Preoții, între război și pace, între Kremlin și jurnaliști | ZdG Explică
În ultimele luni, în spațiul public au fost discutate activ deplasările preoților Mitropoliei Moldovei la Moscova. Jurnaliștii i-au întrebat care este scopul și de unde vin finanțările pentru aceste călătorii, iar preoții n-au răspuns direct, ci au acuzat mass-media că ar derula o campanie de denigrare.
Cine are dreptate? Ce pot aduce slujitorii lui Dumnezeu de la Moscova? Mai poate fi Moscova un loc de ghidare a activității creștine din Moldova? Ar putea preoții să aducă lucruri și indicații care ar dăuna securității moldovenești? În fața cui ar trebui să răspundă preoții: a Patriarhiei ruse? a enoriașilor moldoveni? a jurnaliștilor? a organelor de securitate? ZdG explică.
Ce oferă Patriarhia Rusă Moldovei?
Mitropolia Moldovei rămâne supusă Patriarhiei Ruse, chiar dacă Republica Moldova are peste 30 de ani de independență. Iar Patriarhia Rusă, în special în ultimii ani, a demonstrat obediență lui Vladimir Putin, nu condamnă războiul și uciderea de oameni, dar îi susține și îi binecuvântează pe organizatorii războiului, pe cei care merg să omoare oameni, pe producătorii de armament. În acest mod, toate bisericile supuse Patriarhiei Ruse trebuie să aibă același mesaj de obediență liderului rus.
De ce fel de biserici are nevoie Republica Moldova?
Republica Moldova a declarat că susține pacea, integritatea teritorială și respectarea drepturilor omului. Implicit, condamnă invazia rusească în Ucraina, uciderea cetățenilor și capturarea de teritorii nu doar în Ucraina, dar și menținerea controlului rusesc asupra regiunii transnistrene a Republicii Moldova. În acest context, Biserica trebuie să demonstreze unitate cu poporul său, să promoveze pacea, să condamne războiul, separatismul, încălcarea drepturilor și abuzurile armate.
Au oare preoții dreptul să meargă la Moscova? Cine le dă acest drept?
Preoții, ca și orice cetățean al R. Moldova, au dreptul la libera circulație și se pot deplasa oricând vor și oriunde le permite pașaportul. Totuși, prin statutul lor, preoții sunt în serviciu public, fiind întreținuți din plățile oferite de cetățeni, de aceea, deplasările în locuri care ar putea afecta liniștea spirituală a comunităților sau imaginea credinței ar trebui discutate cu comunitatea, explicate clar, iar avantajele și dezavantajele să fie cântărite cu multă cumpătare. Avantaje care ar servi interesul cetățenilor prin deplasări la Moscova practic nu există.
Ar putea preoții să aducă de la Moscova ceva care ar dăuna intereselor și securității statului?
Din păcate, da. În perioada sovietică, bisericile din Moldova au fost închise aproape în totalitate, mulți preoți au fost deportați, iar comunitățile de credincioși – amenințate cu închisoarea. În perioada sovietică, la Chișinău rămăsese deschisă o singură biserică – Ciuflea, celelalte fiind transformate în baruri, săli de expoziții sau de distracții. Clopotnița din centru a fost aruncată în aer. Totodată, Mitropolia de la Chișinău era controlată de către structurile KGB de la Moscova. Arhivele arată că și printre călugări și preoți erau infiltrați agenți ai securității sovietice. Rusia nu a renunțat la modelul KGB-ist de control în sfera ei de interese după destrămarea URSS. Timp de 30 de ani, Rusia a implicat bisericile din Moldova în campanii de dezinformare, de denigrare a opțiunii pro-europene, în campanii electorale – prin promovarea candidaților care susțin vectorul rusesc. Scenariul se repetă și în acest an.
Vor fi oare închise bisericile din Moldova supuse Patriarhiei Moscovei ?
Bisericile din Moldova aparțin oamenilor din Moldova. În mod particular, acestea aparțin locuitorilor din satele și orașele în care au fost construite. Mai mult decât atât, multe dintre ele sunt parte a Patrimoniului cultural național. Asta înseamnă că, dacă se va lua o decizie că preoții nu mai pot sluji Moscovei, Rusia nu va veni aici să-și ia bisericile, nu-i aparțin. Cu atât mai mult, după ce rușii din perioada sovietică au închis bisericile și au deportat preoții, nimeni nu se va încumeta să repete aceste atrocități. Dar, în lume sunt cunoscute multe cazuri când preoții care au comis acte imorale și reprobabile au fost retrași din biserică. Iar slujirea în interesele forțelor războiului pare a fi un act imoral.
Au voie jurnaliștii să adreseze întrebări preoților?
Da, jurnaliștii servesc interesul public și trebuie să răspundă la îngrijorările cetățenilor. Preoții sunt și ei în serviciu public, de aceea este justificat să răspundă în fața comunităților de enoriași, dar și a jurnaliștilor, care ajută la amplificarea mesajelor și informarea comunităților. Preoții care folosesc banii comunităților trebuie să explice ce fac cu banii, iar slujitorii bisericilor moldovenești care călătoresc la Moscova ori susțin războiul, ori nu condamnă uciderile, ori manipulează alegerile – sunt subiecți ai îngrijorărilor publice și jurnaliștii ar trebuie să le adreseze întrebări și să ofere cetățenilor răspunsuri.
