Cum i-a făcut justiția milionari pe judecătorii care au anulat alegerile
Majoritatea judecătorilor care au participat la procesul de anulare a alegerilor locale din mun. Chişinău deţin averi de milioane: case, apartamente sau maşini scumpe. Unii dintre aceştia au fost implicaţi şi anterior în luarea unor decizii controversate, iar alţii au fost promovaţi în sistem deşi nu au avut punctaj maxim în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Șirul hotărârilor judecătorești prin care alegerile locale din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în fața lui Ion Ceban, au fost invalidate, a început prin hotărârea Rodicăi Berdilo, magistrată la Judecătoria Chișinău. Despre averea, cariera și dosarele gestionate de magistrată, ZdG a scris în ediția trecută. Ulterior, șase colegi de-ai ei, trei de la Curtea de Apel (CA) Chișinău și trei de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), au menținut hotărârea primei instanțe, confirmând, definitiv și irevocabil, anularea votului a 248 de mii de alegători din Chișinău.
Citiți și: (doc) Noi detalii despre cariera, averea și dosarele judecătoarei care a anulat alegerile
Clima în 2009: apartament de 70 m.p.
La CA Chișinău, decizia de invalidare a alegerilor a fost luată de un complet de judecători format din președintele ședinței, Vladislav Clima, și judecătorii Ala Malîi și Ecaterina Palanciuc. Toți trei au fost promovați la CA Chișinău în ultimul an și jumătate, iar doi dintre aceștia au fost promovați chiar dacă nu aveau cel mai mare punctaj în cadrul concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Și la capitolul avere cei trei judecători au mai multe repere comune.
Vladislav Clima este judecător din 2006, fiind numit în funcție la Judecătoria Ciocana. În februarie 2017, în temeiul unui decret al președintelui Igor Dodon, ajunge judecător la CA Chișinău. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă la trei ani de la accederea în funcția de judecător, prima disponibilă online, Clima indică o avere modestă: un venit anual, împreună cu soția sa, de 100 de mii de lei, un apartament de 70 m.p. și un automobil „Subaru Forester” fabricat în 2006 și cumpărat în leasing, inițial, de soacra sa, Vera Siminel, după care contractul de leasing fuseseră trecut pe Vladislav Clima.
Clima în 2017: două apartamente şi o casă în construcţie într-o suburbie a Chişinăului
Peste opt ani, în declarația de avere și interese pentru anul 2017, Vladislav Clima indică deja o avere de milioane: două apartamente, un garaj, o casă de locuit nefinalizată, un Land Rover Discovery Sport, fabricat în 2015 și achiziționat în 2016 cu 38 de mii de euro și, un Volkswagen Passat Comfortline, fabricat și cumpărat în 2017 cu 20 de mii de euro. În 2017, magistratul și soția sa, Maria, care a obținut anul trecut, din servicii de design interior în străinătate, suma de 8,6 mii USD, au contractat un credit de 38 de mii de euro, scadent în 2019. Tot în 2017, Vladislav Clima susține că a primit o donație de 10 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Clima, fost judecător la CSJ, actualul șef al Inspecției Judiciare de la CSM.
Casa nefinalizată, de peste 295 m.p la care face referire Vladislav Clima, amplasată într-o suburbie a Chișinăului, este construită pe un teren cu o suprafață de 12 ari, obținut de judecător în 2012, printr-un contract de superficie valabil până în 2020, semnat cu un oarecare Liviu Pahomi, proprietarul din acte al terenului. Conform datelor de la Cadastru, viitoarea locuință are suprafața de 295,7 m.p.
Ala Malîi, judecătoarea care vindea maşini cu 10 mii de lei
Și averea colegei de complet a lui Vladislav Clima, Ala Malîi, a crescut substanțial de când aceasta face justiție. Ala Malîi este judecătoare din 2008, fiind numită, prin decret prezidențial, pe un termen de 5 ani la Judecătoria Ciocana, Chișinău. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă la doar câteva luni de la numirea în funcție, judecătoarea nu indica nici casă, nici mașină, arătând că a venit în sistem practic fără nimic. Încet-încet, în declarațiile sale de avere, bunurile mobile și imobile s-au multiplicat.
În mai 2016, ZdG scria că judecătoarea și soțul ei, fost inspector fiscal, au vândut un Hyundai Santa Fe cu doar 10 mii de lei. În 2012, ea anunța că a vândut alte două mașini, la fel, cu câte 10 mii de lei. În 2014, soții Malîi au mai comercializat un autovehicul la un preț mult sub cel de piață, declarând doar suma de 5 mii de lei. În aceste condiții, în 2014, într-o suburbie a Chișinăului, soții Malîi au demarat construcția unei case de locuit, finalizată deja. Imobilul are imprimat pe fațadă inițialele celor doi soți, A&I, și costă, la preț de piață, peste patru milioane de lei.
Judecătoarea a depus trei declaraţii de avere pentru 2017. În două a indicat doar salariul
Pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI) sunt trei declarații de avere și interese depuse de judecătoarea Malîi pentru 2017. În două din ele, care datează din 28 martie 2018, judecătoarea nu a trecut decât salariul său și al soțului, fără a face trimitere la casa și la mașinile pe care le deține în proprietate. Doar într-o declarație depusă cu o zi mai devreme, pe 27 martie 2018, Ala Malîi declară patru terenuri și trei case de locuit (două din ele modeste, cu statut de donație), dar și trei automobile: Opel Ascona, Chevrolet Captiva și Toyota Auris, cumpărată în 2017 cu 9,5 mii de euro, bani luați în credit, care urmează a fi rambursat până în 2019.
Ala Malîi a fost promovată de CSM la CA Chișinău în ianuarie 2018. În martie, președintele Dodon a și semnat decretul de numire în funcție. Malîi a câștigat concursul organizat de CSM, deși se afla, după punctaj, pe locul 3 dintre cei patru candidați. În hotărârea CSM se menționează că „exprimarea votului pentru un candidat sau altul e un drept exclusiv al membrului CSM”, dar și că „Ala Malîi e responsabilă, obiectivă, imparțială și exigentă, examinând cu diligență cauzele aflate în gestiune și exercitând cu verticalitate atribuțiile de serviciu”.
CMC, obligat de instanţe să-i ofere magistratei Palanciuc un apartament
Ecaterina Palanciuc, al treilea judecător din completul de la CA Chișinău care a invalidat alegerile, a venit în justiție în 2005, fiind numită în funcție la Judecătoria Centru. În 2011, Palanciuc a fost promovată în funcția de vicepreședintă a Judecătoriei Centru, iar în 2015 a deținut, pentru scurt timp, fotoliul de președintă interimară a acestei instanțe, imediat fiind promovată la CA Chișinău.
În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, depusă după patru ani de exercitare a funcției, aceasta indica un salariu de 18,6 mii de lei. Magistrata nu făcea referire la apartamente sau mașini. În 2017, însă, Palanciuc declară că a vândut, cu 556 mii de lei, un apartament de 90,8 m.p. construit de compania „Basconslux” special pentru judecători, la un preț de aproape două ori mai mic față de cel de piață. Judecătoarea declară două terenuri, unul extravilan și altul agricol, două apartamente, două garajuri și două automobile (Ford Tranzit și Opel Omega). Un imobil de 91 m.p. a fost cumpărat de soții Serghei și Ecaterina Palanciuc în 2017, în urma unui contract de investiții (nu se precizează dacă e același apartament vândut în 2017), iar altul, de 72 m.p., a fost obținut de soțul ei, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru 2017, prin certificat de moștenitor testamentar, contract de vânzare-cumpărare și o hotărâre a instanței de judecată.
În 2012, Ecaterina Palanciuc a acționat în judecată Consiliul Municipal Chișinău CMC), cerând să fie asigurată cu spațiu locativ. Atunci, toate instanțele i-au acceptat cererea, Consiliul fiind obligat să-i ofere judecătoarei un apartament.
Averea declarată şi deciziile luate de judecătorul Ion Druţă
Punctul final în procesul de invalidare a alegerilor locale din Chișinău a fost pus de trei judecători de la CSJ. La fel ca și în cazul colegilor lor de la Apel, carierele lui Ion Druță, Victor Burduh și Luiza Gafton au mai multe repere comune. Cei trei magistrați au ajuns recent la CSJ, fiind promovați direct din prima instanță, „sărind” peste o activitate într-o instanță de apel. Ion Druță a devenit judecător în 1994, fiind numit la Judecătoria Botanica. În 2006-2013, el a deținut funcția de președinte al acestei instanțe. De aici, în 2013, a fost instalat direct în fotoliul de judecător la CSJ, iar în mai 2018, fiind singurul candidat, ajunge președinte al CSJ, în locul lui Mihai Poalelungi, plecat la Curtea Constituțională.
În 2015, procurorul general a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului, pentru cazul „Aroma-Floris”. CSM a respins demersul, iar Druță și-a continuat activitatea. În 2016, magistratul Druță a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei „Basconslux” SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deși Colegiul Disciplinar a decis sancționarea cu „mustrare aspră” a patru judecători de la CSJ, Iulia Sârcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea și Ion Druță, CSM a anulat pedeapsa. În mai 2013, ZdG a scris despre palatul și afacerile de familie ale lui Ion Druță, pe atunci președinte al Judecătoriei Botanica. Acesta locuiește, din 2001, împreună cu familia, pe str. Malina Mică din Chișinău. Prin deczia CMC din 1 mai 2003, magistratul a obținut un teren cu o suprafață de 0,055 ha la Malina Mică. Pentru a înregistra terenul, acesta a plătit o taxă de 200 de lei. Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2017, familia lui Ion Druță a avut venituri de 426,5 mii de lei. Aceștia mai dețin, pe lângă casă, două terenuri, un apartament și două mașini: o Honda CRV și o Toyota Yaris, ambele cumpărate în 2009 și 2010. În 2016, familia Druță a contractat un credit în valoare de 50 de mii de euro.
Doi judecători de la CSJ cu avere mai modestă
Victor Burduh este judecător din 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. În 2003, ajunge la Judecătoria Ciocana. Ulterior, o scurtă perioadă de timp, deține interimatul funcției de președinte al acestei instanțe. Înainte de a ajunge la CSJ, în aprilie 2018, Burduh a fost vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În declarațiile de avere și interese pentru 2009-2010, Burduh indica o casă de locuit în comuna Gura Galbenei, r. Cimișlia, și câteva terenuri în aceeași localitate. În declarația din 2017, judecătorul Burduh arată că familia sa a vândut un apartament în sectorul Ciocana, cu suma de 60 de mii de euro (echivalentul a 1,2 milioane de lei). Conform datelor de la Cadastru, locuința a fost înregistrată doar pe numele Elenei Burduh, fiind cumpărată de ea în 2008-2011, în urma unui contract de investiții. Judecătorul Burduh mai declară că deține, cu titlu de posesie, un alt apartament, fără a indica suprafața sau valoarea sa. Elena, soția judecătorului, este implicată în activitatea a două firme: „Vip Magazin Grup” și PP „Revista Media” SRL. Din 2010 și până în 2018, familia Burduh anunță că a rambursat un credit în valoare de 200 de mii de lei.
Luiza Gafton poartă robă de judecătoare din 1991, când a fost numită în funcție la Judecătoria Botanica. Din 2014, Gafton a condus această instanță, iar la început de 2017, după reformarea instanțelor, ea a fost aleasă vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău. La scurt timp, în mai 2017, Gafton este promovată la CSJ, luând cel mai mare punctaj într-un concurs organizat de CSM. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2009, Gafton declara un salariu de aproximativ 5 mii de lei pe lună și un automobil Land Rover cumpărat cu 424 mii de lei. În declarația de avere și interese pentru 2017 magistrata susține că a avut un salariu mediu lunar de aproximativ 25 de mii de lei și o pensie de aproximativ 10 mii de lei. Din 2013, Gafton este proprietara unui apartament de 51 m.p. și a patru terenuri agricole. Ea conduce același autoturism, Land Rover, fabricat în 2008 și cumpărat în 2009. În 2016, și-a cumpărat un alt autoturism, VAZ, fabricat în 2001, plătind 5 mii de lei. Într-un depozit la Victoriabank, judecătoarea păstrează 11 mii de euro.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
