Editorial La 200 de kilometri distanță de linia frontului
Au sau nu ceva în comun cele trei drone rusești căzute zilele trecute în trei raioane ale R. Moldova – Căușeni, Rîșcani și Criuleni, cu rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului constituțional? Este doar o întâmplare faptul că ultima dronă a căzut la Coșernița, un sat ce se află la doar 20 de kilometri de Chișinău? Și asta se întâmplă când noapte de noapte, în Ucraina, rușii atacă neîncetat cu rachete și cu sute de drone.
Tot în aceste zile, în spațiul public, unii experți militari internaționali amintesc despre ambițiile lui Putin de a reface imperiul rus, asta însemnând riscuri pentru alte națiuni europene, care ar putea fi următoarele pe lista invadatorilor ruși. Printre țările vizate în acest context sunt Estonia, Letonia și Lituania, dar și R. Moldova.
După o mie de zile de război în Ucraina, ce întreprinde R. Moldova, stat neutru și suveran, situat la doar 200 de kilometri de linia frontului, pentru a preveni eventualele riscuri?
În cele peste 1000 de zile de război în Ucraina, rușii au aruncat în repetate rânduri obiecte zburătoare pe teritoriul R. Moldova. După ce asemenea acțiuni s-au intensificat în ultima săptămână, imediat după alegerile în care cetățenii R. Moldova și-au manifestat clar opțiunea lor pro-europeană, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău l-a convocat, în sfârșit, pe Ambasadorul Rusiei în R. Moldova, Oleg Ozerov. Ce-i drept, la intrarea în MAEIE, Ozerov declara presei: „Nu am fost convocat de nimeni… Este o întâlnire planificată”, refuzând să anunțe, cel puțin, subiectul discuțiilor preconizate.
De fapt, întrevederea era prilejuită de înmânarea unei Note de protest în legătură cu ingerințele Moscovei în alegeri și cu violarea spațiului aerian, după ce câteva drone de producție rusească au fost găsite în câteva localități de pe teritoriul R. Moldova. Potrivit informațiilor oficiale de pe www.mfa.gov.md, aceasta e prima și singura notă de protest înmânată de MAEIE autorităților Federației Ruse prin intermediul șefilor diplomației ruse acreditați în R. Moldova de la începutul războiului în Ucraina. Au fost prilejuri pentru alte astfel de note? Vă amintiți cum au reacționat autoritățile în februarie 2024, când fragmente ale unei drone rusești încărcate cu 50 kg de explozibil au fost găsite în zona satului Etulia? Atunci, specialiști de la Bombteh au dus explozibilul la centrul de trageri din Vulcănești, unde au efectuat o detonare controlată. Ulterior, cetățenii au fost anunțați că zona în care au fost găsite fragmentele de dronă nu mai prezintă niciun pericol pentru siguranța publică. Cel mai important anunț însă venea de la Ministerul Apărării și era despre aceea că radarele militare și sistemele de avertizare timpurie (ce calitate o fi având radarele?) nu au depistat resturile de dronă căzute la Etulia. După aceste câteva anunțuri, episodul cu 50 de kg de explozibil rusesc, care putea să cadă oriunde în R. Moldova, a fost epuizat, dar nu cel al dronelor despre care nimeni nu poate spune astăzi dacă au căzut intenționat sau din întâmplare pe teritoriul R. Moldova acum câteva zile.
„Instituțiile competente din țara noastră dispun de informații clare ce arată că dronele au fost lansate de Federația Rusă. Ambasadorul a fost atenționat că astfel de incursiuni agresive constituie o încălcare gravă și un gest neprietenos al Federației Ruse, aceste drone punând în pericol viața cetățenilor”, se spune în comunicatul de presă al MAEIE, emis cu prilejul convocării ambasadorului Rusiei la minister.
Răspunsul ambasadorului Oleg Ozerov nu a surprins: „Federația Rusă niciodată nu a stabilit traiectoria aparatelor de zbor peste teritoriul țărilor vecine și nici nu este clar de ce am fi interesați să facem acest lucru. Nici nu s-a demonstrat că fragmentele acestor drone ar fi de fabricație rusească.” Mai mult, ambasadorul afirmă că „dacă e să vorbim despre cazurile anterioare, investigațiile au demonstrat că fragmentele căzute pe teritoriul R. Moldova ar fi de la rachete ucrainene.”
Dar ce arată investigațiile efectuate de R. Moldova, ce spune expertiza acestor drone, în condițiile în care Rusia nu crede declarațiilor și respinge acuzațiile? A fost sau nu efectuată o expertiză? Greu de spus, chiar dacă ne aflăm la doar 200 km de linia frontului.
În ultima perioadă, pentru a reduce amenințările la securitatea UE și a țărilor învecinate, autoritățile europene au alocat peste 47 de milioane de euro pentru modernizarea sectorului apărării al R. Moldova. E un suport substanțial, dar cât de eficient este valorificat?
De fapt, și R. Moldova a întreprins o acțiune notabilă, adoptând, acum câteva luni, Strategia Națională de Apărare pentru următorii zece ani. Astfel, către 2034, R. Moldova se angajează să crească bugetul de apărare până la 1% din PIB, chiar dacă experții susțin că 1% din PIB este prea puțin pentru dezvoltarea capacităților de apărare.
Nu, nu e vorba că trebuie să fim gata de război, dar, în condițiile în care R. Moldova dispune de cea mai mică armată din Europa raportată la numărul de populaţie, ar trebui să fim vigilenți și mai ales, gata de apărare.
