Rogozin la Chişinău. Moldova în doliu
Întâlnirea vicepremierului rus D. Rogozin cu vicepremierul moldovean O. Calmâc s-a încheiat, practic, cu numic… Rogozin a venit la Chişinău nu pentru a redeschide pieţele Rusiei în faţa R. Moldova, ci pentru a o sili (şantaja, minţi, constrânge, speria) să facă noi cedări intereselor ruseşti la Nistru…
Marţi şi miercuri, în R. Moldova s-a aflat într-o vizită oficială emisarul lui Putin pentru Transnistria, tot el şi vicepremier pentru economie şi industria de război a Rusiei, Dmitri Rogozin. Potrivit agendei oficiale, Rogozin a sosit la Chişinău (după care a mers şi la Tiraspol) pentru a rezolva două probleme mai vechi între Rusia şi R. Moldova. Prima ţine de ridicarea embargoului pe piaţa rusă, pentru mărfurile moldoveneşti, iar a doua – de scoaterea Transnistriei din ”blocaj”. ”Moldova este interesată de piaţa rusească pentru vinurile sale, iar noi suntem interesaţi de ridicarea blocadei impusă Transnistriei”, a scris Rogozin pe Facebook, în drum spre Chişinău. Amintim că relaţiile Moscovei şi, ca urmare, a Tiraspolului cu Chişinăul s-au deteriorat nu din cauza vinului şi nici a ”blocadei” pe Nistru, care de fapt nu există, dar din cauza Acordului de Asociere RM-UE, pe care Chişinăul l-a semnat în 2014 şi pentru care Rusia a dat-o în supărări: au fost interzise băuturile alcoolice, conservele, fructele, sucurile, legumele şi alte produse de primă necesitate, devenite brusc ofensive pentru sănătatea consumatorului rus. Din scenariul şi complotul anti-Moldova nu a lipsit nici acest tipic ”derjimorda”, D. Rogozin. Încă în septembrie 2013, cu jumătate de an înainte de parafarea Acordului de Asociere, acesta ameninţa Chişinăul, în maniera sa de satrap ţarist, că ”o decizie a R. Moldova de a deveni membru asociat al UE va conduce la revizuirea acordurilor cu Rusia şi va complica soluţionarea conflictului din Transnistria”. Până la urmă, asta a şi făcut Rusia. R. Moldova, însă, a parafat şi semnat Acordul de Asociere, iar din data de 1 iulie 2016 a devenit şi membru-asociat UE. Întrebare: cum să înţelegem vizita din 5-6 iulie a lui Rogozin la Chişinău? Ca pe o împăcare cu realitatea? Să înţelegem că Rusia nu mai poartă pică R. Moldova sau că Rusia are planuri noi pentru R. Moldova? Rogozin (şi, probabil, nu doar el dintre oficialii ruşi) se declară foarte ataşat de Chişinău şi R. Moldova. ”Mi-a fost dor de Chişinău”, s-a confesat el presei pe finalul vizitei. O fi. Dmitri Rogozin nu a mai călcat pe la Chişinău din 2014, când, contrar rigorilor protocolare, a coordonat şi participat la parada militară a trupelor ruseşti de la Tiraspol de 9 mai. Faptul a nemulţumit Chişinăul, iar la întoarcere spre Moscova, Ucraina a interzis zborul avionului în care se afla Rogozin şi o delegaţie de deputaţi ruşi. Avionul a făcut cale întoarsă. Aterizat la Chişinău, acesta a fost supus unor percheziţii din partea Serviciului de Informaţii şi Secirutate. În bagajele ”pasagerilor” au fost găsite liste cu semnături colectate în stânga Nistrului în favoarea separării Transnistriei de R. Moldova. Pretenţiile Rusiei au fost, ca totdeauna, mari, dar mai departe de supărări nu s-a mers, iar Rogozin a rărit-o spre Chişinău.
Vizita oficialului rus în R. Moldova a coincis în timp cu mai multe evenimente importante pentru Chişinău. Întâmplător? Rogozin ajungea la Chişinău în aceeaşi zi în care venea şi o nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru lansarea negocierilor privind semnarea unui nou Acord de finanţare R. Moldova-FMI, iar cu două zile mai târziu (8-9 iulie) la Varşovia, în Polonia, era programat cel de-al 27-lea summit NATO, la care va participa şi R. Moldova cu statut de invitat şi la care vor fi abordate şi probleme de securitate regională şi apărare colectivă, în contextul insecurităţii de după ocuparea Crimeii de către Rusia şi invadarea Donbasului. Mai există şi un alt considerent, care face să credem că vizita lui Rogozin în R. Moldova nu este una întâmplătoare şi că D. Rogozin a fost la Chişinău şi Tiraspol într-o cu totul altă misiune, decat cea de redeschidere a exporturillor moldoveneşti pe piaţa rusă. În zilele de 2-3 iunie 2016, la Berlin, după o întrerupere de doi ani, au fost reluate negocierile în formatul ”5+2”, pentru reglementarea diferendului transnistrean. A fost semnat şi un Protocol între Chişinău şi Tiraspol, care vizează o ”agendă comună de acţiuni privind interesele populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului”. Presa şi o serie de analişti politici au scris că Protocolul comportă riscuri serioase pentru R. Moldova, mai ales în partea în care Tiraspolul cere Chişinăului, pe lângă mai multe revendicări de ordin economic, să recunoască ”circulaţia, la nivel internaţional, a automobilelor cu numere de înmatriculare în partea stângă a Nistrului” şi ”utilizarea actelor de învăţământ emise de Tiraspol pe teritoriul ţărilor străine”. La mijlocul acestei luni, Chişinăul şi Tiraspolul trebuie să prezinte, într-o conferinţă în Bavaria, rezultatele la cererile făcute de părţi. Teamă îmi e că Rogozin a venit la Chişinău, după care a mers la Tiraspol, nu pentru deblocarea comerţului R. Moldova cu Rusia, ci pentru a se documenta cum stau lucrurile şi a încerca să ”convingă” Chişinăul să nu se opună ”revendicărilor Tiraspolului”. Zic asta, pentru că întâlnirea vicepremierului rus D. Rogozin cu vicepremierul moldovean O. Calmâc s-a încheiat, practic, cu numic. Pe finalul vizitei, Rogozin a declarat că a prezentat ”părţii moldoveneşti o foaie de parcurs pentru revenirea la relaţiile comercial-economice… grupul de lucru interguvernamental îşi va începe activitatea la sfârşitul lunii iulie, iar în luna noiembrie, cel mai probabil, vom avea şedinţa comisiei interguvernamentale, unde vom discuta rezultatele”. Apă de ploaie. Deci, toate doar după conferinţa din Bavaria. Şi în funcţie de ce şi cât de mult va putea rupe Rusia Republicii Moldova în Bavaria. E clar. Rogozin a venit la Chişinău nu pentru a redeschide pieţele în faţa R. Moldova, ci pentru a o sili (şantaja, minţi, constrânge, speria) să facă noi cedări intereselor ruseşti la Nistru.
Vizita lui Rogozin în R. Moldova a mai coincis cu un eveniment: comemorarea victimelor deportărilor staliniste. Rogozin a prins R. Moldova în doliu. Şi a plecat fără să lase vreo speranţă că Moldova ar putea ieşi din această stare de doliu alături de Rusia.
