Necrolog pentru socialiști
Puțini s-au așteptat că poate fi, dar s-a întâmplat. Un război teribil, căruia mai mulți experți îi prognozau începutul pentru sfârșit de aprilie și care viza și R. Moldova, s-a încheiat înainte de a începe. Nu s-a mers mai departe de amenințări. Președinții Federației Ruse și Statelor Unite, Vladimir Putin și Joe Biden, care timp de 100 de zile (de la venirea lui Biden la Casa Albă) nu au avut nici o zi cu „săbiile ne-încrucișate”, au reușit să depăşească adversitățile și să aplaneze un potențial război în Ucraina, care alertase toate cancelariile occidentale.
După ce Rusia, vreme de câteva săptămâni, dislocase circa 140 de mii de militari și tehnică de război la granița cu Ucraina, în Donbas, Crimeea și la Marea Neagră și părea că tensiunile dintre NATO și Rusia au ajuns la limită, lucrurile au pornit a se detensiona brusc, miercurea trecută. Coincidență sau nu, dar se întâmpla la o zi după ce președintele ucrainean, V. Zelensky, alertat de situație, îi adresa omologului său rus, V. Putin, invitația de a veni în Ucraina pentru a clarifica lucrurile și a face pace între Moscova și Kiev. În aceeași zi, Putin își făcea public discursul său anual despre starea națiunii, deranjat de proastele relații cu Occidentul, după ce SUA, Regatul Unit, Germania și Franța s-au situat de partea Kievului și i-au cerut Rusiei să nu amenințe Ucraina. „Noi nu vrem deloc să dăm foc niciunui pod, dar dacă cineva ne ia bunele intenţii drept indiferență sau slăbiciune, ar trebui să ştie că răspunsul Rusiei va fi asimetric, rapid şi dur”, a declarat Putin și a cerut adversarilor să nu încalce, în relațiile cu Rusia, „liniile roșii”… „Unde este această „linie roșie” – asta decidem noi singuri, în fiecare caz în parte”, avertiza Putin și, în aceeași zi, ordona trupelor ruse să revină la locurile lor de permanentă dislocare, deși antrenamentele militare în Crimeea şi Marea Neagră erau în plină desfășurare. Ministerul rus al Apărării a anunțat printr-un comunicat că „trupele şi-au demonstrat capacitatea de a asigura o apărare credibilă pentru ţară. De aceea am decis să încheiem activităţile de inspectare în districtele militare de sud şi de vest”, megieșe cu Ucraina, spune comunicatul. Lucrurile nu s-au limitat însă doar la retragerea trupelor. O zi mai târziu, Putin anunța că este dispus să se întâlnească cu Zelensky pentru a clarifica relațiile ruso-ucrainene, dar nu în Ucraina, ci în Rusia. Și, în paralel, a urmat un răspuns favorabil și pentru posibila stabilizare a relaţiilor între Kremlin și Casa Albă. Potrivit consilierului prezidențial Iury Ushakov, preşedinţii Putin și Biden s-ar putea întâlni în iunie, ca urmare a solicitării făcute la început de aprilie de către Biden, de a se „întâlni într-o ţară terță la un summit” menit să stabilizeze relaţiile dintre SUA și Rusia, destabilizate de mai mulți factori, inclusiv în urma crizei din Ucraina.
De miercuri încoace situația în Ucraina s-a mai calmat. Două lucruri ar mai fi neclare până la capăt: 1: Dacă trupele ruse sunt retrase din Ucraina și dacă „da” – de peste tot sau doar de la frontieră? Și 2: Ce putea să determine Federația Rusă să renunțe, brusc, la escaladarea de mai departe a situației și la invadarea Ucrainei de sud-est, după cum fusese făcute mai multe declarații în presă de anturajul lui Putin? Kremlinul nu putea porni acest tărăboi fără să aibă un plan, un calcul și un posibil câștig de pe urma acestui calcul. În 1992, Rusia pornea război împotriva R. Moldova, iar după război rămânea cu trupele la Nistru, sub pretextul menținerii păcii și stabilității în regiune. În 2008, Rusia ataca Georgia și o hăcuia, lăsând-o fără Abhazia și Osetia de Sud. În 2014, făcea același lucru cu Ucraina, ocupând Crimeea și invadând Donbasul. Care au fost planurile lui Putin de data asta, dacă până aici trebuia să se ajungă sau mai departe – până la granițele României și ce urma să se întâmple cu R. Moldova în cazul în care Rusia pornea război în Ucraina, urmează să vedem. Vine vremea experților și a serviciilor de specialitate. Nu este exclus că Putin, care rămâne obsedat de ideea refacerii URSS (nu fără Ucraina, evident) a vrut să testeze reacția SUA și NATO, în cazul unei intervenții militare ruse în Ucraina, și s-a convins, probabil, de ceea ce declara acum o săptămână generalul american Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa. Într-un interviu pentru Digi 24, Hodges declară, cu referire la criza din regiune: „Cred că Rusia vrea să controleze întreaga linie de coastă a Ucrainei, de la Odesa până în Crimeea, apoi Azov. Vor să izoleze Ucraina de Marea Neagră… Capătul celălalt de linie ar fi Transnistria, unde Rusia are peste 2.000 de soldați…”, spunea generalul, „Rusia va evita orice confruntare militară cu NATO, dar nu va avea nicio problemă să folosească forța împotriva unor state precum Ucraina, Georgia sau R. Moldova”, doar că Kremlinul face „un calcul greșit” în cazul în care consideră că Vestul va lăsa neapărate aceste state, „va sta ca și mai înainte cu mâinile încrucișate” și va lăsa ca Rusia să ajungă la granițele României. „Cred că lor le-ar plăcea, dar nu mă aștept la asta”, declara generalul Hodges.
Ucraina a scăpat de război (pe mult sau pe puțin timp, nu se știe – rușii nu vor vrea să împartă Marea Neagră cu americanii). În R. Moldova, războiul abia începe – războiul anticipatelor. Dodon și socialiștii nu se dau bătuți, deși a devenit clar că Maia Sandu nu va da înapoi, deși au pierdut toate luptele din ultima jumătate de an, deși Curtea Constituţională a dat undă verde alegerilor anticipate, iar Maia Sandu e dispusă să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului. Socialiștii amenință cu revolte de stradă, iar Dodon o face pe „Kaşcei Nemuritorul”, deși necrologul pentru el și socialiști a fost semnat încă pe 15 noiembrie.
