EDITORIAL „Unde suntem noi, acolo e război”. 10 ani de la asasinarea lui Boris Nemțov: predicțiile opozantului rus
„Transformăm totul în rahat. Unde suntem noi, acolo e război” – este afirmația unei femei care a venit cu flori să-l comemoreze pe opozantul rus Boris Nemțov la zece ani de la asasinarea acestuia. „Am spus ceea ce cred. Am dreptul?” a întrebat aceasta, pentru ca forțele de ordine să-i răspundă: „NU ai dreptul!” Acest răspuns exprimă realitatea actuală din Rusia.
Boris Nemțov a fost împușcat cu doar câteva zile înainte de un protest anti-război pe care trebuia să-l conducă. În ultimii ani de viață, liderul de opoziție rus a fost unul dintre cei mai înverșunați critici ai lui Vladimir Putin, făcând mai multe predicții profetice legate de conducerea acestuia, inclusiv anexarea de noi teritorii și invazia Rusiei în Ucraina, fapt care a fost negat de Putin chiar cu două luni înainte să atace poporul ucrainean, în timp ce militarii ruși erau dislocați la hotar cu Ucraina.
Printre predicțiile lui Boris Nemțov se numără:
- Ocuparea teritoriilor vecine
„Rusia va ocupa teritoriile vecine. Au așa o tradiție că trebuie să ocupi totul primprejur, chiar dacă nu ai nevoie de acest lucru.”
În anul 2014, Rusia a anexat Crimeea, iar după invazia în Ucraina din 2022, Putin a anexat Luhansk, Donețk, Herson și Zaporijjea. Între timp, războiul continuă, soldații ruși încercând să ocupe (ori să șteargă de pe fața pământului) cât mai multe teritorii ucrainești.
- Răzbunare pe ucraineni vs. „lecție” rușilor
„El (Putin, n.r.) se răzbună pe Ucraina pentru revoluția anti-criminalitate. El se răzbună pe ucraineni pentru a le dovedi rușilor că o astfel de metodă de răsturnare a unui corupt este inacceptabilă.”
Răscoala ucrainenilor de pe Maidan împotriva corupției și a președintelui corupt din acea perioadă – Viktor Ianukovici – a trezit frică în liderul de la Kremlin, care, împreună cu o mână de oligarhi și oficiali ruși, ani de zile se îmbogățesc pe seama cetățenilor și nu și-ar dori o soartă similară. Fundația Anticorupție (FBK) a opozantului rus Alexei Navalnîi, moartea căruia a trezit multiple suspiciuni, a publicat în 2021 investigația „Un castel pentru Putin” despre averea președintelui rus, înregistrată pe rude și cunoscuți. Anterior, în 2017, FBK a publicat o investigație despre miliardele premierului rus din acea perioadă, Dmitri Medvedev. Ținând cont de averile acumulate nu tocmai legitim de cei de la Kremlin, transparența nu este în interesul lui Putin și a găștii sale. Astfel, în 2023, Procuratura Generală a F. Ruse a declarat „Transparеncy International”, care mai bine de două decenii a luptat în Rusia pentru transparență, drept organizație indezirabilă.
- Războiul și agresiunea militară
„Această tradiție – ridicarea din genunchi – înseamnă oare în mod obligatoriu uciderea cuiva? Să ucizi și să ocupi teritorii (…) Din păcate, acestea sunt realitățile sec. XXI.”
Cu mult timp înainte de invazia în Ucraina din 2022, Nemțov avertiza că Putin va încerca să destabilizeze fostele republici sovietice și că ar putea recurge la agresiune militară. Acest lucru a fost confirmat în 2014, când Rusia s-a implicat în chestiunile interne ale Ucrainei, ajutându-l pe Ianukovici să fugă din țară și trimițându-și oamenii să tragă în protestatarii de pe Maidan, ocupând ulterior Crimeea, pentru ca în 2022 Putin să pornească așa-numita „operațiune militară specială”, pe care astăzi chiar și putiniștii o numesc deschis război.
- Menținerea puterii cu orice preț
„Credeți că el se îngrijorează de soarta rușilor din Donețk? Ba nu-i pasă (…) Pentru el, cel mai important este să-și mențină puterea cu orice preț și dacă e nevoie de un război victorios împotriva fraților ucraineni, el va lupta.”
La 24 februarie 2025 s-au împlinit trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În această perioadă, pe front au decedat peste 46 de mii de soldați ucraineni, iar circa 380 de mii sunt răniți. Putin nu pare să intenționeze să pună capăt vărsării de sânge, războiul fiind în prezent metoda lui de menținere a puterii.
- Izolarea Rusiei vs. sancțiuni
„O lovitură în putinism înseamnă izolare. El (Putin, n.r.) crede că Occidentul niciodată nu va face acest pas (…) izolare internațională, adică excluderea Rusiei din G8, mari probleme între Uniunea Europeană și Rusia (…) evident că vor urma sancțiuni.”
Politica agresivă a lui Putin și războiul sângeros pornit de acesta în țara vecină au adus la sancțiuni internaționale și la izolarea Rusiei de către Occident. De la începutul războiului în 2022, dar și anterior, după anexarea Crimeei în 2014, UE a impus împotriva Rusiei sancțiuni economice, dar și individuale, care vizează diferite persoane responsabile de sprijinirea sau finanțarea războiului din Ucraina. În decembrie 2024, UE a aprobat al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în care sunt vizate nave din „flota din umbră” a lui Putin și companii chineze care ajută Kremlinul.
- Distrugerea democrației vs. dictatura
„În interiorul țării se va intensifica tendința dictatorială autoritară.”
Pentru a elimina orice formă de opoziție politică, Putin folosește instrumente precum justiția și forțele de securitate. Astfel, în vara anului 2022, în Rusia a fost adoptată Legea privind controlul persoanelor aflate sub influență străină, care interzice persoanelor ce au statut de agent străin să ocupe funcții în instituțiile guvernamentale, să inițieze referendumuri, să participe la campanii electorale ori să desfășoare orice fel de evenimente publice. Cu alte cuvinte, le este interzis să-și exprime opinia de cetățean. Mai mult, oamenii au început să fie amendați sau chiar arestați pentru un like sau un comentariu la o postare contra regimului actual.
Iar pe oponenții mai serioși Putin îi lichidează, recurgând la alte mijloace: otrăvirea – cazul lui Alexei Navalnîi sau Vladimir Kara-Murza; arestarea – cazul lui Ilia Iașin sau Oleg Orlov; executarea – pe 27 februarie 2015, liderul rus de opoziţie Boris Nemțov a fost împușcat mortal pe un pod situat la o distanță de doar 100 de metri de Kremlin. Nemțov a prezis un posibil atentat împotriva sa.
