Poate o misiune diplomatică să comenteze procesele electorale din R. Moldova?
Pentru un observator extern, R. Moldova are multe caracteristici atractive. Peisaje frumoase, oameni ospitalieri și muncitori, o moștenire culturală bogată și diversă, care reflectă diferitele etnii care s-au stabilit aici de-a lungul secolelor și care formează populația acestei țări unice. Totuși, în ciuda acestei bogății sociale și culturale, reputația internațională a R. Moldova este puternic afectată, aceasta fiind cunoscută în special pentru sărăcie și pentru cele mai senzaționale scandaluri de spălare de bani, pe care le-a văzut vreodată omenirea – toate realizate cu complicitatea oficialilor delegați să administreze țara și instituțiile publice. Rădăcinile acestei probleme sunt corupția și criminalitatea.
Una dintre sarcinile pe care le are un ambasador este de a explica propriului guvern, pe cât e posibil, ce se întâmplă în țara în care este acreditat. După alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, am explicat colegilor de la Londra că, în opinia mea, majoritatea clară a cetățenilor moldoveni a votat pentru un președinte care va lupta împotriva corupției, va susține statul de drept și va îmbunătăți nivelul de trai. Pe măsură ce R. Moldova se apropie de alte alegeri, pe 11 iulie, cred că aceleași probleme frământă majoritatea cetățenilor.
Alegerile sunt momente de mare oportunitate pentru cetățenii democrațiilor, precum este și R. Moldova. Sper că se va înregistra o participare masivă la alegerile din 11 iulie și că cetățenii vor lua în considerare cu mare atenție opțiunile de vot. Sper că își vor folosi gândirea critică pentru a discerne căror declarații ale politicienilor să creadă și care surse media raportează campania în cel mai echilibrat mod.
Propaganda și dezinformarea nu lipsesc și în această campanie. Chiar și foștii președinți ai R. Moldova au simțit nevoia să contribuie cu opinii alarmante și nefondate, care nu cred că au și justificări reale. Este înșelător să sugerăm că „ambasadorii occidentali” controlează unele partide politice, că președintele conduce o „dictatură” sau că o victorie pentru așa-numitele partide „pro-europene” ar duce la sosirea trupelor și tancurilor NATO în R. Moldova. În ciuda manipulării masive din partea unor mijloace de informare în masă, dar și din partea unor politicieni din această țară, cred că majoritatea moldovenilor sunt suficient de inteligenți pentru a discerne adevărul de fals și pentru a lua decizii conștiente.
În R. Moldova se vorbește mult despre forțele politice „pro-europene” și „pro-rusești”. Cred că aceste dezbateri nu au sens. Mai degrabă există două tipuri de forțe politice: pro-stat de drept și anti-stat de drept. Din fericire, cred că majoritatea partidelor care candidează la alegerile din 11 iulie fac parte din categoria pro-stat de drept.
Unii actori politici susțin că ambasadorii străini nu ar trebui să comenteze evoluțiile politice și nici să viziteze instituții de stat în perioada pre-electorală. Acest lucru provine dintr-o lectură distorsionată a Convenției de la Viena. Libertatea de exprimare, accesul la justiție și capacitatea de a participa la procese echitabile de selectare a celor care ne guvernează fac parte din categoria drepturilor universale ale omului. Conform unui principiu bine stabilit, consacrat în Documentul Reuniunii de la Moscova a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (acum OSCE) din septembrie 1991, drepturile omului sunt un subiect de interes internațional și nu o chestiune pur internă. Așadar, deși nu trebui să fim niciodată părtinitori, toate statele OSCE au dreptul să monitorizeze și să comenteze calitatea protecției reciproce a drepturilor omului. De aceea, respectatul meu coleg, ambasadorul Federației Ruse, a avut tot dreptul să ridice o problemă a drepturilor omului cu președinta Sandu în timpul unei reuniuni recente pe care președinta a găzduit-o pentru Corpul Diplomatic. De aceea, acționând în limitele normelor diplomatice, îmi exprim îngrijorarea cu privire la dezinformare, cu privire la mediatizarea părtinitoare a știrilor politice și la abordarea nedumerită pe care CEC a adoptat-o în legătură cu numărul secțiilor de votare care vor fi deschise pentru diaspora. Mulți oameni au sugerat că abordarea CEC a fost motivată politic. Nu ar fi potrivit să speculez în legătură cu asta. Cu toate acestea, se pare că încrederea în această instituție importantă a fost erodată din cauza gestionării acestei probleme.
Ambasada Britanică va contribui la efortul internațional de observare electorală din 11 iulie, în sprijinul democrației R. Moldova. Sper că cetățenii vor lua decizii înțelepte și conștiente și vor alege un Parlament care poate face progrese reale pentru a învinge corupția, pentru a sprijini statul de drept și pentru a pune țara pe calea prosperității. Astfel, reputația internațională a R. Moldova va putea deveni la fel de atractivă ca și peisajul său rural, iar poporul ospitalier și harnic se va putea bucura, în cele din urmă, de o societatea dreaptă și prosperă pe care o merită.
