OPINIE Cine îl poate opri pe Putin?
Suntem în a 15-a zi de război. Și după a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene în problema războiului și păcii în Ucraina. Negocierile s-au încheiat, războiul continuă… Institutul american pentru Studii de Război a avertizat că forțele rusești pregătesc până la sfârșitul acestei săptămâni un asalt asupra Kievului.
Nu știu cine ar fi magnificul, care într-o bună zi, de bună dimineață, ne-ar anunța că poate opri războiul și poate face pace între Rusia și Ucraina. S-a trecut peste prea multe „linii roșii” și s-a mers prea departe în escaladarea acestui război, pentru care s-au făcut prea multe sacrificii, a murit prea multă lume nevinovată și s-au vărsat prea multe lacrimi peste morminte, de multe ori improvizate. Pacificatorii lumii au întârziat prea mult cu inițiativele lor de pace și încercările de a-l opri sau convinge pe Putin să oprească acest război cinic, care, odată pornit, nu a făcut decât ceea ce face în continuare: distruge și omoară, indiferent de cum se cheamă ceea ce a pornit Rusia în Ucraina: război sau „operațiune specială”.
În două săptămâni de război, conform rapoartelor Forțelor Armate ucrainene, pierderile armatei ruse au depășit 11 mii de morți, fără să cunoaștem și pierderile în rândul militarilor ucraineni și al populației civile, deși știrile anunță zilnic atacuri aeriene și bombardamente cu morți și răniți. Printre pierderi se numără și 290 de tancuri, 999 de unități de tehnică blindată și peste 100 de avioane și elicoptere – toate aparținând trupelor ruse. Cu referire la Ucraina, potrivit „Gazeta.ru”, prejudiciul, în două săptămâni de război, se ridică la peste 10 miliarde de dolari. E vorba de drumuri, poduri, căi ferate, echipamente și aeroporturi distruse și avariate.
De la începutul războiului (24 februarie) Ucraina a pierdut peste 1,7 milioane din populație, care a apucat drumul refugiului pentru a se salva din calea războiului. Capitalele Europei și marile orașe din Rusia (47 de orașe mari) sunt inundate de proteste solidare împotriva acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina, state cu putere și influență în Europa și în lume caută să medieze calea spre pace între Rusia și Ucraina.
Numai pe durata săptămânii trecute problema războiului și păcii în Ucraina a fost discutată în mai multe formate între premierul israelian Naftali Bennett și președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, liderul ucrainean Volodymyr Zelensky și Casa Albă, după o întrevedere de trei ore a lui Bennett cu Putin. Deși premierul israelian susține că discuția cu Putin a fost una substanțială, el s-a arătat sceptic că lucrurile ar putea să se schimbe în bine pe măsura așteptărilor. Pe 6 martie, o încercare de a-l influența spre pace pe Putin a făcut-o și președintele Turciei Recep Erdogan – o țară aflată în relații bune și cu Rusia, și cu Ucraina. Erdogan și-a exprimat disponibilitatea „de a deschide împreună calea spre pace”, subliniind ca fiind foarte importante: „încetarea focului, deschiderea coridoarelor umanitare şi semnarea unui acord de pace”.
Poziția Kremlinului: suspendă operațiunea specială în Ucraina, dacă Kievul depune armele, renunță la NATO, recunoaște independența republicilor Donețk și Luhansk și suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea. Kievul s-a arătat dispus să discute și modele non-NATO pentru Ucraina, dar fără a face vreun compromis în privința integrității sale teritoriale, fără să fie convenită o soluție comună asupra statutului acestor teritorii.
Suntem în a 15-a zi de război și după a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene în prolema războiului și păcii în Ucraina. Negocierile s-au încheiat, războiul continuă. Deși Kievul susține că există anumite evoluții în negocieri (îmbunătățirea logisticii coridoarelor umanitare) privind principalele probleme legate de încetarea focului și garanțiile de securitate, lucrurile rămân neschimbate. Localitățile din sud-estul Ucrainei și Kievul rămân în continuare ținta atacurilor trupelor rusești. Institutul american pentru Studii de Război a avertizat că până la sfârșitul acestei săptămâni forțele rusești pregătesc un asalt asupra Kievului. Președintele chinez Xi Jinping a cerut marți „reținere maximă” în Ucraina și a declarat că țara sa este „îndurerată să vadă reaprinse în Europa flăcările războiului”. Xi Jinping a avut o discuție virtuală cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, sugerându-le că cele trei țări ar trebui să se ralieze în ceea ce privește discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina.
Președintele Volodymyr Zelensky se arată dezamăgit de faptul cum evoluează negocierile, după ce Ucraina a anunțat că e gata să accepte și modele de securitate non-NATO pentru Ucraina. Potrivit liderului ucrainean, Rusia trișează la negocieri și nu e dispusă să accepte pacea. Zelensky a cerut Occidentului să sporească sprijinul militar pentru Ucraina. În caz contrar, dacă țara sa va fi înfrântă de Rusia, atunci ultima va ataca restul Europei de Est, începând cu statele baltice, pentru a ajunge „până la Zidul Berlinului”.
„Dați-mi avioane, războiul se va extinde. Rusia vrea să ducă războiul până la sfârșit”, susține Zelensky. „Observăm rezistență ucraineană puternică și curajoasă”, iar Marea Britanie va „continua să le furnizeze arme și sprijin economic”, susține într-o declarație pentru BBC ministrul britanic de Externe, Lizz Truss, exprimându-și totodată temerea că războiul s-ar putea prelungi: „Mă tem că nu se va termina repede. Mă tem că acest conflict ar putea fi foarte, foarte sângeros”. În aceeași ordine de idei, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, spune într-un interviu pentru Times Radio că, „indiferent ce se va întâmpla în Ucraina, președintele Putin nu mai are nicio putere în lume. Este terminat. Armata sa este terminată. Din poziţia sa, el va produce dificultăţi economice uriaşe pentru poporul său. Iar el trebuie să recunoască asta… Comunitatea internațională s-a unit împotriva lui Putin”, declară Wallace.
Este acesta un argument care-l poate determina pe Putin să renunțe la război? Că altele, deocamdată, nu se întrevăd: Biserica Rusă e de partea războiului, anturajul lui Putin are, ca și el, aceeași percepție a evenimentelor din Ucraina, opoziția rusă e la închisoare, relațiile cu Occidentul au revenit la condiția anilor Războiului Rece… Ce ar mai fi? Un război de gherilă pe teritoriul Rusiei? Dar rușii cer și ei tot pace la protestele lor anti-război.
