Rusia, cu doi candidați la prezidențialele din R. Moldova
Un milion de moldoveni, revoltați de decizia lui Igor Dodon de a candida pentru un nou mandat, îi cer (pe rețelele de socializare) să plece din funcție, iar organelor de drept – să-l difere justiției. Pentru ce? Pentru că și-a încălcat jurământul. „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propășirii R. Moldova, să respect Constituția şi legile țării, să apăr democrația, drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”, jura Dodon în 2016, la învestirea sa în funcție. Cui s-a „dăruit” Igor Dodon în acești 4 ani, pe cât de mult a ținut cont de Constituție, pe cât de tare a apărat drepturile și libertățile omului, ale cui interese de independență, de suveranitate și integritate teritorială a apărat, s-a văzut.
Nu din conspectele electorale, fabricate de „aghitbrigada” lui Dodon, în care președintele raportează la darea în exploatare a câtor semafoare și răstigniri a participat, câte medalii și cui a dat, pe ce câmpuri și cu ce zarzavaturi semănate a umblat, cu cine și de câte ori a dat mâna și s-a fotografiat, la câte emisiuni TV a vorbit… ), ci din vizitele sale la Moscova și din trădările pe care le-a făcut, din întâlnirile și supușenia față de „președintele Transnistriei”, V. Krasnoselski și din recunoașterea separatismului transnistrean, din umilirea veteranilor și combatanților Războiului de Independență de la Nistru, din tentativele sale criminale de federalizare (readucerea sub sceptrul rusesc) a R. Moldova, din hoțiile cu bani murdari (kulioacele negre și Bahamasul), din confortul halucinant în care se lăfăie cu familia și mizeria, sărăcia și disconfortul în care își duce viața de azi pe mâine marea majoritate a populației R. Moldova, din închiaburirea dinastiei Dodon, din promisiunile deșarte ale lui Dodon cu „propășirea” R. Moldova și cu o „Europă la noi acasă”, din, din, din…
Igor Dodon nu a fost, nu este și, cu atât mai mult, nu va putea fi vreodată președinte al R. Moldova, un președinte suveran, patriot și responsabil, după cum pretinde. E din alt croi. Dodon a fost, și e imposibil să mai poată fi altceva, decât un sclav docil al lui Putin, care a promovat, în R. Moldova dintre Prut și Nistru, interesele Federației Ruse. Servilitatea l-a făcut pe Dodon președinte. Și el va alege să fie servil și mai departe, pentru că așa i-i bine. Și lui. Și Rusiei. Kremlinul, care nu a reușit prin referendumul unional din 1990 și nici după asta, prin războiul din 1992, să ne țină în supușenie, a ales să se răzbune pe noi prin guvernări docile și antinaționale, care să ne extenueze și să ne extermine prin sărăcie, hulă, prigoană și exod. Dacă vreți, elementar, să vedeți ce a făcut Dodon și cum a fost cu Dodon președinte, analizați prețurile la mărfurile de primă necesitate sau facturile la apă, curent și la alte servicii comunale, mergeți la farmacii și, după ce vă umpleți sacoșele cu medicamente (că e imposibil să fii sănătos într-un stat cu o guvernare bolnavă), numărați ce v-a mai rămas din pensii ori salarii, nu uitați și de costurile pentru călătorii, tratament, grădiniță, școală, nașteri și înmormântări… Ce rămâne dincolo de toate astea? O viață trăită în neștire.
În ultimii patru ani – o spun rapoartele Biroului Național de Statistică, populația R. Moldova s-a redus numeric de la 3 la 2,6 milioane, anual 1% din populație părăsește R. Moldova, numărul tinerilor (18–29 de ani) s-a redus cu 27,4%, numărul persoanelor cu vârsta mai mare de 60 de ani s-a mărit cu circa 10%, cu 1,3% a crescut numărul deceselor, cu 2000 s-a redus numărul copiilor nou-născuți (R. Moldova deține locul doi în lume printre țările cu cea mai mică natalitate, după Portugalia), nivelul de viață e sub orice nivel, populația degradează, sistemul de guvernare este unul banditesc, statul fiind guvernat de mafie și nu de lege, statutul R. Moldova rămâne incert, între Est și Vest, după cum îngână periodic Dodon, asta însemnând nicăieri. Și dacă tendințele se vor menține, perspectivele sunt și mai triste: potrivit prognozelor statistice, în următorii 20 de ani, bătrânii de peste 60 de ani din satele și orașele noastre vor ajunge să alcătuiască 1/3 din totalul populației. Deci, vom îmbătrâni. Rapid și cu mult, ceea ce și-au dorit mereu și își doresc și acum socialiștii cu Dodon împreună și toată stânga politică de la noi: o republică cât mai abandonată de propriii cetățeni, cu cât mai puțin tineret, iar și mai bine – fără, cu cât mai multă populație îmbătrânită, pe care s-o poată minți, manipula și cumpăra cu o medalie, „o fotografie cu președintele” sau cu 10 lei la pensie (că, deh, un bătrân chinuit și, mai ales, singuratic se bucură și de o cutie de chibrituri).
Ceea ce arată cifrele de mai sus nu e pur și simplu statistică. E prea simplist să credem așa. Ceea ce spun aceste cifre e o situație – una dramatică, tot mai catastrofală pentru destinele Moldovei și ale moldovenilor. Deloc întâmplătoare. Este rezultatul unei politici de stat. Ziceam că Rusia, din momentul în care nu a putut face cu Basarabia ceea ce a făcut cu Transnistria, a decis să ne dea pe mâna partidelor-marionete, controlate de ea, gen PCRM, PSRM, PDM (analizați să vedeți cine a guvernat R. Moldova în 30 de ani), care să ne fure, să ne prade și să aducă R. Moldova în halul în care să ceară mila și îndurarea Kremlinului. Am mai avut această „milă și îndurare” în 1940 și după 1944 și până azi inclusiv ne dor amintirile.
Dodon se pregătește să plece iarăși la Moscova. Nu în vizită, mai degrabă într-o misiune electorală specială. Merge să vadă ce vor rușii în schimbul creditului de 200 de mln de Euro – bani cu care să ne cumpere la alegeri – și a vaccinului anti-COVID, pe care Putin i l-a promis lui Dodon cu titlu de donație, dar care nu este
încă testat până la urmă și nu-i exclus să prezinte complicații și riscuri de sănătate (deși pentru Rusia chiar și 2,6 milioane suntem prea mulți).
Dodon nu este însă singura problemă pentru alegerile din 1 noiembrie. O a doua problemă mare este Renato Usatîi, deja înregistrat pentru cursa prezidențială. Moscova vrea să ajungă în turul doi cu doi candidați, ambii controlați de ea: Dodon și Usatîi. Va accepta dreapta ca lucrurile să ajungă aici?
