Procurorii și ghereta anticorupție
Săptămâna trecută, un bărbat din Chișinău, dorind să-și instaleze o gheretă pentru produse agricole la o piață din Chişinău, s-a adresat la Pretura Buiucani ca să obțină sprijin în rezolvarea problemei. E o întâmplare frumoasă și necesară, or, R. Moldova e un stat agricol, vine toamna, sunt atâtea legume și fructe de adunat de pe ogoarele patriei și de vândut, iar piețele tocmai sunt buricul vânzărilor de produse agricole cu amănuntul.
Bărbatul care a vrut să vândă produse agricole a fost arestat, acum fiind cercetat penal și riscă 7 ani de închisoare. Așa rezultă din comunicatul de presă al CNA din 5 august 2021. Din comunicat reiese că bărbatul, în dorința de a obține un loc de butic într-o piață, ar fi propus mită, în valoare de 10 mii de euro, iar funcționarul Preturii Buiucani l-a denunțat și CNA a acționat imediat.
Efortul Preturii și al CNA pare să fie de mare laudă, au contracarat un ditamai act de corupție, au curmat o tentativă periculoasă și vinovatul va fi pedepsit. Dar de ce ne vine a râde și a plânge concomitent, citind acest comunicat? De ce un om care vrea să vândă produse agricole la o piață agricolă într-un stat agricol ajunge să propună mită pentru a obține acest drept? Funcționarul de la Pretură oare ce crede despre condițiile de a presta servicii în sectorul lui? De ce un om care vrea să vândă produse agricole oferă mită de 10 de mii de euro? Se câștigă oare atâţia bani din vânzarea de ceapă degerată sau voia să vândă organe umane pe sub tejghea? Cei de la CNA nu ar fi trebuit să își pună această întrebare și să răspundă la ea în acest comunicat? Or, dacă am face acum un sondaj de opinie la Piața Centrală sau lângă Pretura în cauză, sau lângă Primărie, întrebând oamenii care instituții cred că sunt în topul celor mai corupte, desigur că în top vor fi menționate Primăria cu preturile sale și CNA, și probabil nimeni nu va numi comercianții de la piețele agricole printre cei mai corupți.
Tristețea cea mare a acestei acțiuni comune a Preturii Buiucani și CNA e că așa se mimează procesul de combatere a corupției. Dar să nu ne legăm de un comunicat anume, că sunt mai multe.
De exemplu, comunicatele despre confiscarea averilor, afișate săptămânal de CNA, arată confiscarea a câteva bunuri, printre care 6 terenuri agricole și un utilaj agricol, la 2 august 2021, sau un automobil Dacia din 2009 și un Ford din 2007, în comunicatul din 9 august 2021. Nu-i așa că așteptăm cu toții de mult confiscarea averilor înalților demnitari și a celor care au furat miliardul? Ultimele trei comunicate evocă activitatea eroică de a reține și percheziționa cele 18 persoane din cadrul Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT), care sunt acuzate că ar fi pretins și luat mite în valoare de 250 sau 2000 euro.
Să vedem, poate Procuratura Generală oferă mai multe dovezi de luptă cu corupția cea mare? Pe pagina web a Procuraturii găsim aceleași 3 comunicate recente despre 18 persoane de la IPOT care ar fi primit câte 250 de euro, deoarece Procuratura Anticorupție a muncit la acest caz umăr la umăr cu CNA.
Cu ceva zile în urmă, procurorii au mai prins două clarvăzătoare. Dar corupția mare? Pare să fie scăpată de sub control. Adică, după ce l-a lăsat pe Platon să plece din Moldova, Procuratura Anticorupție a anunțat recent că solicită deja anunțarea în căutare a acestuia, deoarece s-ar face vinovat de acte de corupere și escrocherii.
De asemenea, după ce l-au scăpat pe Denis Ulanov din nou în Parlament, și acesta cu acte de deputat în regulă, care ar putea scăpa din R. Moldova în orice minut, Procuratura Anticorupție taman după alegeri a finalizat dosarul și a trimis în judecată cauza penală pe numele acestuia.
Societatea așteaptă comunicate despre analiza propriei performanțe, dar Procuratura a emis un comunicat prin care declară că „Nivelul înțelegerii de către actuala guvernare a principiilor statului de drept este neașteptat de slab”.
Nu am identificat comunicate recente în care ar fi analizată performanța procurorilor în combaterea marii corupții nici pe pagina web a Consiliului Superior al Procurorilor, dar CSP se arată profund contrariat de modul în care, în ultima perioadă, este atacată instituția Procuraturii prin acuzații grave, care însă nu au niciun suport juridic și sunt de esență manipulatorie.
CSP consideră că procurorii muncesc bine și ceilalți le încurcă. De aceeași părere este și Bogdan Zumbreanu, fostul șef al CNA care, după ce a fost demis din această funcție, a acceptat să muncească acolo ca șef de direcție. Peste ceva timp, a părăsit fotoliul din proprie dorință, dar a acționat în judecată Parlamentul R. Moldova, cerând să fie restabilit în funcția de șef al CNA. Adică, a plecat de bună voie de la CNA, dar vrea restabilit de judecători.
E frumos că mulți dintre cei demiși din sistem sau acuzați de slabă performanță, corupție, reavoință în funcții publice apreciază dreptul la justiție, făcând declarații publice cu privire la independența instituțiilor, supremația legii și sacralitatea drepturilor omului. Dar e regretabil că nu își asumă în niciun fel dezastrul la care a ajuns sistemul de drept, colcăind de corupție, opacitate, obediență față de politicienii corupți.
Poate e cazul ca prin piețele agricole să fie deschise gherete pentru procurori, ofițeri și judecători corupți?.. Ar prinde mai lesne pe precupeții de ceapă și clarvăzătoarele rămase, dacă tot s-au specializat în astfel de „infractori”.
