Naivitatea europeană fără limite
După atacul atroce de la Nisa, Germania a fost zguduită recent de cel puțin patru incidente violente (la momentul scrierii acestui articol). Până nu demult, cei care avertizau că politica Angelei Merkel a ușilor deschise, nu doar pentru refugiații de război, dar și pentru tot felul de imigranți economici, ar putea aduce anumite riscuri, erau imediat considerați xenofobi, rasiști. Nici hârțuirile sexuale în masă de la Köln și alte orașe europene nu au dus la o discuție mai sinceră. Ba din contra! Statul german, dar și o fundație în frunte cu un fost informator al Stasi (KGB-ul din Germania socialistă), s-au lansat în lupta cu comentatorii xenofobi pe Facebook.
Aici ies la iveală absurdități crase. Avem ateiști, anti-creștini care cer respectarea simbolurilor musulmane. Mai mult ca atât, ei cer să respectăm sensibilitatea religioasă a imigranților. Deseori, acestea sunt aceleași persoane care apără ridiculizarea valorilor creștine prin expresii artistice de cele mai vulgare și repugnante forme, care luptă pentru înlăturarea crucilor din spațiul public. Avem feministe și feminiști care închid ochii la actele repetate de viol și hărțuire sexuală, care s-au intensificat îndată după valul migrațional. Iar atunci când luptă pentru criminalizarea glumelor și comentariilor ”sexiste” la serviciu, în loc să ceară pedepse mai dure pentru infractori, răspund cu acțiuni de genul ”hug a refugee” (îmbrățișează un refugiat).
Care a fost reacția la ultimele atacuri pe sol german? Presa ”serioasă” încearcă să le trateze ca pe nişte ”cazuri izolate”, să tăinuiască originea criminalilor, să nege orice legătură cu islamismul. BBC chiar a ajuns la următoarea absurditate: după ce un refugiat sirian a comis un atac sinucigaș în care a murit o persoană și mai multe au fost rănite, şi-a intitulat știrea astfel: ”Un refugiat sirian moare în explozie în Germania” (Syrianrefugeedies in German blast). După ce un alt refugiat sirian a ucis cu bestialitate, folosindu-se de un machete, o femeie însărcinată în orașul Reutlingen, iar un afgan a atacat cu un topor turiști din Hong Kong într-un tren la Würzburg, Guvernul Germaniei a considerat că e suficient să înăsprească condiţiile de obținere legală a unei arme de foc; lucru deja foarte anevoios în Germania. De parcă criminalii ar face parte din cluburile germane tradiționale de arme sportive.
În timp ce se mediatizează cazurile în care victimele care se apără ”întrec măsura” şi sunt inculpate de către poliție, iar asociațiile de vecinătate care au început să patruleze cartiere problematice sunt stigmatizate ca fiind de extremă dreaptă, apare suspiciunea că autoritățile statale chiar doresc să-şi aducă propria populație într-o stare cronică de neajutorare, neavând mijloacele necesare de autoapărare.
Poate eventualul succes al lui Donald Trump în SUA, dar și al mai multor partide de dreapta în Europa ar aduce în discuție tradițiile europene și americane de portarmă. Deși mass-media europeană încearcă să-i ridiculizeze pe americani ca pe nişte ”ahtiaţi după arme”, autoapărarea a constituit un element esențial în cultura vestică. Iar armele de foc, legal obținute, constituie o egalare a șanselor, prin care chiar o bunicuță de 80 de ani poate să-l pună la respect pe un gopnik cu bicepşii umflaţi. E curios însă că anume acei care vociferează cel mai mult cu privire la egalitatea de șanse și de gen tac atunci când e vorba de a reduce din dominația bărbaților, fizic superiori.
