Voința poporului, votată în turul II
R. Moldova nu este singurul stat în care, la sfârșit de octombrie, început de noiembrie, au loc alegeri. La 31 octombrie, georgienii au ieșit să-și aleagă un Parlament nou, la 3 noiembrie, americanii au votat masiv pentru președintele pe care și-l doresc la cârma SUA în următorii 4 ani. La 1 noiembrie, cetățenii R. Moldova de oriunde și-au ales președintele. Așa cum legislația R. Moldova permite alegerea șefului statului în două tururi de scrutin, pe 15 noiembrie cetățenii alegători sunt chemați iarăși la vot.
În Georgia, imediat cum au fost anunțate rezultatele scrutinului, partidele din opoziție au recurs la o formă inedită de protest. 19 formațiuni politice, parlamentare și extraparlamentare, au semnat un Memorandum comun prin care anunță că cei care au obținut mandate de parlamentari renunță la ele în semn de protest față de fraudarea scrutinului. Opoziția cere anularea rezultatelor alegerilor parlamentare și convocarea alegerilor repetate, dar și excluderea neregulilor sistematice, care au generat falsificarea masivă a rezultatelor scrutinului. Memorandumul mai prevede revederea normelor de constituire a Comisiei Electorale Centrale. „Noi nu recunoaștem legitimitatea noului Parlament, deoarece acesta a fost ales în urma unor acțiuni ilegale și nu reprezintă voința poporului”, spun semnatarii Memorandumului.
În SUA, pe fundalul protestelor anti-rasiale, care au loc de mai mult timp, în peste 30 de state, imediat după închiderea urnelor la alegerile prezidențiale, mii de protestatari au ieșit în stradă, inclusiv în preajma Casei Albe, invocând nerespectarea voinței poporului și dezacordul cu posibila realegere a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. De altfel, protestele au început cu mult mai devreme de anunțarea rezultatelor finale ale scrutinului.
În R. Moldova, unde pe parcursul campaniei s-au auzit numeroase voci care avertizau despre posibile fraude și nereguli electorale în acest scrutin, oamenii, susținătorii opoziției, își caută pașnic de treabă, riscând să piardă victoria fragilă, obținută la 1 noiembrie. Nu că m-ar inspira niște proteste, pe timp de pandemie, dar niște demersuri argumentate, insistența și principialitatea unor grupuri de alegători, inclusiv a celor din Diasporă, ar trebui să însemne ceva pentru instituțiile statului, chiar dacă încă mai sunt controlate de actuala putere. De ce să așteptăm ziua de 15 noiembrie, în care ne-am putea confrunta cu aceleași nereguli? Ce face procuratura cu sesizările adresate în ziua scrutinului? De ce să nu anticipăm dezastrul? Când zic dezastru, mă refer la condițiile în care Diaspora a fost determinată să-și exercite dreptul la vot.
Marți, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anticipat orice solicitare, orice demers, orice insistență a cetățenilor moldoveni din Diasporă și a anunțat ferm că numărul secțiilor de votare și amplasarea acestora va rămâne aceeași, ca și în cadrul primului tur de scrutin. Astfel, CEC nu a ținut cont de situația nouă creată în mai multe state europene, din cauza crizei pandemice. Deci, până pe 15 noiembrie, în cele mai multe state europene ar putea intra în vigoare restricții dure de circulație, întruniri, acces în diverse instituții, în special în zilele de weekend, cauzând probleme noi alegătorilor din R. Moldova, stabiliți peste hotare. Cât de mult s-au gândit la aceste circumstanțe Ministerul de Externe de la Chișinău, Ambasadele R. Moldova, acreditate în străinătate? Dar CEC-ul? De ce nu s-a întreprins un efort cât de mic ca alegătorii președintelui, oricare dintre cei doi ar fi, să poată alege în condiții umane? Să aibă de parcurs distanțe mai scurte, iar rândurile să nu mai fie kilometrice… De ce voința poporului înseamnă atât de puțin pentru aceste instituții de stat? O dată la 4 ani, din contul resurselor pe care cei plecați le trimit acasă, s-ar putea, probabil, implementa votul electronic, cel puțin pentru ei. Sau, cel puțin, să se deschidă câteva secții de votare în plus, în cele mai aglomerate zone cu moldoveni, astfel încât să-i scutească de risipa de timp și de bani, pe care o suportă pentru a-și exercita dreptul lor constituțional la vot.
