Editorial Vocile tinerilor în democrația locală
În cadrul fiecărui val de alegeri se accentuează cu înverșunare necesitatea implicării tinerilor în procesul electoral. Avem nevoie de voci noi, tinere, educate, care să ghideze tranziția Moldovei spre o democrație veritabilă. Totuși, statistica spune ca anume grupul de alegători între 18-35 de ani este cel mai puțin activ.
Rezultatele mă surprind, fiindcă realitatea mea e alta. Eu am crescut printre tineri care numărau zilele până la aniversarea de 18 ani, astfel încât să-și revendice dreptul la vot. Recent, am discutat cu 4 tineri din câteva municipii. Fiecare dintre ei a vorbit despre rolul lor în cadrul acestui proces democratic și despre motivația din spatele propriei implicări. Vreau să cred că vocile acestor promotori ai democrației pot fi mai puternice decât cifrele participării care se vehiculează în anticiparea alegerilor.
Segmentul de alegători care e considerat cel mai pasiv corespunde categoriei de populație care atestă cea mai multă mobilitate, atât națională, cât și internațională. Suprapunerea nu e o coincidență, ci din contra, reprezintă o relație de cauzalitate puternică dintre constanta schimbare de rezidență a tinerilor și inabilitatea acestora de a vota. Niciunul dintre tinerii care au participat la discuție nu este stabilit în localitatea de baștină la momentul de față. Totuși, fiecare dintre ei mi-a vorbit despre conexiunea pe care încă o are cu orașul natal și despre motivația de a se reîntoarce acasă la data de 5 noiembrie pentru a vota.
Tinerii, originari din Bălți, Soroca și Chișinău, mi-au comunicat despre apartenența puternică la orașele de origine. Cu toții au invocat interesul sporit față de bunăstarea localităților respective datorat anume legăturii emoționale pe care au dezvoltat-o în decursul anilor, dar și mai important, datorat speranței că membrii familiilor acestora vor avea posibilitatea să trăiască în orașe prospere, europene. Laurențiu Mutruc, tânăr profesionist originar din Bălți, accentuează că votul este oportunitatea fiecăruia de a alege condițiile în care orașul evoluează. Având privilegiul de a vota, el zice că nu ai dreptul să fii nemulțumit de ce îți oferă (sau nu îți oferă) orașul dacă nu „ai decis cine să decidă”.
Mai mult decât atât, votul te împuternicește cu autoritatea necesară pentru a influența traiectoria optimizării nivelului de viață al societății. Nicoleta Gorea menționează: „În contextul alegerilor locale, fiecare localitate reprezintă o piesă de puzzle care trebuie să fie reprezentată de un primar cu această traiectorie în minte. Implicarea politică, în viziunea mea, nu se rezumă doar la alegerea președintelui, ci și a primarilor/consiliilor municipale etc.” Alegerile locale în special, reprezintă șansa de a face schimbări palpabile datorită oportunității de a alege reprezentanți apropiați comunității și cu vădite interese civice, nu partizane.
Tinerii au împărtășit care le sunt viziunile referitor la schimbările pe care vor să le vadă în cadrul municipiilor odată cu schimbarea primarilor și consiliilor locale. Tinerii din Bălți și Soroca au invocat necesitatea schimbărilor de ordin ecologic, în special, crearea spațiilor de agrement verzi care să nu afecteze natura și respectiv, construirea unui sistem de epurare întru rezolvarea problemei ecologice a râului Nistru. În capitală, tinerii au enumerat vechile probleme, precum pericolul câinilor maidanezi și infrastructura rutieră defectă.
Daniela Plămădeală, în ajunul primei ei oportunități de participare în alegerile locale, precizează că e realistă referitor la schimbările pe care le va atesta orașul în decursul a patru ani, dar nici nu vrea să asiste la o transformare a Chișinăului într-un oraș „împopoțonat precum noptiera bunicii cu tot felul de artificii vizuale în ultimul an de mandat”. Schimbările pe care Daniela vrea să le vadă fac referire la restaurarea monumentelor istorice: „Cât de frumos ar fi să avem grijă de aceste monumente istorice și să le integrăm ca parte componentă a unei economii în creștere, dar și ca moștenire de la arhitecții timpurilor.” Pe lângă asta, Nicoleta, și ea rezidentă a Chișinăului, aduce în discuție necesitatea creșterii atractivității capitalei în scopuri turistice, prin detașarea de elementele sovietice și, în schimb, reafirmarea Chișinăului drept un oraș european, cu rădăcini românești.
Pentru ca această evoluție să aibă loc, tinerii au menționat că e nevoie de candidați nu doar care au cunoștințe și experiență în urbanistică, dar care au și abilități manageriale, care știu a prelua bune practici europene și a le adapta la contextul local. Pe lista de criterii în baza cărora tinerii își fac alegerea apare și obiectivul de a avea un primar care acționează ca o forță unificatoare în regiuni, reprezentând diversitatea segmentelor de populație în materie de limbi vorbite, valori, acțiuni de integrare a minorităților ș.a.m.d. E timpul să ne îndepărtăm de cultul personalității din jurul individului care e alesul localității și, în schimb, să ne îndreptăm spre strategii mai eficiente de conlucrare cu membrii comunității. În aceste procese tinerii au contribuții valoroase, iar ei vor vota pentru cei care le ascultă vocile.
