilor democratice şi general-umane prin educaţie şi cercetare”. Printre domeniile de activitate se numără şi “Susţinerea reformei administrative şi democratice”.
Şi-a autorizat „afacerea” la care era fondator
În ianuarie 2011, Mihail Şleahtiţchi a fost numit în funcţia de ministrul al Educaţiei, iar la 27 iunie 2011, prin Ordinul nr. 573, Mihail Şleahtiţchi autoriza “Universitatea Deschisă – Europedia”, la care chiar dânsul este şi fondator. Această instituţie era abilitată cu dreptul de a desfăşura activităţi de avizare a planurilor şi programelor de formare profesională continuă pentru adulţi.
„Prestatorii de servicii în domeniul învăţământului pentru adulţi vor prezenta Ministerului Educaţiei, spre aprobare, planurile şi programele de învăţământ, însoţite de avizul eliberat de “Universitatea Deschisă – Europedia”… Avizarea se va efectua contra plată”, se arată în Ordinul semnat de ex-ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi.
Potrivit unor angajaţi ai Ministerului Educaţiei, prin acest Ordin, Şleahtiţchi a monopolizat activitatea de expertiză şi avizare a planurilor şi programelor de învăţământ. “Prin acest Ordin doar “Europedia” avea dreptul să realizeze expertize şi avize ale planurilor şi programelor de formare profesională la toate instituţiile de învăţământ, inclusiv la cele superioare”, ne-a spus Carolina Timco, şefa Secţiei studii post-universitare şi învăţare pe tot parcursul vieţii de la Ministerul Educaţiei.
Şleahtiţchi monopolizează piaţa avizelor în învăţământ
ZdG a intrat în posesia unor documente pe care “Europedia” le-a transmis Ministerului Educaţiei, prin care instituţia privată indică o listă cu taxe pentru fiecare serviciu în parte pe care urma să-l presteze. Pentru avizarea unui plan de învăţământ taxa este de 600 de lei. Avizarea unui manual – 1100 lei, test de evaluare – 400 de lei, Curriculumul unei discipline – 900 de lei, dar şi alte taxe. Documentele trimise către Ministerul Educaţiei au fost semnate de Vladimir Guţu, în calitate de rector la “Universitatea Deschisă – Europedia”, şi Mihail Şleahtiţchi, în calitate de ministru al Educaţiei. Interesant este că pe unul dintre Avizele eliberate pentru Planul de învăţământ şi curriculumul pentru formarea profesională în cadrul cursurilor de scurtă durată, semnat de Vladimir Guţu, a fost aplicată apostila Facultăţii de Psihologie a USM.
Vladimir Guţu, decanul Facultăţii de Psihologie a USM, preşedinte al Consiliului Naţional pentru Curriculum şi rector la “Universitatea Deschisă – Europedia”, ne-a spus că, anual, la “Europedia” ajung aproximativ 150 mii de lei, din serviciile pe care instituţia privată le prestează. “Activităţile le facem contra plată. De exemplu, suma pentru un curriculum este de 700 de lei. Instituţia putea să ia şi mai mult, pentru că aceste taxe nu sunt reglementate nicăieri. Contează calitatea avizelor. Taxele au fost coodonate cu Ministerul Educaţiei, pe când Şleahtiţchi era ministru. Dar, când făceam avizele, el nu avea timp să le citească la “Europedia”, fiind ministru şi având griji mai mari”, susţine Guţu.
Ministerul a închis robinetul “Europediei”
La începutul anului 2013, Ministerul Educaţiei a identificat schema lui Şleahtiţchi şi a lui Guţu, astfel, ministra în exerciţiu a Educaţiei, Maia Sandu, a emis, pe 10 aprilie 2013, un ordin prin care a anulat Ordinul Nr. 573 din 2011, semnat de Şleahtiţchi. “A abroga Ordinul Nr. 573. Prestatorii de servicii în domeniul învăţământului pentru adulţi vor prezenta Ministerului Educaţiei pentru aprobare planurile/programele de învăţământ. Secţia studii post-universitare şi învăţare pe tot parcursul vieţii va transmite instituţiilor superioare şi medii de specialitate planurile şi programele spre avizare”, se arată în Ordinul Nr. 171, semnat de Maia Sandu.
Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei, susţine că ministerul a anulat ordinul lui Şleahtiţchi prin care se impunea un monopol neconcurenţial prin faptul că toţi prestatorii de servicii educaţionale erau supuşi avizării de către această instituţie. Totodată, Carolina Timco, şefa Secţiei studii post-universitare şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, susţine că ““Europedia” încerca să facă expertizare pe toate domeniile. Făceau şi la instituţiile superioare. Am identificat că nu pot face expertize în toate domeniile. Erau şi alte instituţii care puteau face expertiza. Şi important este ca această expertiză să se facă nu doar pe structurare, dar şi pe conţinut. Deja ministerul trimite direct la instituţiile de învăţământ ca să facă avizarea”, explică Timco.
Şleahtiţchi – consilier. Guţu – decorat cu “Gloria muncii”
Vladimir Guţu s-a arătat nemulţumit că ministerul a închis robinetul instituţiei private “Europedia”. “Noi făceam expertize la unele avize şi planuri de învăţământ pe care ministerul urma să le aprobe. Dacă avizul nostru este pozitiv, ministerul decide dacă să aprobe planurile de înăţământ sau nu. Noi avem mulţi experţi. Dacă era un program din alte domenii, noi găseam experţi şi îi implicam. Acum situaţia este un pic alta. Ministerul a făcut o diversificare, trimiţând spre expertiză la mai multe instituţii, inclusiv la noi. Acum ministerul merge pe profiluri. Pe lună, vin vreo 4 -5 programe spre expertiză. Nu mai este cum era odată. Cu 2—3 ani în urmă nu era nimeni pe piaţă care să făcă expertizele programelor de învăţământ”, mai spune Guţu.
Ex-ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, ne-a spus că a fondat instituţia privată atunci când încă nu avea calitatea de ministru. “Am creat instituţia când nu eram şef. M-aţi readus la o perioadă frumoasă, când noi cream instituţii educaţionale. Când am devenit ministru, m-am retras din activitatea acestei instituţii, deşi am declarat în toate documentele oficiale că sunt fondator. Nu ascund acest lucru. Întrebaţi-l mai multe pe Vladimir Guţu. Acum nu mă implic pentru că nu am timp, nu am forţă şi putere. Am să mă implic cu siguranţă după ce o să-mi expire mandatul, am să revin la această idee”, a mai declarat Şleahtiţchi.
Mihail Şleahtiţchi a fost numit în calitate de ministru al Educaţiei în luna ianuarie 2011. La 24 iulie 2012 a fost demis din funcţie. Iar în aceeaşi zi, preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, l-a numit, prin decret prezidenţial, în funcţia de consilier pentru cultură, învăţământ şi ştiinţă. La scurt timp de la numirea lui Şleahtiţchi în funcţia de consilier al preşedintelui, Vladimir Guţu a fost decorat de Nicolae Timofti cu ordinul “Gloria muncii”.
