Interviu: „Sunt toate elementele pentru instaurarea unui stat poliţienesc”
Interviu cu Lilian Carp, deputat PL
— La sfârşitul lunii aprilie, aţi anunţat că părăsiţi majoritatea parlamentară. Vinerea trecută, şi Partidul Liberal (PL) a făcut acelaşi lucru. Cum vi se pare această decizie?
— E o decizie cam întârziată. PL ar fi trebuit să gestioneze altfel criza de după căderea Guvernului Streleţ. Desigur, atunci exista riscul ca forţele de stânga să ajungă la putere, forţele pro-ruse, şi, la acel moment, soluţia era o majoritate cu viziuni pro-europene, dar această majoritate urma, totuşi, să fie constituită împreună cu PLDM. Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, la acea etapă, sunt sigur că noi am fi avut o altă realitate decât cea care este astăzi, or, intrând în coaliţie cu cei 14 transfugi comunişti, care ulterior au trecut la PD, noi de fapt am consolidat poziţia PD-ului şi, evident, PD acum a distrus toată elita politică de pe dreapta. Asta este tragedia cea mai mare – că pe dreapta, în acest moment, avem câteva partide care sunt în formare, vorbim de PAS şi Platforma DA, care au încă mult de lucru pentru a se instituţionaliza ca formaţiuni politice. Cât priveşte segmentul unionist, acesta este, practic, dispersat în mai multe partide conduse de foşti membri ai PL, şi asta face o mare defavoare curentului unionist din R. Moldova. De aceea, încă de la bun început, când PD a avut o politică duplicitară în interiorul alianţei, ar fi trebuit să luăm o decizie: fie de mers în continuare după cum a fost înţelegerea iniţială, fie de abandonat acea alianţă.
Locul naşterii: satul Zamciogi, raionul Străşeni
Data naşterii: 12 octombrie 1978
Studii:
1996-2001: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de istorie şi Etnopedagogie
2001-2002: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, studii de master, Ştiinţe istorice
Experienţă profesională:
2014-prezent: deputat, Parlamentul Republicii Moldova
2009-2014: şeful Cabinetului primarului general, Primăria mun. Chişinău
2013-prezent: Federaţia Moldovenească de Polo pe Apă, preşedinte
2012-2014: membru al Consiliului de Administrare, Î.M. „Apă-Canal Chişinău” SA
2002-prezent, lector universitar, Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
1998-2001, profesor, Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv
— Şi care ar fi fost momentul potrivit ca PL să ia această decizie?
— Consider că, după primele 4-5 luni de la instalarea Guvernului Filip, era clar că PD încearcă să concentreze toată puterea în mâinile sale. Era clar că, prin aşa-numitele „concursuri publice”, erau promovate exclusiv persoane apropiate de PD. Un stat merge bine atunci când în interiorul sistemului vin oameni din afară, care întotdeauna au idei noi. Persoanele care stau foarte mult în funcţii îşi găsesc confortul psihologic în acea funcţie şi nu îşi mai doresc prea multe schimbări. E necesar să permitem să vină oameni noi, cu sânge proaspăt, pentru a putea reuşi în realizarea reformelor. Acest principiu, însă, a fost neglijat.
— Aţi declarat că vă retrageţi din majoritatea parlamentară, dar sunteţi în continuare membru al partidului şi al fracţiunii parlamentare a PL?
— Deocamdată da, dar ieri, de exemplu, mi-am depus demisia din funcţia de preşedinte de filială a PL din Străşeni şi cred că în viitorul apropiat o să iau o decizie de a trece în genere fie în domeniul analizei politice, fie în mediul academic, de unde am venit.
— Adică să vă retrageţi total din politică?
— Nu este exclusă nici această variantă.
— Dar mandatul de deputat îl duceţi până la sfârşit?
— Acum nu se ştie. Voi lua o decizie, până la urmă, deoarece pot să apară alte priorităţi. Până-n toamnă mai am timp să analizez lucrurile, dar nu-i exclus că voi pleca.
— Atunci când v-aţi retras din majoritatea parlamentară spuneaţi că PL se află în maşina de tocat a lui Vlad Plahotniuc. Evenimentele care au urmat par să vă dea dreptate…
— Da, aşa este. Eu am o experienţă ca profesor, am predat politologia şi ştiu cum se face analiză politică. Am spus-o încă la 10 ianuarie 2016, când s-a luat decizia de a constitui această majoritate, că noi nu o vom termina cu bine. Am mai spus că, în urma acestei alianţe, Dorin Chirtoacă va fi sacrificat. Am spus că el va dispărea din politică din cauza acestei decizii pe care am luat-o atunci, la 10 ianuarie 2016, deoarece PD nu va admite ca el să mai poată face politică.
— Deci, reţinerea lui Dorin Chirtoacă ar avea o motivaţie politică?
— Putem aborda sub două aspecte. Şi aspectul politic, în condiţiile în care noi ştim că, dacă se mobilizează, Dorin Chirtoacă poate lua un rezultat bun în municipiu. Pe de altă parte, greşeala lui Dorin Chirtoacă este numirea în funcţii a mai multor persoane care, din păcate, nu au făcut faţă. Vorbesc de Gamreţchi (n.r.: Igor Gamreţchi, şeful Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţie a primăriei mun. Chişinău). Atunci când a fost numit în funcţie, în 2013, mai multe persoane, printre care şi eu, dar şi alţi consilieri municipali, am fost la Dorin Chirtoacă şi i-am spus că această persoană nu ar trebui să ajungă în funcţie, mai ales că aveam informaţia că a fost deportat din Italia pentru furt, pentru hoţii de biciclete. A zis că nu-i adevărat, că e colegul lui de clasă şi îl cunoaşte. I-am zis: „Regret, dar asta e realitatea şi să ştiţi că Gamreţchi o să vă facă mari probleme în viitor, pentru că este hoţ”. Despre hoţiile lui Gamreţchi l-am anunţat de câteva ori, nu doar cu parcările, dar şi despre alte apucături pe care le are acest „înger”. Au mai fost şi alte numiri în funcţie ale unor persoane care nu aveau pregătirea necesară. Aceasta a fost marea greşeală a lui Dorin Chirtoacă – de a numi în funcţii persoane care nu aveau calităţile necesare, şi aceste persoane au şi cauzat problemele cu care se confruntă acum mun. Chişinău. Tot aceste persoane i-au făcut probleme şi lui Dorin Chirtoacă.
— Totuşi PL şi-a promovat oamenii. Sau nu au fost promovaţi cei care ar fi meritat?
— Sunt şi oameni pregătiţi promovaţi în funcţie, cum este Valeriu Munteanu, om cu verticalitate, cu pregătire şi cu tendinţa de a învăţa, dar am avut şi persoane care regret că au fost numite, persoane transferate dintr-o funcţie în alta, creându-se impresia că PL nu are cadre. Eu am venit în PL în 2006 şi, deşi la început au fost puţini, în decursul anilor 2007-2008 a fost o generaţie de tineri care îşi dorea schimbarea. Erau şi foarte bine pregătiţi. Pe mulţi dintre ei i-am văzut după asta în diferite funcţii, promovaţi de alte partide, fie în societatea civilă, fie au plecat în companii internaţionale. Dacă s-ar fi folosit acest potenţial uman care era atunci în jurul PL, cred că mun. Chişinău ar fi avut doar de câştigat.
— Care credeţi că ar fi miza finală a acestor reţineri de la primărie?
— Miza finală este mun. Chişinău. Haideţi s-o spunem aşa cum este. Noi vedem acum acest tandem PD-PSRM şi nu este nimic ieşit din comun, pentru că sunt aceiaşi oameni care au fost într-o echipă sub conducerea lui Vladimir Voronin. După 8 ani de zile sub mâna de fier a lui Voronin, ei au dorit mai multă libertate, şi atunci, văzând şi tendinţa populaţiei spre vectorul european, timp de o singură noapte, Marian Lupu a fost sustras din tabăra comuniştilor, fiind aruncat pe centru-stânga, în acest bazin electoral pro-european. Au avut sub control câteva instituţii de forţă şi, încetul cu încetul, şi-au înlăturat concurenţii politici care dominau pe arena politică de dreapta şi acum vedem că, practic, toată acea garnitură a PCRM, care a fost la putere până în 2009, sunt acum în diferite partide şi încearcă să facă legea în R. Moldova.
— Şi primăria ar urma să ajungă la PD sau la PSRM?
— Nu contează. Se află în aceeaşi ogradă. Nu există diferenţă. Această echipă care a fost în Partidul Comuniştilor, acum tandemul PD-PSRM, niciodată nu a putut lua capitala. În 2005, când Serafim Urechean a cedat capitala, am avut doi ani de zile când primăria a fost condusă de reprezentanţii PCRM. Acum există riscul să fie repetat acelaşi scenariu. Atât timp cât Dorin Chirtoacă se află în arest la domiciliu, Consiliul Municipal poate să aleagă un reprezentant care să deţină funcţia de primar interimar.
— Mihai Ghimpu spune că Moscova e de vină pentru reţinerea lui Dorin Chirtoacă. Este aşa sau totuşi sunt factori locali?
— Încerc să văd lucrurile mai larg decât le vede domnul Ghimpu. Da, noi putem spune că Moscova îşi doreşte o majoritate pro-rusă la toate nivelurile, mai ales în capitala R. Moldova, şi, prin acţiunile politicienilor de pe loc, sunt, de fapt, satisfăcute dorinţele Moscovei. Acest lucru, însă, nu ar fi posibil dacă nu ar exista această dorinţă a unui grup de a controla absolut totul în R. Moldova, a celor care nu au putut controla până acum capitala. În Chişinău este concentrată, în proporţie de 40%, economia R. Moldova, deci controlezi 40% din tot ce este în R. Moldova. În plus, vin alegerile parlamentare şi dacă se va merge până la capăt cu acest vot mixt, e clar că apare nevoia de a deţine controlul pe linie administrativă asupra electoratului din mun. Chişinău.
— Aţi participat la şedinţa Consiliului Republican de vineri, când s-a decis ieşirea PL-ului de la guvernare?
— Da. Le-am spus că eu deja am luat o decizie, urmează s-o ia şi ei. Au făcut-o, dar au făcut-o prea târziu şi sub presiune.
— Surse din PL spun că la aceeaşi şedinţă s-a decis şi condamnarea publică a PD şi a liderului acestuia, care ar fi concentrat întreaga putere în mâinile sale. Ulterior, însă, în conferinţa de presă, Mihai Ghimpu nu a mai făcut referire la Plahotniuc, evitând cât de mult a putut să-i rostească numele. Credeţi că este o coincidenţă că, în acelaşi timp, Dorin Chirtoacă ieşea din izolator, primind arest la domiciliu?
— Nu este o coincidenţă. Am mai spus că interesul este de a lua capitala sub control de către acest grup de oameni care au fost cândva împreună în PCRM.
— Dar de ce domnul Ghimpu se teme să pronunţe numele lui Plahotniuc?
— Nu cred că se teme. A spus-o voalat. Cât mă priveşte, am spus-o de fiecare dată tranşant şi voi spune de fiecare dată ceea ce cred.
— Să trecem la ceea ce se întâmplă în Parlament. Ce părere aveţi despre migraţia masivă a deputaţilor de la un partid la altul?
— Eu fac haz de necaz şi spun că au conştientizat peste noapte necesitatea salvării vectorului european al R. Moldova. E clar că este ridicol. Nu poţi să îţi schimbi poziţia în decurs de o noapte. Poţi simpatiza un alt partid, la urma urmei, dar luarea unei decizii de plecare dintr-o echipă din care ai făcut parte ani de zile… Şi cine a trădat? De la PLDM, de exemplu? Oameni care au fost printre cei mai răsfăţaţi, inclusiv cu funcţii, afaceri promovate. Sunt cei care caută să poată avea stabilitate în afacerile lor şi atunci ei migrează acolo unde le este satisfăcută această necesitate. L-aţi văzut pe unul cum declara că şeful lui de partid e aşa de bun? Fix aşa spunea şi despre Filat, fostul său şef de partid. Dar vă asigur că dacă mâine apare un al treilea partid în care ei pot să migreze, îl vor blama pe Plahotniuc şi-l vor lăuda pe cel care i-a primit sub aripă. Este periculoasă o asemenea abordare, dar asta se întâmplă din cauza că partidele politice încă nu sunt instituţionalizate şi depind foarte mult de finanţatori.
— Deputaţii au migrat doar din interes economic sau au fost şi alte cauze, cum ar fi şantajarea cu dosare?
— Marea majoritate, din câte cunosc eu, sunt oameni de afaceri, şi acesta este primul îndemn care i-a făcut să plece, dar nu-i exclus că unii pur şi simplu îşi doresc să facă parte din factorul decizional. Fiind în opoziţie, mai mult eşti cu semnalarea problemelor, dar aflându-te la putere, ai posibilitatea să rezolvi anumite lucruri altfel. Nu e exclus însă faptul că unii au fost convinşi şi prin şantaj şi dosare.
— În aceste zile se discută foarte mult despre reorganizarea Guvernului. Care este viziunea Dvs. asupra acestei reforme?
— Guvernul trebuie reformat, eu nu sunt împotriva acestui proces, dar el trebuie reformat logic. Or, reforma administraţiei publice centrale fără reforma administraţiei publice locale nu-şi are rostul. Noi avem astăzi aproape 200 de mii de funcţionari. Dacă împărţim la numărul populaţiei, avem un funcţionar la 17-18 persoane, pe când norma europeană este de un funcţionar la 150-169 de cetăţeni. De aceea, în primul rând, trebuie făcută reforma administraţiei publice locale. Noi avem acum mai multe primării decât în perioada sovietică. Eu, de exemplu, cred că raioanele trebuie să dispară ca instituţii, aşa cum este în ţările baltice, în Letonia, unde există doar administraţia publică locală de nivelul întâi, primării mari. Atunci da, vom putea spune că a avut loc o reformă necesară. O sută de primării mari, poate maximum 200, ar trebui să aibă R. Moldova. Dar aşa, spuneţi-mi, vă rog, care va fi eficienţa unui minister compus din Ministerul Educaţiei, Tineretului, Sportului şi Ministerul Culturii? Dacă Ministerele Educaţiei, Tineretului şi Sportului pot fi comasate într-un singur minister, atunci Ministerul Culturii nu are ce căuta aici. Sunt probleme total diferite. Nu există logică. Sau Ministerul Mediului cu Ministerul Agriculturii. Noi ştim că fiecare urmăreşte scopuri diferite. Ministerul Agriculturii îşi doreşte să stoarcă cât mai mult din pământ, iar Ministerul Mediului îşi doreşte să-l protejeze, şi atunci se vor bate cap în cap anumite probleme.
— Cum vedeţi viitorul apropiat al politicii din R. Moldova?
— Timpul îşi va spune cuvântul. Riscul care există acum în R. Moldova este instaurarea unui stat poliţienesc. Dacă nu vom spune acum lucrurilor pe nume, că în R. Moldova se ia democraţia bucată cu bucată în fiecare zi, o să ne trezim că rămânem şi fără dreptul de exprimare ş.a.m.d. Noi vedem destule cazuri când persoane care se exprimă public despre anumite probleme ce există în R. Moldova au destule neplăceri. Aşa ceva am avut doar în perioada guvernării comuniste, dar şi atunci populaţia avea mai mult curaj decât acum. Lumea vorbeşte tot mai puţin despre politică la lucru, încearcă să evite discuţia pe această temă. Sunt toate elementele pentru instaurarea unui stat poliţienesc. În R. Moldova întotdeauna au fost persoane care au controlat, dar nu au avut o asemenea abordare de a concentra toată puterea politică în mâinile lor, aşa cum o are Plahotniuc.
— Putem compara perioada care spuneţi că urmează cu ceea ce a fost pe timpul lui Voronin?
— În perioada lui Voronin, deşi au fost încercări, el oricum asculta ce se întâmplă în societate, avea această frică, şi, în plus, el înţelegea că, toată puterea fiind în mâinile sale, există şi o responsabilitate. Acum vedem că s-a trecut peste această linie roşie şi este mult mai dur decât a fost sub regimul lui Voronin.
— În aceste condiţii, cum rămâne cu viitorul european al R. Moldova?
— Depinde cât de mult ne dorim acest lucru şi depinde care va fi rezultatul electoral. Partidele de dreapta au puţine şanse să aibă 51 de mandate. Vlad Plahotniuc va face tot posibilul să aibă un anumit număr de mandate care să nu permită nici stângii, nici dreptei să poată forma singure o majoritate, şi atunci el va oscila când spre stânga, când spre dreapta. Negăsind parteneri pe dreapta, fiindcă deja nu mai este credibil pentru partenerii de dreapta, există riscul să avem o guvernare de centru-stânga, care va fi parcă pentru Moscova, parcă pentru Europa. Va fi o situaţie similară celei din anii 2004-2005 din R. Moldova.
— Vă mulţumim!
Pentru conformitate, Anatolie Eşanu