Dosarele CNI, „ucise” la Procuratură
Zilele trecute, presa titra că, recent, Procuratura Generală (PG) a deschis un dosar penal pe numele deputatului Nicolae Juravschi, tot el, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, ca urmare a unei sesizări depuse de Comisia Naţională de Integritate (CNI) privind neconcordanţele şi omisiunile din declaraţia de avere şi venituri pentru anul 2012. Într-o ţară normală, o asemenea ştire ar fi interesat publicul. Un deputat riscă să fie pedepsit penal. Dar, nu în R. Moldova.
Săptămâna trecută, am participat la o emisiune radio împreună cu Iana Spinei, de la Transparency International Moldova, şi Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI, vorbind despre averile demnitarilor. De la Victor Strătilă am aflat că CNI, de fapt, a trimis la Procuratura Generală nu mai puţin de 16 sesizări, cerând pedepsirea penală a funcţionarilor care au indicat date false în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi. Surpriza vine acum – niciun dosar nu a ajuns în judecată, mai toate fiind clasate.
Astfel, unul dintre primele dosare care a ajuns pe masa procurorilor a fost cel pe numele lui Dumitru Pulbere, ex-preşedintele Curţii Constituţionale, despre care ZdG scria încă în martie 2013 că locuieşte într-o casă de lux, cu mai multe niveluri. La puţin timp, CNI s-a autosesizat, a trimis materialele la PG. Aceasta, deşi a pornit urmărirea penală, ulterior, a încetat-o. Aceeaşi soartă au avut-o şi alte dosare ajunse pe masa procurorilor. În cazul Mariei Moraru, fostă magistrată, care locuieşte şi ea într-o casă de milioane despre care ZdG scria în martie 2013, procurorii au dispus chiar refuzul de a porni urmărirea penală, după ce magistrata indica în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi că imobilul de lux ar valora cam 10 mii de euro. Tudor Micu, de la Curtea de Apel Chişinău, un alt „erou” al articolelor ZdG, a scăpat şi el din vizorul procurorilor, care s-au mulţumit cu remiterea către fisc a materialelor în privinţa sa, pentru ca inspectorii fiscali să verifice dacă magistratul a plătit impozite pentru toată averea pe care o deţine.
Şi în cazul colegului procurorilor, Gheorghe Nogai, despre care tot ZdG scria că are o casă de lux construită pe terenul sportiv al unui liceu din Chişinău, aceştia au dispus refuzul de a începe urmărirea penală. Un alt coleg de-al procurorilor, Ruslan Popov, prins cu mâţa-n sac după ce nu şi-a declarat casa de milioane de la Mileştii Mici, despre care tot ZdG a scris, s-a ales doar cu o sperietură. În cazul său, procurorii au dispus începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii. Urmărirea penală a durat însă doar până după alegerile pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, Popov, cu dosar penal, fiind exclus din lista candidaţilor. La câteva săptămâni după alegeri, dosarul penal pe numele său a fost clasat. Aceeaşi soartă au avut-o şi alte materiale ajunse de la CNI la PG, materiale pe numele unor funcţionari mai mult sau mai puţin importanţi, toţi însă cu probleme în declaraţii.
Conform legii, funcţionarii care nu-şi declară averea, o declară parţial sau cu erori, sunt cercetaţi penal în baza art. 3521 din Codul Penal al R. Moldova, „fals în declaraţii”. Acesta spune: „Declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci cînd, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 u. c. sau cu închisoare de până la un an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani”.
Pe lângă corupţia şi interesele din sistemul de drept, şi acest articol împiedică pedepsirea penală a funcţionăraşilor. Reprezentanţii CNI susţin că procurorii, atunci când încetează sau refuză începerea urmăririi penale, ajung la concluzia că cel care a indicat date false a făcut-o fără vreo intenţie, iar declaraţia nu a fost depusă pentru a produce careva consecinţe juridice, aşa cum se indică în acest articol. Or, e dificil, ba chiar imposibil, mai ales pentru procurorii de la noi, să demonstreze vreodată că cineva nu şi-a indicat casa de milioane în declaraţia despre venituri şi proprietăţi având din timp astfel de intenţii. Aşa că, stimaţi funcţionari, mai ales deputaţi, inclusiv dle Juravschi, puteţi dormi liniştiţi sau… puteţi modifica legea. Intuiesc că nu doriţi. Cunosc chiar şi un eventual răspuns, care e unul mai mult decât evident.
