Războiul de lângă noi
Pericole de război la frontierele R. Moldova. Situația în jurul Ucrainei (și vecinătatea imediată) se complică de la o zi la alta, tensiunile cresc, provocările cresc și ele, riscurile unei posibile intervenții militare ruse în Ucraina rămân iminente. Cel puțin asta rezultă din informațiile operative difuzate în spațiul public de către oficialitățile militare și civile de la Kiev. Sunt câteva săptămâni încheiate de când Ucraina se declară amenințată cu război, după ce Rusia și-a concentrat la granița cu ea și în Crimeea câteva zeci de mii de soldați și tehnică militară de luptă. Volodymyr Zelensky, președintele Ucrainei, se declară alarmat de situație și susține că Moscova ar pune la cale o „agresiune violentă” împotriva ţării sale. Kremlinul respinge acuzațiile și declară că mișcările de trupe în apropiere de Ucraina sunt antrenamente și exerciții ordinare, menite să asigure securitatea Rusiei. „Moscova își mișcă trupele în Rusia așa cum crede de cuviință… și nu amenință pe nimeni atât timp cât nimeni nu amenință Rusia”. Este declarația de presă a lui Dmitrii Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Kievul refuză să ia în serios declarațiile venite din partea Moscovei. Ministerul ucrainean de Externe amintește despre faptul că, în 1994, „Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear (pe atunci, a treia putere nucleară din lume) în schimbul unui angajament, inclusiv din partea Rusiei, să nu amenințe integritatea noastră teritorială și suveranitatea noastră națională. Rusia a încălcat acea promisiune în 2014”, susține într-o declarație de presă șeful Externelor de la Kiev, Dmitri Kuleba, „de ce nu ar mai încălca-o și în 2021?” – se întreabă acesta.
Situaţia în Ucraina se complică de la o zi la alta și de pe urma reluării luptelor în estul Ucrainei dintre rebelii proruşi din regiunea Donbas, sprijiniți de Rusia și trupele regulate ucrainene. Atât Ucraina, cât şi Federația Rusă au comasat trupe la frontierele autointitulatelor „republici populare” Donețk şi Luhansk (cele „două Transnistrii ucrainene”), acuzându-se, în consecință, reciproc, de escaladarea conflictului militar în ultimele săptămâni și încălcarea Acordului de pace din vara anului trecut de la Minsk. Autoritățile ruse acuză Kievul că s-ar face vinovat de amplificarea „războiului civil” împotriva populației rusofile din cele două republici proruse, Donețk și Luhansk și amenință că vor interveni militar în sprijinul lor, dacă va fi nevoie. „Rusia nu va rămâne indiferentă faţă de soarta vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc în sud-estul Ucrainei”. Este poziția Kremlinului, enunțată de Dmitrii Kozak, șef-adjunct al administrației prezidenţiale ruse. Volodymyr Zelensky, președintele Ucrainei, susține, la rândul său, că Moscova forțează intenționat ostilitățile în Donbas „pentru a provoca Kievul să comită vreo eroare și să își poată justifica invazia armată în Ucraina”. Așa sau altfel, tensiunile persistă, provocările rămân, incertitudinile cresc. Kievul este în căutare de soluții și sprijin internațional pentru a putea evita un război cu Rusia, care ar fi fatal pentru Ucraina. Și nu numai. După o serie de consultări cu președintele SUA Joe Biden și ambasadorii NATO, președintele Zelensky insistă tot mai mult pe aderarea ţării sale la NATO şi UE pentru a se proteja în faţa amenințării ruse. „Nu putem sta la nesfârșit în sala de aşteptare a UE şi NATO… Doar intrarea în Alianța Nord-Atlantică mai poate opri Rusia”, scrie agerpress.ro cu referire la un interviu acordat de Zelensky cotidianului francez Le Figaro.
SUA, Franța, Germania și Regatul Unit s-au solidarizat cu Kievul şi au cerut Moscovei să detensioneze situația și să nu destabilizeze Ucraina. Același lucru l-a făcut Turcia, în persoana președintelui Recep Erdogan, iar Joe Biden, președintele SUA, pe fondul creşterii tensiunilor în jurul Ucrainei, i-a sugerat liderului rus Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică de săptămâna trecută, să se întâlnească pentru un summit într-o ţară terță, de preferinţă în Europa, și să-și clarifice relațiile. Rusia nu a răspuns expres nici cu ”da”, nici cu ”nu”, deși răspunsul poate fi lesne dedus din raportul anual al lui V. Putin către Duma de Stat. Preşedintele rus le-a sugerat miercuri rivalilor săi occidentali să nu „treacă linia roșie” în relaţiile cu Rusia, să se abțină de la „acțiuni neprietenoase” pe fondul tensiunilor pe care le are în mai multe dosare cu Occidentul, fără să precizeze care.
Risc de război la granițele R. Moldova, un război care amenință nu doar Ucraina și vecinătatea ei, ci securitatea întregii Europe. Ucraina fierbe. În Donbas, din nou se varsă sânge, moare lume (14 mii de morți până în prezent), Crimeea și granița Rusiei cu Ucraina rămân ticsite de armată (conform ultimelor date, până la 120 de mii de militari), ucrainenii lasă Ucraina și cer azil politic în toată Europa. ”În România, Belarus au loc mișcări tectonice îngrijorătoare și e clar că toți se pregătesc de ceva, se rearanjează, se asigură, se mobilizează. La Tiraspol e la fel. La Chișinău însă e liniște. Conducerea țării nu are timp de chestiuni de securitate?”, se întreba retoric ieri pe Facebook liderul PDM, deputatul Pavel Filip. Abia ieri, la trei luni de la declanșarea crizei din Ucraina, Comisia parlamentară pentru Securitate Națională și Apărare convoca în ședință reprezentanții Ministerului Apărării, SIS, MAI și ai Biroului de Reintegrare. Și mai grav e că Consiliul Suprem de Securitate nu a fost convocat încă nici o dată în ședință pe acest subiect, guvernul nici atât, de parcă Ucraina ar fi peste ocean, de parcă nu am trecut printr-un război cu Rusia, în 1992, de parcă nu am mai avea armată rusă în Transnistria și de parcă această armată este acolo pentru a ne apăra și nu pentru a ne ocupa.
Ce ar putea urma? Depinde. Dar dacă cade o Ucraină de 40 de milioane (populație), cu siguranță cade și o R. Moldova de nici 3 milioane. În câteva zile, printr-un referendum fulger (așa cum obișnuiește Moscova), putem deveni toată R. Moldova ori o Transnistrie, ori o Crimee.
