Editorial Votând pentru România, ajutăm R. Moldova
România, o țară care până în această toamnă părea una dintre cele mai stabile politic din Uniunea Europeană, și-a ales Parlamentul, unul în care circa 35% dintre deputați și senatori au viziuni radicale și antioccidentale. Cifra poate fi și mai mare dacă analizăm o parte din deputații ajunși parlamentari pe listele Partidului Social Democrat.
Urmează bătălia pentru funcția de președinte, unde favorit este un candidat care îl admiră pe președintele Rusiei, Vladimir Putin și care în ultimele săptămâni a debitat atât de multe prostii încât te apucă groaza. Dar e favorit să ajungă la Cotroceni.
Ce se întâmplă cu România? Dar mai ales, ce se va întâmpla cu R. Moldova după aceste alegeri?
Alegerile parlamentare din România au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD). Ei bine, câștigate e prea mult spus. PSD a obținut, aproape că tradițional, cele mai multe voturi, dar, cu cele circa 22%, are cel mai slab scor înregistrat vreodată la parlamentare. În total, șapte partide au intrat în Parlamentul din România: PSD (22%), AUR (18%), PNL (14%), USR (12%), SOS (7%), POT (6%), UDMR (6%) (cifrele sunt aproximative, fiind luată media obținută de partide pentru cele două camere ale Parlamentului, Senat și Camera Deputaților).
Circa 9,5 milioane de români au votat la alegerile parlamentare din 1 decembrie, de Ziua Națională a României. Peste 800 de mii dintre aceștia au fost din diasporă, iar puțin peste 81 de mii – din R. Moldova. A fost cea mai mare prezență la urne din ultimii 20 de ani – 52,55%. Apropo, R. Moldova pare „un electorat paralel” la aceste alegeri din România. După ce românii din R. Moldova au votat-o masiv pe Elena Lasconi în primul tur, la parlamentare au votat cu partidul ei, USR. Formațiunea condusă de Lasconi a câștigat alegerile atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților, cu scoruri de peste 50%.
Cifrele generale au șocat însă clasa politică de la București și nu doar. Cu trei partide declarate suveraniste, dar care mai degrabă susțin retorica Rusiei în politica externă, se anunță o perioadă complicată pentru România. Și nu doar pentru România. Ci și pentru R. Moldova. De ce? Pentru că România a fost în ultimii ani cel mai important aliat al R. Moldova în parcursul ei european. Dacă România se va poticni, va ezita sau chiar va dori să renunțe la vectorul european, atunci R. Moldova va avea cel mai mult de suferit. Inevitabil.
AUR-ul „unionistului” Simion, SOS-ul controversatei (puțin spus) europarlamentare Diana Șoșoacă și POT-ul (Partidul Oamenilor Tineri, susținut de Călin Georgescu) au peste 35% din mandatele de deputați și senatori și practic le forțează pe cele patru forțe politice devenite tradiționale (PSD, PNL, USR și UDMR), care au afișat mesaje pro-UE în campanie, să se așeze la masa discuțiilor și să găsească un compromis. Pur și simplu, nu au altă soluție. Deși, dacă ne uităm la retorica unor lideri ai PSD din ultimele zile, se observă că ei au și alte soluții, semn că și în PSD există mulți „suveraniști” sau mai bine spus, oameni cărora Rusia și politica ei externă le sunt pe plac. Așa că totul se joacă. O coaliție, dar și viitorul european al României. Și respectiv, al R. Moldova.
De ce depinde viitorul? De alegerile prezidențiale de duminică. Deși politicienii evită să spună asta, lucrurile sunt clare. Dacă alegerile vor fi câștigate de Elena Lasconi, o coaliție PSD, PNL, USR și UDMR va fi inevitabilă. Așa se va păstra în România politica externă pro-UE, pro-NATO și pro-R. Moldova în parcursul ei european. Dacă însă va câștiga Călin Georgescu, această coaliție va fi greu de realizat și este foarte posibil ca PSD să meargă cu cel care a câștigat – cu AUR, SOS, POT și cu noul președinte care, atenție, îl admiră pe Putin, nu vrea ca Europa să mai dea ajutor pentru Ucraina, e eurosceptic și anti-NATO. Nu mai zic aici că uneori nu pare în deplinătatea facultăților mintale după prostiile pe care le îndrugă.
Ce putem face? S-ar părea că nu prea multe. Dar nu e așa. Alegerile de duminică vor fi decise de câteva mii sau zeci de mii de voturi. Va fi o luptă strânsă în care românii din R. Moldova pot fi decisivi. Și pot schimba istoria României. Nu e o glumă și nici nu sunt cuvinte prea mari. Noi, cei câteva sute de mii de români din R. Moldova, avem voturile care pot schimba câștigătorul acestor alegeri. Putem ajuta România, iar odată cu asta, și R. Moldova. Putem ajuta să avem în continuare, prin intermediul României, o voce puternică în Europa sau putem să nu mergem la vot și să contribuim la faptul că vom avea o voce pe care să nu o mai ia nimeni în seamă. Sau, și mai rău, o voce pro-Rusia. Trebuie să arătăm acum, mai mult ca oricând, că nu am obținut cetățenia română pentru beneficii personale, ci pentru că ne pasă cu adevărat de Țara-mamă.
Vreți motive pentru a merge la vot? Sunt zeci, chiar sute. În ultimele zile, în România au fost publicate zeci de articole care arată legăturile dintre candidatul Călin Georgescu și Rusia. A fost promovat pe TikTok de conturi afiliate Rusiei, a fost promovat pe internet cu bani din Rusia, a fost promovat de oameni pro-ruși din România. Și în R. Moldova știți cine a fost cel care a salutat victoria lui în primul tur? Igor Dodon, fostul președinte pro-rus al țării.
Totodată, o investigație ZdG și Snoop, instituție meda din România specializată în jurnalism de investigație, arată că legăturile celui care a câștigat, șocant, primul tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, ajung tocmai în R. Moldova. Și nu oricum. Ci prin intermediul unor nume interesante.
Georgescu își face campanie electorală din două vile de la Izvorani, un sat din județul Ilfov (România), folosite ca sediu de campanie. Imobilele aparțin unui tânăr de 24 de ani, al cărui tată are și cetățenia R. Moldova, iar adresa acestuia din Chișinău este acasă la fostul vicepremier Nicolae Andronic. Andronic, cel care a plecat din politică după ce i-a cedat în 2014 partidul pe care-l conducea lui… Renato Usatîi.
Constantin Lupu este cetățean moldovean din 2014 și este șef de catedră la Universitatea de Studii Europene din Moldova, fondată de avocatul Gheorghe Avornic și cunoscută pentru faptul că oferă diplome de studii superioare pentru mulți studenți care provin din România.
În 2021, Lupu a candidat la alegerile parlamentare din R. Moldova pe listele unui partid ale cărui liste erau deschise de fosta candidată la funcția de premier a alianței socialiștilor (Dodon) – Ilan Șor, Mariana Durleșteanu. Mai trebuie dovezi pentru cine candidează Călin Georgescu?
