Editorial Ce a fost a trecut
S-a împlinit? Nu s-a împlinit? Așteptările, oricum, au fost altele. Chiar dacă PAS crede că a făcut o remaniere de guvern, lumea a înțeles că a fost, până la urmă, o piruetă și aceea prost regizată.
Pe finalul campaniei prezidențiale, în ajunul turului doi, președinta Maia Sandu dădea asigurări că după alegeri, în cazul în care le va câștiga, vor fi făcute remanieri în guvern, dat fiind faptul că nu toți miniștrii își fac treaba așa după cum au jurat – „Da, cred că este nevoie să facem schimbări în echipa de guvernare. Am auzit cetăţenii, am văzut care sunt pretenţiile şi în special, pe ce domenii oamenii se aşteaptă la lucruri făcute mai bine. Eu cred că acest lucru trebuie să se întâmple până la finalul acestui an”, declara Maia Sandu. Pe o tonalitate mai puțin optimistă, Igor Grosu, șeful Legislativului, subscria și el declarației Maiei Sandu: „Situația se schimbă și noi trebuie să răspundem de fiecare dată cu noi abordări, cu noi oameni, să reușim să atragem alți oameni și din partid, și din afara partidului, chiar și din afara țării… Trebuie să analizăm fiecare caz în parte.”
Pe 6 noiembrie, după ședința guvernului, premierul Dorin Recean anunța public că în următoarele 10 zile va face cunoscute schimbările în garnitura guvernamentală. Între timp, se retrage din partid și își depune mandatul la guvern ministrul Andrei Spânu de la Infrastructură și Dezvoltare, iar pe rețelele sociale apare și este tot mai intens mediatizată o listă prealabilă cu numele candidaților la demisie de la ministerele cu cele mai critice probleme: Dumitru Alaiba de la Economie și Digitalizare, Adrian Efros de la Ministerul Afacerilor Interne, Ala Nemerenco de la Sănătate, Vladimir Bolea de la Agricultură și Industria Alimentară și Veronica Mihailov-Moraru de la Justiție. Pe 18 noiembrie, așa după cum promitea, premierul Recean a ieșit într-o conferință de presă și a anunțat rezultatele remanierilor, care nu aveau nimic în comun cu realitățile: Vladimir Bolea (unul dintre cei mai blamați miniștri ai PAS) este schimbat cu locul (?!) de la Agricultură și Industria Alimentară (ramuri devenite între timp cele mai problematice, după Economie) la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (considerat domeniul cel mai profitabil); la Interne, pe post de ministru este avansată secretara de stat Daniella Misail-Nichitin; funcția de ministru la Agricultură este preluată de Ludmila Catlabuga – o antreprenoare tânără din nordul R. Moldova, fără nici cea mai elementară practică în administrarea treburilor publice. Greu de spus ce a fost în capul celor de la PAS când au convenit această schimbare deloc inspirată, pentru că la depunerea jurământului (și de ce abia atunci?), Maia Sandu avea să-i recunoască viitoarei ministre că în R. Moldova domeniul Agriculturii și Industriei Alimentare este unul „cu multe probleme”, în care sectorul zootehnic „a fost lăsat în ultimele decenii să moară” și „este încă tare mult de făcut pentru ca acest sector să ajungă competitiv”. Curios, nu? Să știi că un sector atât de important pentru o țară agrară ca R. Moldova este mort de ani de zile și să-l dai pe mâna unei antreprenoare începătoare, care nu a îngrijit în viața ei (cel puțin până acum) mai mult decât de o fermă de 130 de vaci, asta-i soluție pentru salvarea ramurii? Reproșul nu este pentru ministra Catlabuga, reproșul este pentru Dorin Recean.
Tânăra antreprenoare Ludmila Catlabuga (și Daniella Misail-Nichitin de la Interne) sunt singurele nume noi pe lista celor 16 miniștri din „noua” garnitură a cabinetului Recean. Două din 16. Doar de atâtea schimbări avea nevoie guvernul, dle Recean, „pentru a ne putea dezvolta, nu doar pentru a rezista crizelor?” Unde sunt, dle Grosu, „noile abordări, cu noi oameni – și din partid, și din afara partidului, chiar și din afara țării”, pe care ziceați că vreți să-i conectați la guvernare?
Notă: în urma „remanierilor” guvernamentale (sună tare), de la care lumea avea așteptări mari, inclusiv din perspectiva alegerilor parlamentare 2025, ne pomenim că tânăra antreprenoare Ludmila Catlabuga (și Daniela Misail-Nichitin de la Interne) sunt singurele nume noi pe lista celor 16 miniștri din „noua” componență a cabinetului Recean. Două din 16. Doar de atâtea schimbări avea nevoie guvernul, dle Recean, „pentru a ne putea dezvolta, nu doar pentru a rezista” crizelor? – o expresie mai veche a președintei Sandu, care nu cred să-și fi pierdut din actualitate. Unde sunt, dle Grosu, „noile abordări, cu noi oameni și din partid, și din afara partidului, chiar și din afara țării”, pe care ziceați că vreți să-i conectați la guvernare? Sunt aceste schimbări, dnă președintă, lucrurile pe care în teritoriu „oamenii așteaptă să fie făcute mai bine?” Și cum explicăm totuși că pe timp de criză, șefii ministerelor cu cele mai mari și mai multe probleme au rămas neatinși, deși figurau în lista prealabilă? Cine are nevoie de aceste remanieri formale, care nu schimbă nimic nici pentru R. Moldova, nici pentru oamenii ei și fac imagine proastă, în primul rând, guvernării? Și care-i efectul acestor „schimbări”, că asta contează, altfel de ce mai sunt făcute?
Partea proastă a acestui gen de remanieri cosmetice (și care nu sunt primele pentru PAS) e că guvernul le ia în serios și manipulează populația cu ele. Poate că acest lucru nu ar conta atât de mult dacă la vară nu am avea alegeri parlamentare, care vor fi mult mai complicate decât cele prezidențiale. Și problema nu e că PAS, care a ratat remanierile, ar putea pierde alegerile, problema e că am putea pierde lupta pentru Moldova. Sau „cineva” își face iluzii că lumea, indiferent de situație, se va mobiliza pentru PAS la parlamentare, așa cum s-a mobilizat la prezidențiale pentru Maia Sandu? Ce a fost a trecut.
În cei peste 3 ani de guvernare, PAS a trecut prin două guverne (Gavrilița, 06.08.21 – 10.02.23 și Recean, 16.02.23) și este la a doua resetare. Nu e clar încă ce se va alege din această ultimă resetare, dar impresia generală în societate e că PAS se descurcă foarte greu la guvernare pe timp de criză, este infantil, necooperant, gestionează prost, în special economia, agricultura, administrarea publică, justiția, sănătatea și socialul: economia e la pământ, iar prețurile întrec de câteva ori puterea de cumpărare a pensiilor și salariilor. PAS trebuie să-și revadă programul de guvernare pe segmentul socioeconomic. Vin alegerile.
