Fini, naşi, cumetri în instanţă
Cea mai mare tragedie pentru un părinte este să îşi piardă copilul. În suferinţa cauzată de o asemenea pierdere enormă, părinţii cu copii pierduţi devin atât de fragili, încât orice cuvânt, privire le poate submina echilibrul. Darmite când copilul unui părinte a fost omorât din culpă? Darmite când cel vinovat de omor nu este pedepsit de lege, ci menajat de judecători în ochii lui de părinte disperat?
Igor Gandrabura din Donduşeni este unul dintre acei părinţi. Fiul lui, de doar 15 ani, a murit în urma traumelor grave primite într-un accident rutier. Accidentul a avut autor, găsit vinovat, dar lăsat în libertate. De atunci, Igor Gandrabura bate pragurile instanţelor. Nimeni nu-i va mai returna fiul, dar el crede că în numele îngerilor, măcar, trebuie să lupte pentru justiţie.
La prima şedinţă de judecată părintele îndurerat, Igor Gandrabura, a descoperit că persoana vinovată de omor şi-a luat un avocat care era tocmai naşul judecătoarei. Nu s-a mai mirat că judecătoarea-fină nu s-a autorecuzat, ci a acceptat să judece cazul în care participa naşul său de cununie.
Persoana acuzată în cazul acelui accident de uciderea din culpă a doi tineri, printre care unul de doar 15 ani, a rămas în libertate. Părintele îndurerat a încercat să meargă mai departe. La Curtea de Apel Bălţi s-a luat decizia ca acest caz să fie remis înapoi spre rejudecare. Deşi s-a plâns de cumetrism în isntanţă, Igor Gandrabura a descoperit că omorul fiului său minor a fost rejudecat de preşedinta Judecătoriei Donduşeni, care era tocmai cumătra tatălui inculpatului, iar tatăl inculpatului o fi construit fântâna din curtea judecătoriei de unde justiţiarii beau apă.
Reporter de Gardă a făcut un reportaj video la această temă, dicutând cu Igor Gandrabura, cu reprezentanţi ai Judecătoriei Donduşeni, cu reprezentanţi ai CSM, cu experţi de tot felul. Reportajul a fost difuzat la Moldova1 ca o discuţie despre necesitatea oamenilor de a se simţi judecaţi corect şi repsonsabilitatea judecătorilor de a judeca corect.
Redacţia nu a fost contactată de vreo autoritate judiciară pe această temă. Nimeni nu ne-a contactat să întrebe, era chiar naşul, fina, cumătra? În schimb, peste doar câteva zile, la 5 noiembrie, am descoperit pe pagina web a Consiliului Superior al magistraturii un comunicat de presă „pe marginea verificărilor efectuate la demersul doamnei Lilia Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Donduşeni, vizavi de difuzarea unor informaţii în mass-media”. Comunicatul relevă faptul că la 29 octombrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate şi a decis că „având în vedere că, pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, judecătorii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere ar putea fi afectată de afirmaţiile ce pun la îndoială capacitatea profesională, integritatea şi imparţialitatea acestora, Consiliul a reţinut că faptele prezentate în cadrul emisiunii televizate sunt de natură a afecta reputaţia profesională şi prestigiul judecătorului Lilia Ţurcan, fiind defăimătoare, au lezat onoarea şi demnitatea de judecător”.
Dacă „judecătorii au nevoie cu adevărat de încrederea opiniei publice”, ar trebui să audă publicul, şi să se autorecuze, poate, când e vorba de procese cu propriii naşi, fini şi cumetri. Dar e mai simplu să fie calificaţi vinovaţi reporterii care abordează problemele justiţiei, ca să nu mai asculte părinţi orfani şi nedreptăţiţi, iar ucigaşii din culpă să fie lăsaţi la libertate.
