„Ţările cele mai sărace din lume sunt cele mai corupte”

Interviu cu Scott A. Greytak, consilier politic şi analist de cercetare la Justice at Stake, Washington, DC

— Ce semnifică această vizită a dvs. în R. Moldova?

— În R. Moldova, cetăţenii ştiu că cea mai importantă problemă cu care se confruntă ţara lor este necesitatea de a creşte economia şi nivelul de trai al oamenilor de rând. Experţii afirmă că nivelul de trai al unei ţări poate fi determinat de trei lucruri: poziţia geografică (bunăoară, dacă nu are ieşire la mare), cultura (cota populaţiei religioase) şi, cel mai important, instituţiile (bunăoară, integritatea sau gradul de coruptibilitate al Parlamentului). Poziţia geografică influenţează în proporţie de 20% nivelul de trai al unei ţări, cultura – 30 %, iar instituţiile – 50%. Reiese că, aici, calitatea instituţiilor influenţează în cea mai mare măsură nivelul de trai al populaţiei şi cred că cele mai importante instituţii din cadrul societăţii sunt cele din sistemul judiciar. Deoarece, în timp ce parlamentul poate creşte impozitele, doar instanţa judecătorească poate dispune decăderea din drepturile părinteşti.

Cele mai sărace ţări din America de Sud (Paraguay şi Bolivia), Asia (Afganistan) şi Europa (Moldova) nu au ieşire la mare. În 19 dintre cele 20 de ţări cu cel mai înalt nivel de trai, 70% din populaţie susţin că religia „nu este importantă” (cu excepţia SUA). Cel mai important, totodată, e că ţările cu cel mai înalt nivel de trai din lume sunt cele mai puţin corupte, iar ţările cele mai sărace din lume – sunt cele mai corupte.

Corupţia este strâns legată de nivelul de trai al unei ţări, deoarece banii care sunt destinaţi proiectelor publice, cum ar fi cele din domeniul educaţiei, sănătăţii, transportului şi cele din sistemul judecătoresc, ajung de fapt în buzunarul anumitor persoane, prejudiciind astfel bunurile publice. Moldova nu se poate transfera mai aproape de Marea Neagră, sau să creeze un Nil, dar poate şi trebuie să-şi consolideze instituţiile.

Mă aflu aici prin intermediul unui program de schimb susţinut de Consiliile Americane pentru Învăţământ Internaţional, finanţat de Departamentul de Stat al SUA, pentru a cunoaşte sistemul judecătoresc din R. Moldova şi pentru a ajuta cetăţenii de rând.

— Ce activităţi desfăşoară în SUA organizaţia pe care o reprezentaţi?

— Organizaţia pe care o reprezint, „Justice at Stake”, protejează instanţele judecătoreşti de interesele private ale unor persoane fizice, companii sau politicieni, pentru a asigura instanţe obiective, imparţiale şi independente.

— Ce aţi reuşit să realizaţi până acum?

— Am avut întâlniri cu membri ai sistemului judiciar, avocaţi, ONG-uri, alte organizaţii, pentru a înţelege situaţia şi a oferi recomandări, acolo unde pot să le fac.

— Este adevărat că, în SUA, aţi elaborat un set de metode de selectare a judecătorilor?

— Da, este adevărat. Voi încerca în continuare să explic mai multe despre activitatea noastră. Peste 95% din dosarele din SUA sunt depuse în instanţele de stat (şi nu în instanţele naţionale, federale), cu aproximativ 100 milioane de dosare anual pentru 30 000 de judecători din instanţele de stat.

În 38 din cele 50 de state ale SUA, judecătorii candidează la alegeri, iar pentru a câştiga, ei trebuie să colecteze bani, deseori de la persoane cu interese financiare cunoscute în dosarele pe care instanţele din care fac parte le vor examina. Această influenţă financiară, precum şi plasarea frecventă la TV a spoturilor dure împotriva judecătorilor de către organizaţiile ce au ca scop influenţarea alegerilor, în care se afirmă, de exemplu, că aceştia sunt „indulgenţi cu crima” – reduce încrederea publică în instanţele judecătoreşti şi puterea acestora ca instituţii.

În replică, „Justice at Stake” pledează pentru un sistem de selectare bazat pe merite, respectându-se principiul „standardul de aur”. În cadrul unui sistem de selectare bazat pe merit, atunci când trebuie să fie ales un judecător, un grup de oameni, dintre care jumătate avocaţi şi jumătate cetăţeni de rând, discută cu potenţialii judecători, îi evaluează conform criteriilor stabilite – cum sunt integritatea, experienţa, cunoaşterea legii şi profesionalismul – şi îi numesc pe câţiva dintre aceştia pentru a ocupa poziţia. Apoi guvernatorul numeşte în funcţie unul dintre judecătorii înaintaţi de popor.

— Cum trebuie, de fapt, să se comporte un judecător?

— Cel mai important este că judecătorii trebuie să fie responsabili în faţa legii, nu în faţa oamenilor cu bani, sau a politicienilor. Pentru a spune oamenilor că dreptatea nu se vinde, ei trebuie să fie protejaţi din exterior de aceste influenţe, deseori coruptibile.

— Cum sunt selectaţi viitorii judecători în SUA?

— Fiecare stat are modalitatea lui. Dacă vorbim de cele mai înalte instanţe în stat – numite instanţe supreme de stat – , aproximativ jumătate dintre judecători sunt aleşi prin vot, iar cealaltă jumătate sunt desemnaţi, inclusiv prin sistemul de selectare pe bază de merit.

— Care sunt calităţile morale ce trebuie să le posede un judecător?

— Sunt multe, dar cele mai importante cred că sunt integritatea, experienţa, cunoaşterea legislaţiei, onestitatea, profesionismul, empatia şi capacitatea de a lua decizii corecte, nu doar populare.

— În linii mari, cum sunt judecătorii în SUA?

— Majoritatea judecătorilor din SUA sunt oneşti, respectaţi, obiectivi şi lideri ai comunităţilor din care fac parte. Este o funcţie demnă de respect, pentru care oamenii lucrează întreaga viaţă. Şi, la fel ca în Moldova, nu anumiţi judecători sau „uscăturile din pădure” trebuie să poarte vina pentru corupţie, ci mai degrabă sistemul este cel care îi constrânge pe judecători să fie dependenţi de banii privaţi şi de suportul politic în cariera lor.

— Ce salarii au judecătorii în SUA?

— Pentru majoritatea judecătorilor din SUA, această funcţie este singura pe care o deţin şi singura de care au nevoie pentru a avea un venit care să le asigure necesităţile financiare. Conform Centrului Naţional pentru Instanţele de Stat din SUA (National Center for State Courts), salariul mediu al unui judecător din instanţele de stat, la 1 ianuarie 2015, este de aproximativ 150000 USD.

— Când a fost ultima dată judecat un judecător şi care a fost motivul?

— În SUA, judecătorii pot fi destituiţi din funcţie sau urmăriţi penal pentru infracţiunile comise. Astfel de situaţii au loc, însă nu atât de frecvent. Totuşi, trebuie să precizez că nu este ilegal ca un judecător să accepte bani de la o persoană, atunci când se află în campanie electorală şi are nevoie de voturi, iar mai apoi să conducă un dosar în care este implicată această persoană. Astfel, faptul că un anumit lucru este din punct de vedere tehnic legal sau ilegal nu vorbeşte despre oportunitatea acestuia.

— Există cazuri de luare de mită în sistemul judiciar din SUA?

— Ca şi în orice altă ţară, acolo unde există putere, influenţă şi sunt implicaţi banii, există şi loc pentru mită. Deşi pot fi necesare multe dovezi pentru a dovedi că un judecător a fost mituit – iar sistemul de selectare a judecătorilor permite celor ce doresc să influenţeze judecătorii să o facă în mod legal, oferind bani în cadrul unei campanii, astfel încât nu sunt foarte frecvente cazurile de oferire directă a mitei pentru a influenţa rezultatele unei decizii judecătoreşti în SUA.

— Sunt judecători care au fost prinşi în flagrant?

— Da. Legislaţia federală şi cea de stat interzic categoric luarea de mită, iar judecătorii care au fost implicaţi în cazuri de luare de mită au fost condamnaţi şi şi-au recunoscut vinovăţia.

— Credeţi că, la desemnarea în funcţie, este importantă experienţa de viaţă a candidaţilor la funcţia de judecător?

— Desigur, deşi „experienţa de viaţă” poate fi acumulată în mai multe feluri. Majoritatea statelor din SUA prevăd un anumit număr de ani de activitate în domeniul juridic, înainte de a fi desemnat în funcţie. Ca şi în orice altă profesie şi poziţie, nimic nu poate înlocui experienţa.

— Credeţi că este importantă prezenţa unui psiholog în procesul de intervievare a judecătorilor şi procurorilor?

— Nu cunosc state sau ţări în care să fie implicaţi psihologi în procesul de intervievare a potenţialilor procurori şi judecători. Deşi moralitatea şi etica candidaţilor pentru funcţiile judecătoreşti sunt foarte importante, nu sunt sigur că psihologul ar trebui să evalueze candidaţii. Dacă ar fi să aplicăm această idee, aş prefera să fie consultat un medic specialist autorizat – un psihiatru, de exemplu.

Îmi amintesc de o idee pe care am auzit-o fiind în Moldova: că testele cu „detectorul de minciuni” sunt folosite, într-o anumită măsură, pentru a evalua candidaţii. Dacă este adevărat, este extrem de îngrijorător.

Teoriile ştiinţifice pe care se bazează detectorul de minciuni sunt clare, dar au fost discreditate de nenumărate ori. Este posibil ca singurul lucru pe care îl poate detecta poligraful să fie doar nivelul de nervozitate. Acest „test” nu numai că poate înlătura candidaţi buni pentru funcţia de judecător, ci şi, dacă un candidat trece testul, acesta poate fi utilizat ca dovadă că persoana este onestă. Iar aceasta este riscant, neproductiv şi autodistructiv.

— În timpul aflării dvs. în R. Moldova, aţi cunoscut judecători şi reprezentanţi ai sistemului judecătoresc. Ce impresie v-au făcut?

— Judecătorii pe care i-am cunoscut sau pe care am avut ocazia să-i observ au fost deschişi să discute cu mine şi să dezbatem aceste probleme. Accentuez încă o dată faptul că problema corupţiei este generată şi susţinută de sisteme, nu de anumite persoane.

— Cu siguranţă, unii judecători pe care i-aţi cunoscut aici au averi nejustificate de salariu. Totodată, numeroşi judecători deţin maşini luxoase şi case mari, deşi până acum doi ani aveau salarii modeste, de doar câteva sute de dolari, ce nu le-ar fi permis să aibă nici condiţii medii de viaţă. V-au spus de unde au atâţia bani?

— Cu judecătorii pe care i-am întâlnit, am discutat doar la modul general despre aceste situaţii. Dar faptul că sunt atât de multe cazuri de acest gen e o dovadă a corupţiei la nivel de sistem, şi nu doar la nivelul „uscăturilor din pădure”.

Ar fi absurd să credem că doar judecătorii din R. Moldova, ca şi judecătorii din Paraguay sau Bolivia, sunt afectaţi de epidemia imoralităţii. E evident, ca şi în multe alte instanţe judecătoreşti din întreaga lume, că mai degrabă întregul sistem necesită remediere, şi nu anumiţi judecători.

— Cum vi se pare această realitate: într-o ţară extrem de săracă, sunt judecători care duc o viaţă de lux?

— Inegalitatea economică este inacceptabilă şi rareori justificabilă. Judecătorii ar trebui să fie remuneraţi în aşa mod ca să aibă posibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile, fără necesitatea de a fi remuneraţi suplimentar (şi astfel să îşi compromită independenţa materială), dar salariul mediu al unui judecător moldovean şi al unui moldovean de rând trebuie să crească împreună.

— Recent, magistraţilor din R. Moldova le-au fost majorate salariile. Acum, un judecător de la Curtea Supremă primeşte lunar aproximativ 1000 USD, ceea ce reprezintă de câteva ori mai mult decât salariul minim şi decât cel al unui medic sau învăţător. Credeţi că mărirea salariilor este un pas eficient pentru a-i convinge pe judecători să nu mai ia mită?

— Repet, trei lucruri contribuie la bunăstarea unei naţiuni: poziţia geografică, cultura şi sănătatea instituţiilor. Cele mai bogate zece state din Statele Unite ale Americii, inclusiv Districtul Columbia (Washington, D.C.), nu îşi aleg judecătorii în curţile supreme. Cele 7 cele mai sărace state – toate îşi aleg judecătorii. Şi aceasta nu este o coincidenţă.

Unicul şi cel mai important lucru pe care Moldova îl poate face pentru a eradica corupţia în sistemul judiciar este creşterea economiei. În acelaşi timp, odată ce vor deveni disponibile resurse suplimentare, Moldova va trebui să considere sistemul judiciar o prioritate. Dacă mărirea recentă a salariilor judecătorilor s-a bazat pe această formulă, atunci acesta a fost un pas corect.

— În R. Moldova, sistemul judiciar este considerat cel mai corupt. Vă rugăm să ne oferiţi câteva idei pe care să le putem implementa ca să schimbăm această situaţie.

— Cei corupţi din sistemul judiciar trebuie să realizeze că situaţia lor nu este diferită de cea din alte ţări sărace. Şi nu e din cauza faptului că judecătorii din Republica Moldova sunt în mod firesc corupţi. Moldova se confruntă cu probleme în domeniul corupţiei deoarece este o ţară săracă. Punct.

Odată cu creşterea bunăstării în Moldova, se va îmbunătăţi şi calitatea sistemului său judiciar. Dar acei care încurajează corupţia trebuie să fie pregătiţi, deoarece noile reforme deja intră în vigoare. Sunt foarte bune astfel de idei precum informarea sporită (elaborarea rapoartelor de evaluare a sursei de venit a judecătorilor), standarde mai înalte bazate pe probe pentru creşterea performanţei în sistemul judiciar (inclusiv nivelul de etică al judecătorului şi reputaţia de persoană obiectivă) şi reguli mai eficiente referitoare la recuzare (când un judecător nu poate participa la soluţionarea unei cauze în care acesta are anumite interese personale), dar reforma pe care ne axăm este sistemul de selectare după merit, în baza ,,standardului de aur”. Aceasta înseamnă că judecătorii trebuie să fie aleşi în baza unui proces transparent, deschis publicului, bazat pe dovezi şi concurenţă, pentru ca societatea civilă să poată juca un rol şi să îi poată trage la răspundere. Pentru început, din comisia de selectare a judecătorilor trebuie să facă parte şi reprezentanţi ai societăţii civile.

— Se spune că, la noi, politicienii sunt cei care dirijează justiţia. Adică, politicienii sau reprezentanţii acestora le spun judecătorilor ce decizii să ia în cauzele care îi interesează. Cum am putea evita acest fenomen?

— Acelaşi lucru se poate spune despre toate ţările lumii, inclusiv despre SUA. Un sistem de selectare după merit conform „standardului de aur” presupune că, atunci când un judecător este eligibil pentru desemnarea şi reînvestirea în funcţie, astfel de decizii trebuie să se bazeze pe criterii bine stabilite, precum integritatea, experienţa, profesionalismul, onestitatea şi reputaţia de persoană obiectivă. Dacă se vor accentua şi se va pune valoare pe aceşti factori obiectivi, va fi tot mai greu pentru judecători să explice deciziile luate aducând argumente de orice fel, inclusiv politice. Atât judecătorul, cât şi cei care îl evaluează trebuie să-şi bazeze deciziile exclusiv pe aceste criterii obiective. Societatea civilă trebuie să participe la acest proces în calitate de membri ai comisiei de selectare a judecătorilor.

— Politicienii corupţi nu pot fi condamnaţi la închisoare, deoarece ei dirijează sistemul judiciar din R. Moldova. Care este soluţia ca aceşti oameni să ajungă totuşi după gratii?

— Este foarte important să recunoaştem că în R. Moldova corupţia este rezultatul întregului sistem judiciar, dar şi mai mult, este o reflecţie a situaţiei economice din ţară – din care judecătorii reprezintă doar o parte. Dacă soluţia pentru eradicarea corupţiei este întemniţarea anumitor judecători, atunci provoc pe fiecare să îmi explice mie sau poporului moldovean cum următorul complet de judecători se va deosebi de cei condamnaţi la închisoare. Să faci acelaşi lucru în mod repetat, dar să aştepţi alte rezultate, este curată nebunie. Dacă nu schimbăm sistemul, nu vom schimba rezultatele.

— Ce impresie v-aţi creat despre cei care locuiesc în R. Moldova?

— Vin dintr-o regiune a SUA cunoscută ca fiind ,,Centura ruginită”, care a suferit un colaps economic după ce industria americană constructoare de maşini s-a destrămat. Comunităţi întregi au fost grav afectate, inclusiv cea în care au crescut părinţii mei. Cea mai deosebită caracteristică a oamenilor din comunitatea mea este perseverenţa – abilitatea de a supravieţui şi de a reuşi într-un fel sau altul. Eu văd perseverenţă la poporul moldovenesc. Şi sunt sigur că va reuşi.

Pentru conformitate, Victor MOŞNEAG