Secret de Stat: Adio, medicul Nr.1
„Nu, nu există așa caz. Nu avem niciun medic infectat de Covid19”. În timp ce doamna doctor se sufoca de febră și tuse, în timp ce rudele și pacienții ei își făceau griji, sistemul de sănătate și cel de stare de urgență ne explica că acest om nu există.
Îi știam numele. Ne-au vorbit oameni concreți, care au nume și ei, despre ea: „E o doctoriță foc. Nu vă uitați la vârsta ei înaintată, este atât de experimentată, simte atât de bine pacienții, ne bazăm foarte mult pe ea când se întâmplă o problemă de sănătate”, îmi spune unul dintre pacienți. De ce, totuși, sistemul medical nu crede că ea există în acest moment?
În jurnalism avem și noi niște reguli. Să nu dăm numele persoanelor despre care scriem în câteva cazuri: când sunt victime ale unor situații care ar putea fi traumatizate suplimentar pentru statutul lor (minori, victime ale abuzurilor sexuale) sau când oamenii fac publice niște crime și riscă răfuieli. În acest caz, doamna E.L. nu făcuse nimic, decât că a dedicat aproape 60 de ani de muncă în folosul cetățenilor. Dar, pentru că e pacientă – guvernarea sugerează să nu încălcăm dreptul la viața privată și să nu dăm numele. Tot guvernarea ne spunea la 20 martie 2020 că așa medic infectat nu există.
În cei 15 ani de ZdG am muncit și noi în baza unor reguli. Prima era să răspundem cât mai prompt interesului public, iar a doua – să evităm publicarea unor date neconfirmate. În acest caz, la 20 martie, după ce reportera noastră Diana Severin contactase toate sursele oficiale și niciuna nu a confirmat că un lucrător medical este infectat cu Covid19, ne pregăteam să dăm știrea neconfirmată. Era unul din puținele cazuri când urma să facem acest lucru.
În timp ce știrea era aproape de publicare, reportera a fost contactată de serviciul de presă în mod repetat: „Da, avem așa o pacientă”. Testul era pozitiv încă de la 19 martie, iar E.L. acuza simptome de Covid19 cu câteva zile înainte.
Au urmat câteva zile de agonie pentru doctorița E.L. Avea 79 de ani și acest virus devora rapid plămânii ei obosiți. Între timp, autoritățile atacau jurnaliștii: să nu mai întrebăm câți lucrători medicali s-au îmbolnăvit, să nu cerem date segregate pe profesii. „Cât de corect este să dăm profesia tuturor?”, a declarat președintele Igor Dodon, după ce tot el a considerat să facă public numele complet al primei paciente cu Covid19.
De ce considerăm că e corect să spunem de ce profesii, vârste, din ce instituții și localități sunt oamenii infectați? Pentru că sunt date de interes public care pot ajuta foarte mult ca oamenii să ia măsuri de precauție, iar sistemul – să acționeze mai adecvat. Dacă se infectează medicii, avem 2 probleme care trebuie rezolvate urgent: să fie excelent de bine echipați, dar să fie și remunerați ca niște oameni care lucrează în focare care le afectează viața și sănătatea. Dacă aceste probleme vor fi ascunse, medicii, oamenii de care societatea are cel mai mult nevoie azi, vor pleca în tăcere, fie bolnavi, fie sănătoși. Nu, medicii nu sunt doar cifre, nici atunci când muncesc în condiții de risc, nici atunci când se îmbolnăvesc la locul de muncă.
Ministra i-a confirmat moartea, după ce sistemul îi masca boala
La 27 martie, însăși ministra Sănătății a confirmat că pacienta E.L. există. Adică, a declarat de fapt că pacienta nu mai există. Este primul lucrător medical decedat, după infectarea cu coronavirus la locul de muncă. Comunicarea despre ea a fost foarte seacă, de fapt nu a fost clar dacă era doctoră sau asistentă medicală. Când am auzit acest anunț, am revenit la comunicarea cu sursele, cu foștii ei pacienți. Da, primul medic decedat de coronavirus este E.L.
Cum am ajuns noi să avem lucrători medicali la această vârstă care sunt trimiși pe prima linie? Și cum am ajuns să-i avem sacrificați pentru sistemul public de sănătate și să-i trimitem pe lumea cealaltă într-un mod atât de anonim? Ce legi ne justifică această anonimizare a unei eroine?
Personal, consider că E.L. este o eroină. Viața ei a fost un singur drum: a făcut universitatea de medicină, iar după absolvire a muncit jumătate de secol în sistemul medical, până în ultima zi. Și nu a lucrat într-un fotoliu administrativ, ci toți cei peste 50 de ani au fost pe prima linie: întâi cardiologă în clinica de sector, după care – medic la salvare.
„Ne-am întâlnit la 5 martie, la un eveniment de familie. Era la fel de vioaie și energică. Deja în societate se discuta de problema Covid19 și am întrebat-o și noi, dacă nu se teme. Ne-a răspuns așa cum ne răspundea întotdeauna: „Vroiam demult să plec la pensie, dar vedeți că nu sunt oameni în sistem. Cui să lăsăm acum sistemul, cum să plec acum când e nevoie? Deja mai lucrez luna martie, și în aprilie probabil am să mă pensionez”, ne-a zis. Vedeți, nu a mai reușit să ajungă la pensie chiar dacă avea deja 79 de ani”, ne spune V.S., adăugând că E.L. lucra și pentru că pensia nu îi ajungea să supraviețuiască, să aibă cele necesare pentru un trai decent dar și pentru mici bucurii oferite nepotului.
Azi, după aproape 60 de ani de muncă, E.L. va fi înmormântată nu așa cum trebuie. Soțul ei este și el în reanimare, bolnav de aceeași maladie. Apartamentul lor este sigilat. De înmormântare se va ocupa singurul ei fiu, care e șomer în prezent și are dificultăți financiare ca să își întrețină propria familie. Statul i-a returnat un corp pentru înmormântare și cam atât. Am încercat să aflăm dacă există un suport financiar pentru cheltuielile funerare, dar nu am primit un răspuns clar, deși variantele de răspuns sunt negative. Nu am vrut să răscolim foarte mult familia îndurerată, dar statul care și-a acoperit neputința cu devotamentul acestei doctore ar fi trebuit să îi acopere ultimul drum cu mult respect.
Pe lângă dificultățile financiare și marea pierdere umană pentru familie, vreau să contribui la repararea unui prejudiciu pentru toți medicii din Moldova și în special pentru cei aflați acum pe prima linie. Nu cred că e corect ca un medic care a lucrat jumătate de secol pentru bunăstarea oamenilor să fie trecut sec și anonim într-un registru drept „primul lucrător din sistemul medical care a decedat de Covid19”.
Eu cred că un medic care a tratat zeci de ani oamenii bolnavi de inimă, apoi alte zeci de ani a lucrat la urgență, salvând vieți atâtea mii de zile și nopți nu trebuie lăsat să plece așa. Eu cred că această incredibilă rezistență în acest sistem medical, eu cred că acest monument al rezilienței în medicina moldovenească are un nume. Eu cred că numele acestei salvatoare trebuie cunoscut, ovaționat și onorat mereu. Numele ei este Ecaterina Litvinschi.
